12,214 matches
-
dal fatto che esso segna la svolta storica del rapporto tra Croce e Gentile e sancisce l'esistenza di due idealismi, l'un contro l'altro armați, anche se dovranno trascorrere altri undici anni perché îl dissidio dei noștri due filosofi, ormai pubblico, si trasformi în clamorosa rottura politică aprendo una vicenda che și concluderà în un dramma. Croce aveva allora quarantasette anni, Gentile trentotto. "Miei câri amici della Bibliotecă filosofica di Palermo, e tu che șei primo fra tutti così
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
suo interno una bipolarità che lo attivizzò. La maggior parte dei giovani intellettuali finirono con lo schierarsi o con Croce o con Gentile, richiamati proprio dalle loro polemiche. Mă Gentile come reagì? Merită leggere le lettere affan-nose che i due filosofi și scambiarono con îl proposito di sminuire îl dissen-so, mă con l'effetto di acuirlo perché ognuno voleva avere l'ultima parolă. Gentile scrive dunque a Croce, preannunciandogli di aver inviato un suo scritto al Prezzolini în risposta all'articolo
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
orribile spezzare una collaborazione che è durată per tutti i migliori anni della nostră vită. Io limiterei îl dissenso a un punto determinato, lo chiarirei lungi dalla nostră rivista, e cercherei di continuare la collaborazione accantonando îl dissenso. Mă i filosofi novellini cercheranno d'impedirti di fare ciò, perché essi vogliono la nuova formulă, la scuola, la falange. Mi auguro che non prevalgano nel tuo animo: ecco tutto". Îl tono sopra le righe della lettera provoca risentimento în Gentile îl quale
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
îl soggetto soddisfatto e realizzato della sua condizione esistenziale. Tale visione della capability chiama în causa l'intervento della pedagogia che da sempre ha legittimato la sua azione educativa basandosi șui principi di libertà e responsabilità frutto del pensiero di filosofi come Mounier 12, Mialaret 13 e Maritain,14 che hanno guidato la azione educativa proprio verso la applicazione di tali princìpi nell'ambito del paradigmă dell'etica relazionale. L'etica relazionale consideră la responsabilità "non come îl dovere, come qualche
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
nuova base informativa da considerare per la formulazione di giudizi di valore e valutazioni sul benessere effettivo delle persone e sulla qualità oggettiva della loro vită, nell'ambito di un determinato contesto socio culturale ed economico. Ciò che i due filosofi ritengono rilevante ai fini di tale valutazione, infatti, non è costituito dalle utilità così come vengono definite nell'ambito del paradigmă utilitarista, e neppure dalle libertà formali concesse alle persone în termini di diritti, come afferma îl libertarismo, bensì dalle
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
un fel de a gîndi și de a se exprima. El poate fi admirat. Beatificîndu-l, din nevoie de idoli, îl sufocăm" (în treacăt fie spus, ca și cînd situația n-ar fi similară la toți gînditorii, specie distinctă, ,literară" a filosofilor!). Fixația cioraniană pe care o are dl Ciocârlie se exprimă, la un moment dat, cu franchețe: ,Mă opun lui Cioran și mă întîlnesc cu el". Căci dl Ciocârlie însuși e un Cioran mai fragil, mai puțin împlinit, ca să zicem așa
Între slăbiciune și forță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11003_a_12328]
-
noastră implicită ce stă în spatele expresiei ,,este târziu”, de exemplu, este timpul să plecăm acasă (partea intențională, implicită)? Existența unui astfel de conținut implicit a fost demult recunoscută. De această problemă s-a ocupat pragmatica în general și, cu precădere, filosoful Paul Grice. Jean Kafka, în studiul său despre natura inteligenței face o propunere și mai puternică, afirmând că ,,nimic din ce este comunicat nu este total codat”4, cu alte cuvinte, nici chiar partea explicită a comunicării nu este total
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
transcende nevoilor didactice cu evidente deschideri spre estetică și retorică asemenea cunoscuților Hippias, Protagoras ori Gorgias. Lucrarea, cât se poate de bine structurată, nu putea să evite problema sofiștilor și a perceperii lor de la Platon și Aristotel până la Kant și filosofii moderni; avem în vedere capitolele consacrate sofisticii sau manierismului modern, respingerilor aristotelice (susținute de o bogată addenda), structurate la rândul lor pe sofisme ale limbajului și sofisme materiale sau din afara limbajului. în principal, orice tratat de logică, orice lucrare respectabilă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
sum( summum) * Eleusine, Eleusis, Elizee, de regăsit * EL-IiZeul * Eul, Identitar dual, și teandratrialicul, treimea * Acordă-ți penultima șansă, între vege și transă * Cel ce revine este Triomul * A reveni, a deveni. „Obrăznicii tonifiante” sau necredincioasa Thoma Ultima iubire a marelui filosof Emil Cioran avut cu 35 de ani mai puțin decât el, ajuns la vârsta senectuții. Locuia mai aproape de cer, într-o mansardă “a insomniilor” și iată ce îi scria cu tonul avântat al îngerului căzut”, celei numite straniu masculin: Thoma
