3,170 matches
-
de atingerea liliecilor, crezînd că dacă s-ar așeza un liliac pe capul cuiva și i-ar rupe un fir de păr de pe cap acel om ar trebui să moară în curînd. Se crede că dacă o fată sau vreun flăcău vrea să și cîștige dragostea vreunui flăcău sau al vreunei fete e bine a lua o oală nouă și a face la fund trei borți, apoi a prinde un liliac și a-l pune într-acea oală, care apoi se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ar așeza un liliac pe capul cuiva și i-ar rupe un fir de păr de pe cap acel om ar trebui să moară în curînd. Se crede că dacă o fată sau vreun flăcău vrea să și cîștige dragostea vreunui flăcău sau al vreunei fete e bine a lua o oală nouă și a face la fund trei borți, apoi a prinde un liliac și a-l pune într-acea oală, care apoi se pune întoarsă cu fundul în sus pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
furnici; și să fugă îndată de-acolo, ca să nu audă cum țipă liliacul atacat de furnici. După trei zile, rămîne din liliac numai scheletul, în care unele părți au forma unei căngi*, altele - a unei greble. Deci ia fata sau flăcăul căngile și grebla și, sau anină cangea într-acea persoană a cărei dragoste vrea să-și cîștige, sau împinge cu grebla pe acea persoană de care voiește să scape. Să se afume cu păr de liliac ca să treacă ceasul cel
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bolnavii. (Gh.F.C.) Dracul a făcut pe lup cu voia lui Dumnezeu. (Gh.F.C.) Lut Lunea nu se aduce lut de lipit, că aduci fel de fel de gîndaci în casă. Mac Fetele pun flori de mac sub cap ca să le îndrăgească flăcăii. Se crede că dacă va mînca o femeie grea mac, apoi copilul ce va naște ea va avea o peliță foarte slabă. Macedon Alexandru Machedon a umblat de-a valma în iad. De rai nu s-a apropiat de cincisprezece
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nevasta, ca să fugă moartea de casă cum ați fugit voi. Unele femei nu bocesc, nu se despletesc și nu se duc după primul copil mort, nici nu tămîiază patruzeci de zile, ca să nu-i moară și alții. Cînd îți mor flăcăi și fete mari, să nu te înveselești patruzeci de zile, ca să nu-ți mai moară. în casa unde se află un mort, nu se mătură pînă nu se înmor mîntează mortul, fiind rău de moarte și pentru alții din acea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
norocul. Să nu pui traista cu cărțile în căpistere, că-ți mănînci norocul. Să nu mănînci cu traista cu cărțile de gît, că-ți mănînci norocul. Bucățica de pîne scăpată din mînă nu se lasă nemîncată, că-ți rămîne norocul. Flăcăii și fetele mari la masă nu mănîncă așa mult, căci își mănîncă din noroc. Sara nu se dă gunoiul afară din casă după ce se mătură, ci se păstrea ză într-un colț pînă a doua zi, căci dai norocul afară
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cea ce se răzlețește, căci apoi fetele acelei case nu vor fi bine văzute și nu se vor mărita curînd. Cînd se văd stele ridicîndu-se pe cer e semn că se va face o nuntă. Cînd ți se par un flăcău sau o fată mai frumoși ca de obicei e semn că-n anul acela se vor căsă tori. Să nu mănînci pîne uitată, că nu te mai însori: rămîi uitat ca pînea. Cînd se scarpină vita de casă, fata sau
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sau o fată mai frumoși ca de obicei e semn că-n anul acela se vor căsă tori. Să nu mănînci pîne uitată, că nu te mai însori: rămîi uitat ca pînea. Cînd se scarpină vita de casă, fata sau flăcăul din casă se va mărita sau se va însura. Nu e bine să dai cu mătura peste picioare, că nu te mai măriți. Fata care a sta pe un scaun cu un picior, dar piciorul să fie din trei craci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu e bine a se întoarce, c-apoi de la acea casă s-ar întoarce starostii*. Cel care pleacă la un drum și-și ia cu dînsul și mîncare, și la întoarcere mai aduce din acea mîncare, să n-o mănînce flăcăii și fetele, căci li se va întoarce nunta de la biserică. Dacă plouă în ziua nunții e semn că