3,537 matches
-
toate portalurile daurite culoarea și-o pierdură, Nu mai sarea de Bucurie, căci azări Eternă Moarte dedesubt. 15 Palid, privit-a viitorul: palid, privi Abisul Acolo unde Enion, oarbă și de ani încovoiata, plîngea rîvnind îngrozitor de-nfometată, Devorînd totul că flămîndul vierme și că mormîntul cel tăcut. Mare era puterea Neființei de-a trage-n ea Ființă. Grozav se luptă Urizen deasupra-nfricoșat și de-ngrozire palid. 20 El azări nedeslușitul spațiu dedesubt și sufletu-i se strînse de oroare, Picioarele-i
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în jurul teascurilor vinului lui Lúvah; Însă în teascurile Vinului e tînguire, groază, deznădejde. De Elementele lor părăsiți, ei pier și nu mai sînt, Ei nu mai sînt decît dorința de A Fi, o răvășita, prădalnica dorința, 735 Dorind că viermele flămînd și că mormîntul ce se cască. Ei se scufundă în Stihii; Stihiile nainte îi aruncă Ori mistuie părelnicele chipuri ale lor care-s ca niște umbre. Și totuși ei, desi îndurerați La nebunie, cu încăpăținare strigă, " O lasă-ne să
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cu câteva zile În urmă pe frontul din Basarabia; răzbatem și Cotnariul, pe ale căror dealuri atelajele cu boi extind plantațiile unor moșieri Încrezători În viitor; ne minunăm de frumoasele conace și proaspetele iazuri săpate ale boierilor din Balș; la Flămânzi ne Întâmpină mirosul greoi al fumului conacelor căzute sub mânia și furcile pălmașilor din zonă; ne intersectăm, prin Copălău, cu o antrenantă nuntă a unor vlăstare, se pare bine situate, ale locului; suntem Încântați de frumoasele și diversele stiluri arhitecturale
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
se instalase pe o poziție acuzat de stânga. Personajele prozelor sale aparțin lumii rurale (schițele Mizeria satelor provinciale, Moș Crăciun pe ulițele satului) sau periferiei bucureștene (Capitala la periferie, Bal și amor la mahala, Iarna la periferie), prezentând „oameni veșnic flămânzi după o bucată de pâine, după dreptate, după o lingură de sare sau de mângâiere. Și când praful se alege de toate visele lor se logodesc cu moartea.” Este autorul unui roman pierdut, Amor vagabond (1934), cu privire la care Mircea Eliade
AMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285315_a_286644]
-
Gheorghe Istrate, Nicolae Prelipceanu (prezentat de Ana Blandiana), Marius Robescu, Damian Ureche, George Alboiu, Florica Mitroi, Ion Vidrighin, Nicolae Dan Fruntelată ș.a. Încă din primul număr publică poezie Adrian Păunescu, Constanța Buzea, Grigore Hagiu, alături de mai tinerii Horia Bădescu, Dinu Flămând, Matei Gavril. În numărul 3/1966 Adrian Păunescu îl prezintă pe Petru Popescu, autor, pe atunci, al unui volum nepublicat de versuri, Zeu printre blocuri, care, după apariție, va fi comentat, la „Cronica literară”, de Mircea Martin. Din primele numere
AMFITEATRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285318_a_286647]
-
literare”, scrisă, de acum încolo, de mai mulți autori, și a atenuării relativei libertăți de opinie, prin impunerea unor noi voci critice, mai mult sau mai puțin autorizate, în epocă se înregistrează numeroase debuturi. Este vorba de poeți ca Dinu Flămând, Nicolae Diaconu, Vasile Sav, Ștefan Damian, Dan Ciachir, Corneliu Vadim Tudor, alături de care apare o generație și mai tânără (Mihai Dragolea, Domnița Petri ș.a.). Dintre prozatori, încep să publice în A. Grigore Zanc, Vasile Sălăjan, Elena Nestor, Mihai Tatulici, Eugen
AMFITEATRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285318_a_286647]
-