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
unuia ce nu crede în nimic, cea mai mare fericire și cea mai mare nenorocire pe care mi-a fost dat să le întâlnesc”...( citat dintr-o scrisoare inclusă în cartea “ Pentru nimic în lume”, editată de ea, după moartea filosofului. Cartea apare în 2001 în Germania, iar în țara lui Cioran abia în 2006, cu titlul schimbat - comercializat stânjenitor novelistic: “O iubire a lui Cioran”. Dar reacția ce ar fi fost justificată la noi, a fost tot în Germania: printr-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
lui Stefan Nemecsek( Temne filosofice...”ed. Realitatea Românească, 2007) explicite în context : “Lecturând volumul românesc, putem constata că Cioran a avut o existență inedită ( sic, n) trăind erotic iubirea. în luna februarie 1981, când acesta primea întâia scrisoare de la Thoma, filosoful avea 70 de ani și trăia cu Simone Boue într-un Paris care i se părea “dezabuzat”. Nemțoaica în vârstă de 35 de ani( Thoma Friedgard, n), doctorand în filozofie, a fost atrasă de scrierile lui” Silogisme ale amărăciunii”. Ea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
-o pe Euridice, iertând-o și la modul șăgalnic -șocant( ...) numind -dezgolindu-se în a sa condiție Umanăpatronată de zeul suprem al Eladei - ARDERE.... A reintra “pe sub fustă” în peștera epifaniei, ab origine, iată nu autoflagelarea, nu autodafeul mistic al marelui filosof-om, ci strigătul existențial întru transcendere, reincarnare, înviere . A insinua că această dorință a bărbatului este doar o ...perversiune, cum el însuși greșise prudent..., ar fi ignoranță sau habotnicie ea însăși perversă, ca prejudecată. Deoarece consider că nimic nu e
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
să ne lămurească: «Parodia Note pentru un plural, după poetul francez, Alain Bosquet, are drept motto un vers din textul parodiat, „Un chêne allait se souvenir“: Un brontozaur era gata să-și aducă aminte. Un măgar se visa călare pe filosof, / între două căpițe egale, de iarbă. Un ocean iubea o balenă albastră / mai tare de cât e voie să iubești. / Lavei sale temătoare, / vulcanul își povestea copilăria. / O mlaștină avea nenumărate inimi. / Pur și simplu, din margine de trotuar, / un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
fi, amânate ori rătăcite... Iar N. Filimon al nostru dindărăt va pune punct considerentelor în stilul viziunii sale: ,... Pofta de răzbunare iritase atât de mult pe popor, încât dacă s-ar fi aflat la această priveliște barbară vreunul din acei filosofi umanitari, negreșit ar fi crezut că se află în Roma gladiatorilor..."
Ungurește 2 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11034_a_12359]
-
oamenii mari" dinaintea comunizării României: , Deci ce primim de la Rădulescu-Motru? Niște fragmente. Și acelea, amendate. De ce Ťvalorificămť atunci? a) Pentru a arăta că sîntem în continuitatea istorică. b) Pentru a arăta că și noi, românii, am avut faliții noștri (pardon, filosofii noștri) = protocronism. De fapt, nu acceptăm nimic integral. Din trecut, din cultura trecutului. Pe toți îi judecăm după clișee, după paturi ale lui Procust, în care nici unul nu încape. (Ehei, cu religia! Cum să accepți un cît de mic rol
Din literatura de sertar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11050_a_12375]
-
în ușă tocmai și-a făcut apariția un nou vizitator, un grec înalt și uscățiv, Nikos Kazantzakis. Ne întâlnisem în urmă cu câțiva ani la Neapole, unde reușise să intre în cercurile culturale ale orașului ca să cunoască artiști, intelectuali și filosofi. După ce ne-a strâns călduros mâna la toți, Kazantzakis i-a dăruit lui Kavafis una din ultimele lui cărți, piesa Ulyse, care apăruse în 1928 la editura Stohastis. Piesa se desfășoară în Ithaka și se referă la episodul recunoașterii lui
Filippos Filippou - Ultimele zile ale lui Konstantinos Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/11040_a_12365]
-
au organizat, între 7 și 11 noiembrie, sprijiniți de Ministerul Culturii și Cultelor de la noi, ŤZilele Lucian Blagať, salutate în deschidere de decanul Facultății de Litere. S-a vorbit, în acest context, în ordinea intervențiilor, despre raporturile lui Blaga, poetul, filosoful și diplomatul, cu Portugalia (Mihai Zamfir), despre Ťdefinițiať blagiană a poeziei (Ion Pop), Blaga - un limbaj poetic traductibil (Rodica Zafiu), Ťteoria doruluiť, în lectura d-nelor Maria do Rosario Girao Ribeiro dos Santos și Diana Mihaela Dumitru, Valorizarea teoriei metaforei (Maria
Literatură română prin Europa by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11060_a_12385]
-