mireasa va plînge cam des. Femeia care se gîdilă la orice atingere e semn că va lua soț tînăr. Cînd cineva mănîncă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe el și, ca să se poată odihni cel puțin noaptea de pureci, trebuie să-și întoarcă toate hainele pe dos; dar aceasta nu-i destul, tot trebuie să meargă, dacă nu acum, mai tîrziu, unde îl cheamă dorul. Cînd un flăcău care este lunatec cu un alt frate se însoară, ambii frați apucă unul de un crac și altul de alt crac al unei furci și trag amîndoi de spintecă acea furcă, ca să trăiască cel ce se însoară. Cînd sosește mirele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că pă cătuiești. Dacă s-a copt pîne, și una, din întîmplare, a fost uitată în cuptor, apoi se crede că nu e bine ca dintr-însa să mănînce o copilă, căci la din contra, ea ar fi uitată de flăcăi și nu s-ar mă rita. Să nu mănînci pîne uitată, că nu te mai însori, rămîi uitat ca pînea. Cînd rămîne pe masă vreo bucățică de pîne uitată e semn că a rămas cineva flămînd din acei care au
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ouăle de lut, fetele seă“ Cînd nu plouă, să furi tiparele cu care fac țiganii cărămida și să le arunci în puțuri, căci ei leagă ploile. Să uzi țiganii pe care-i vei în tîlni în drum. Cînd nu plouă, flăcăii vin în curtea bisericii cu clopote de la vite și cu căldări. Unii bat clopotele din turla bisericii, alții toacă, iar ceilalți scutură clopotele aduse. Cînii latră. Obiceiul se numește „fierărit“. După ce se face liniște, flăcăii merg la fîntînă, aruncă toaca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în drum. Cînd nu plouă, flăcăii vin în curtea bisericii cu clopote de la vite și cu căldări. Unii bat clopotele din turla bisericii, alții toacă, iar ceilalți scutură clopotele aduse. Cînii latră. Obiceiul se numește „fierărit“. După ce se face liniște, flăcăii merg la fîntînă, aruncă toaca, iau „apă tăcută“* și o duc la casele oamenilor, stropindu-i pe cei care le ies în cale. (Gh.F.C.) Cînd nu plouă, oamenii fură o icoană din biserică și o aruncă în izvor ca să-l
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
slobozi icoana Maicii Domnului în apa din fîntînă, unde să rămîie pînă a doua zi, și-apoi desigur va ploua. Dacă treci cu mortul vreo apă, faci a secetă. Secetele se întîmplă din cauza morților de om. în timp de secetă, flăcăii fură toaca de la biserică și o zvîrl în fîntînă, nespuind nimănui și lăsînd pe alții să o scoată. Trei ani de secetă aduc trei ani de boli și trei în urmă de războaie. Semănat Cînd un loc se ară pentru
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se văd broaște se atribuie sorbului*, care pogorîndu-se asupra rîului, ia apă împreună cu broaște. Soț (număr cu) Să nu faci paști, nici ouă roșii fără soț, că nu-i bine. Cînd se dă vreo masă la ziua onomastică a vreunui flăcău sau fată mare, cată ca numărul mesenilor să fie cu soț, căci altfel tînărul 320 sau nu va avea viață să se căsătorească, sau, căsătorindu-se, nu-i va trăi soția. Spaimă Poporul crede că, spăriindu-se de ceva, e bine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
piciorului, că le trece. Mîncînd cineva talpă de huhurez, își pierde mintea. Talpă de huhurez dau femeile necinstite bă rbaților, spre a nu le persecuta din cauza destrăbălării. Taur Fetele mari să nu calce în borăncăituri* de taur, căci vor umbla flăcăii după ele ca o tă uroaie. Tăciune Cînd tot fîsîie și nu ard tăciunii, fac a sărăcie. Se zice în glumă: „Mamă, la vecin sînt o mulțime de tăciuni și ard, la noi unu și tot nu-i vine-n
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o fată mare care postește întreaga zi a Ajunului Crăciunului pînă la miezul nopții nici vorbește vreun cuvînt și privește atunci în oglindă, nu se vede pe sine, ci își vede acolo ursita. în noaptea lui Sf. Vasile, dacă ești flăcău sau fată și voiești a-ți ve dea viitorul soț sau soție, e bine ca la ora douăsprezece noaptea, cînd dorm apele și pietrele, să te închizi singur în odaie; așază în spate și în față o oglindă mare, pune