despre ciclul portughez al poemelor lui Lucian Blaga și prietenia spirituală dintre poet și Nichifor Crainic. Lecturi în română și portugheză din creația blagiană au acompaniat fiecare întrunire. De notat că un pliant cu date bio-bibliografice bogate despre scriitorul și filosoful Blaga n-a lipsit din dosarul colocviului și că în holul Facultății de Litere au fost amenajate câteva vitrine cu cărți ale scriitorului omagiat, albume despre România, diverse obiecte de artizanat, panouri cu imagini din țară. Ca unul care a
Literatură română prin Europa by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11060_a_12385]
-
încă de atunci și-au descoperit afinități intelectuale, se prețuiau reciproc, în timp, fiecare fiind preocupat să urmărească destinul operei celuilalt. Eforturile lor mergeau într-o direcție unică: promovarea spiritualității românești, ridicarea prestigiului literaturii române în străinătate. Blaga, poet și filosof, lucrând mai mulți ani în diplomație, Basil Munteanu, istoric literar, comparatist, redactor la "Revue de littérature comparée" au schimbat în permanență opinii, bucurându-se fiecare de opera celuilalt. Cercetătorul și criticul parizian îl numea pe poetul-filosof "Luciferic Lucian", publicase despre
Edite și inedite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10829_a_12154]
-
Iorga, care nu-i avea deloc la inimă nici pe Blaga, nici pe B. Munteanu. Acesta îi scria prietenului în 1936, nu fără maliție: "în ianuarie am avut aici mare bucluc cu bărbosul apostol al neamului, N. Iorga. Acest important filosof și inspirat poet a citit articolele mele despre D-ta și, unindu-se în aceeași năpraznică ură, a pornit război împotriva amândurora." N. Iorga îi punea numele lui Blaga în legătură cu "blague", îi contesta aptitudinile metafizice și B. Munteanu încheia, răcorindu
Edite și inedite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10829_a_12154]
-
acesta. Să mai adaug că Simona Cioculescu publică și o lineară autobiografie și un memoriu de activitate, redactate de poet în anii comunismului. Reținem de aici mai ales două lucruri: poeziile sale fuseseră traduse în 13 limbi, iar în 1956, filosoful s-a trezit propus la Premiul Nobel. "Nu știu din a cărui inițiativă", nota el. Propunerea venise chiar din partea bunului său prieten Bazil Munteanu și a romanistei italiene Rosa del Conte. De cu totul alte dimensiuni și altă tonalitate este
Edite și inedite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10829_a_12154]
-
să fie așa. Pesimistul impenitent nu-și va găsi alinare mai târziu decât în evocarea locurilor copilăriei, adevăratul său spațiu ocrotitor. "Copilăria rămâne pentru mine - îi scria prietenului Bucur }incu în 1968 - culmea vieții mele". Rășinarii, satul natal, reprezintă pentru filosof "punctul privilegiat al universului". în această epocă, notează că nu mai frecventa mediile literare, ducea o existență de melc. Din aceeași generație amintită face parte și Eugen Ionescu, pe care autoarea volumului îl surprinde în postură de... diplomat (Un scriitor
Edite și inedite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10829_a_12154]
-
Vulcănescu (1904-1952) are amploarea pe care a dovedit-o devotamentul restituirii sistematice și profesioniste, susținut un deceniu și jumătate, de Marin Diaconu? O arhivă impresionantă (două lăzi de manuscrise și documente) a fost păstrată cu sfințenie de Mărgărita Vulcănescu, soția filosofului, până în 1987, când a murit, și a fost transmisă apoi fiicei, Măriuca Vulcănescu. La îndemnul lui Constantin Noica, unul dintre foștii studenți ai lui Mircea Vulcănescu, Zaharia Balinca (decedat în 1988), a început să facă ordine în arhivă. Misiunea a
Un intelectual intrat în legendă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10864_a_12189]
-
românești, o serie de portrete), Prolegomene sociologice la satul românesc, Dimitrie Gusti - profesorul și Școala sociologică a lui Dimitrie Gusti. O mare parte din ceea ce a scris Mircea Vulcănescu a rămas în stadiul neterminat de proiect, schițe de idei, bruion. Filosoful, transformat într-un publicist cu nerv polemic, a preluat foarte multe dintre provocările epocii (mai ales cele legate de generație) și a lăsat în stadiul de manuscris sau de dactilogramă corectată pagini ce n-au mai apucat să fie publicate
Un intelectual intrat în legendă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10864_a_12189]
-
tezei contrare, cu același lux de argumente. Cînd i se părea că a convins iară pe cei ce îl ascultau, se scula de la masă și "solvea"". Evident, nu s-ar cuveni a merge prea departe pe linia considerării unui Caragiale ,filosof", fie și in nuce. Nu știm dacă el poseda, așa cum afirmă dl Vartic, chiar ,o uimitoare înzestrare nativă, necultivată, bineînțeles, sistematic, pentru filosofare", și în ce grad ar putea fi luată în serios confesiunea indirectă a scriitorului, prin intermediul acelui ,simpatic
Caragiale între oglinzi paralele (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10863_a_12188]