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-ți privirile într-un punct în oglinda din față; și stînd cîtva timp așa, cu privirea fixă în oglindă, vei vedea prin oglindă fie soțul, fie soția, și după puțin timp vei vedea și cine dintre soți va muri întîi. Flăcăul sau fata care voiește să știe care îi va fi ursita să ieie în sara Anului Nou obielele sau colțunii* și să și-i puie sub cap; și apoi se crede că va vedea în acea noapte partea sa în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la boul de hăis* și, dînd cu piciorul în el, zice: „He, estimp; he, la anu’; he, la ălălant.“ Dacă se scoală la prima lovitură, se zice că se mărită anul ăla, estimp; dacă nu, la anu’ ori la celălalt. Flăcăul se duce cu mînile la spate să numere nouă pari din gard; al zecelea, dacă va fi noduros, e bogată ursita; iar de este limpede, e săracă. în sara de ajunul lui Sf. Vasile, cînd se pun fetele la masă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pun pe tomurluciul* porților și portițelor, apoi pe la grajduri, brazde cu iarbă verde și crengi de răchită, crezîndu-se că, făcîndu-se astfel, apoi ielele nu pot lua mana vaci lor, iară strigoaicele nu pot strica somnul copiilor, visul fetelor și norocul flăcăilor. Dacă cineva cu farmece îți ia laptele de la vacă, apoi ia un brostac*, pune-l într-o oală cu urina vacii, pripește-l pe lîngă foc, că cel ce ți-a luat laptele vacii vine afară și-ți spune. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tînăr, iar altfel, nu. în dimineața de Sf. Vasile, fetele mari torn plumb topit în apă, ca să-și ghicească norocul. Sara, în ajunul Bobotezei, fetele mari pun o cracă de busuioc uscat pe ghizdurile puțului, apoi se gîndesc la un flăcău pe care voiesc a-l lua în căsătorie; dacă dimineața vor găsi acel busuioc umed, îl vor lua, iar altfel, nu. Sara, în ajunul Bobotezei, mai multe fete pun busuioc prin gard; dimineața al cui va fi cu brumă, aceea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
este îndreptat vîrful papucului. Fata face două străchinuți de ceară, în mijlocul lor pune cîte-o luminiță și pune aceste stră chinuți în două margini opuse pe-o strachină cu apă; aprinde luminile pe care le-a menit, una ea și alta flăcăul dorit, și dacă aceste străchinuți plutind pe apă se întîlnesc, se crede că cei doi se vor lua, iar dacă nu se întîlnesc, nu se vor lua. La zi întîi mart se ursesc, prieteni și rude, cele nouă babe, cîte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
numindu-se zilele în care să fie fiecare ursit, și cum va fi timpul (luminos, noros sau posomorît) în ziua unui ursit, așa îi va fi și inima lui tot anul. Se crede că dacă o fată vrea ca un flăcău să vie și să o ieie de soție, își ajunge scopul dacă fură în sara Sf. Andrei sau Sf. Vasile un răsteu și învălește focul de pe vatră cu dînsul, și apoi, ieșind afară, îl aruncă peste casă. Fetele cele mari
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cineva, acela va fi numele mirelui. Se crede că nu e bine a da cuiva un lucru avut pe sine la cununie, c-apoi i se dă aceluia și norocul - și-apoi acel lucru se poate întrebuința la diferite vrăji. Flăcăii și fetele cred că cucul le va spune ori de se vor însura sau mărita în acel an sau mai tîrziu și zic auzindu-l cîntînd: „Cucule, cînd mă voi însura (sau mărita)?“ Tace el, apoi se crede că se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Tace el, apoi se crede că se vor căsători curînd; dacă însă cîntă, apoi se ia sama de cîte ori cîntă și zic că după atîția ani se vor căsători. Se crede că o fată care voiește să placă la flăcăi și să fie cea întîi în joc trebuie să meargă într-o duminecă de frupt cu mă-sa, îmbrăcate frumos, în cîmp, ducînd cu sine în traistă pîne, sare și rachiu, și să sape acolo mătrăgună, iar în locul ei să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]