Grigurcu și Dorin Tudoran. Într-o formulă editorială în cele din urmă fixată, rezultând din compromisul tot mai vădit cu linia propagandist-ideologică impusă vieții literare în ultimii ani ai dictaturii ceaușiste, A. continuă să apară an de an, cu Dinu Flămând și M. N. Rusu la „Cronica literară” și Constanța Buzea la „Convorbiri colegiale” și la „Cartea de debut”. Seria postrevoluționară a A. încearcă, în sfârșit, o situare corectă în peisajul cultural autohton. Colaboratorii sunt, în mare măsură, preluați dintre cei
AMFITEATRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285318_a_286647]
-
spovedanie bilunară a generației tinere ardelenești”. Ca atare, îmbinând finalitatea politică și istorico-socială cu aceea literar-artistică, revista publică în mod consecvent lirică militantă. Lui Aron Cotruș, poet preferat, i se tipăresc aici: Horia, Am coborât muntele..., Cine n-are nădejde flămândă, Copil de moț, Alba Iulia, Balta, Sângerări, Aeroplan, Ion, De sute de ori, Dobrogea. Alți poeți sunt Cornelia Buzdugan, Teofil Bugnariu, Traian Marcu. Prin comparație cu nivelul liricii, proza publicată în revistă este minoră. Relativ bine scrise sunt intervențiile comunicând
ARDEALUL TANAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285426_a_286755]
-
1967, 11; Laurențiu Ciobanu, „Exodul”, CRC, 1967, 49; Florin Mugur, „Exodul”, VR, 1968, 1; Valeriu Cristea, „Exodul”, AFT, 1968, 2; Florin Manolescu, Grigore Arbore, „Cenușa”, RL, 1969, 48; Doinaș, Diogene, 143-144; Adrian Popescu, Grigore Arbore, „Auguralia”, ST, 1973, 1; Dinu Flămând, „Auguralia”, ARG, 1973, 2; Mircea Iorgulescu, Grigore Arbore, LCF, 1974, 27; Mihai Ungheanu, Grigore Arbore, „Poeme”, LCF, 1974, 37; Piru, Poezia, II, 409-413; Mincu, Poezie, 192-193; Barbu, O ist., 140-142; Iorgulescu, Scriitori, 24-25; Laurențiu Ulici, Conștiință și opțiune, CNT, 1979
ARBORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
care să se situeze dincolo de proprietate,de egoism și de credința în Dumnezeu. Eșecul a fost grav, omul păstrându-și obiceiul de a mânca, de a fura, de a avea. Ideea construcției omului nou a eșuat în construcția unui individ flămând, hoț, anemic, fără repere și fără credință în Dumnezeu, un individ a-social și anticivilizator. Măsura în care omul este bun sau rău este o temă perenă în literatura de specialitate 950. Mecanismul natural al tendinței spre morală despre care
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
objet poétique. Azi am văzut din întâmplare cum slovele-au crescut din cale-afară uriașe. (Cresc amintirile) (Blaga, 2010 : 39) Aujourd'hui j'ai vu par hasard comment leș lettres avaient grandi énormes. (Leș souvenirs grandissent) (Miclău, 1978 : 167) Lăcomi și flămânzi îmi strigă ochii [...] după ochii tăi scăpărătorii câri de luminoși ce sunt, copilo, nu văd niciodată umbre. (Primăvară) (Blaga, 2010 : 51) Avides et affamés mes yeux crient [...] après țes yeux étincelants qui șont tellement lumineux, mă chère enfant, qu'ils
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
575) ; " vei mânca miere neagră și aplecat vei tăcea " " tu mangeras du miel noir et silencieux tu t'inclineras " (Cetire din palmă/L'avenir dans leș lignes de la main) (Stolojan, 1992 : 79) ; " Pentru un fagure sterp/mi-am ucis stupii flămânzi. " " Pour un nid d'alvéoles sèches/j'ai sacrifié mes ruches affamés. " (Pe ape/Sur leș eaux) (Pop-Curșeu, 2003 : 89). L'or Le symbole de l'or, tout comme șes dérivés, entre dans la composition des images inédites ou des
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
vechiul fond resentimentar al liricii care striga revolta față de împilarea și umilințele țăranului, se nutrește acum un activism incitator, slujind ideologiei ce propovăduia învrăjbirea, ura de clasă: „Mai e-ntuneric încă-n țară, / Fasciștii stau la pândă iar, / Și ca flămânzii lupi de codru / În preajma satelor apar. De partea lor stau toți tâlharii / Brătienii putrezi de bogați, / Maniu și Vaida ce-mpușcat-au / La Grivița pe-ai noștri frați; / Își fac curaj și urlă-a moarte / S-au strâns în haite, ies la
CORBEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286408_a_287737]
-
Pop, Transcrieri, 33-41; Ion Caraion, Bacovia. Sfârșitul continuu, București, 1977; Ciobanu, Însemne, I, 5-29; Gheorghe Pătrar, Bacovia și Bacăul, pref. George Bălăiță, 1977; Apetroaie, Lit. rom., 187-213; Ciopraga, Ulysse, 82-95; Ungureanu, Contextul, 116-128; Cioculescu, Itinerar, III, 171-177, V, 395-400; Dinu Flămând, Introducere în opera lui G. Bacovia, București, 1979; Cristea, Faptul, 34-37; Ștefănescu, Jurnal, 231-236; Bucur, Poezie, 60-80; Daniel Dimitriu, Bacovia, București, 1981; Iorgulescu, Ceara, 83-86; Manu, Sensuri, 64-69; Raicu, Calea de acces, 5-46; Săndulescu, Portrete, 198-203; Marcea, Concordanțe, 257-261; Valentin
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
îngr. V. Iova, pref. Șerban Cioculescu, scrisoare de Perpessicius, București, 1982; Originile democrației române. Cărvunarii. Constituția Moldovei de la 1822, București, 1996. Traduceri: E. Coué, Stăpânirea de sine, București, 1927; O. S. Marden, Minunile gândului, București, 1928; I. Sulacov, Însemnările unui flămând, București, f.a. Repere bibliografice: Lovinescu, Scrieri, VI, 236; Octav Botez, D. V. Barnoschi, „Cărvunarii”, VR, 1928, 9; Mihail Sadoveanu, „Cărvunarii”, poveste istorică de D. V. Barnoschi, ALA, 1929, 431; Alexandru Bilciurescu, D. V. Barnoschi, „Neamul Coțofănesc”, CL, 1930, mai; Perpessicius
BARNOSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285651_a_286980]
-
cu pisici, București, 1971; Să mai câștigi o zi, București, 1972; Ceasornicul de aer, București, 1974; Floarea de fân, București, 1977; Ceaiul de la ora cinci, București, 1983; Tacâmuri de argint, București, 1983; A treia repriză, București, 1988. Repere bibliografice: Dinu Flămând, Adrian Beldeanu, ST, 1969, 4; Dumitru Micu, „Corrida”, RL, 1969, 41; Ioan Neacșu, „Corrida”, ATN, 1969, 10; Valentin Pașcu, „Variațiuni pentru speranță”, TR, 1970, 49; Ilie Constantin, „Variațiuni pentru speranță”, RL, 1970, 26; Val Condurache, „Să mai câștigi o zi
BELDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285680_a_287009]
-
București, f.a.; Moara Piticilor, București, f.a.; Omul întors din Rai, București, f.a.; Pentru copiii noștri, București, f.a.; Stan și Bran, București, f.a.; Ștrengăriile lui Gigi, București, f.a.; Zâmbiți, vă rog, București, f.a. Traduceri: Rabindranath Tagore, Lumina ochilor, București, 1921, Pietrele flămânde, București, 1927; John Ruskin, Regele râului de aur, București, 1925; H. Chr. Andersen, Evreica și alte povestiri, București, 1926; Wilhelm Busch, Ca să mai râdem, București, 1926, Plici și Plum, cu desenele autorului, București, 1928; Max Nordau, Închisoare de flori, București
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
introd. Dinu Pillat, București, 1968; Versuri și proză, îngr. și pref. Dinu Pillat, București, 1970; ed. 2, București, 1984; Poezii, îngr. Romulus Vulpescu, București, 1970; Bălcescu trăind, copertă și ilustrații de Val Munteanu, București, 1971; Poezii, îngr. și postfață Dinu Flămând, București, 1975; Poezii, îngr. și pref. Marin Mincu, București, 1975; Pagini inedite, îngr. Gerda Barbilian, V. Protopopescu și V. Gh. Vodă, pref. Gheorghe Mihoc, București, 1981; Joc secund-Juego segundo, ed. bilingvă, tr. Victor Ivanovici și Omar Lara, pref. Victor Ivanovici
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
este numit, în 1874, arhimandrit diecezan și vicar. În 1877, a fost ales mitropolit al Bucovinei și Dalmației. B. publică în „Calendariul pentru Bucovina” din Cernăuți, în 1842, poemul religios Iordania. 1841 în Cernăuți, poezia Simțirile la mânecândă, două fabule - Flămândul motan, în care îi moralizează pe cei limbuți - și Cocoveica și vrabia, cu „parimiile” corespunzătoare. În calendarul pe 1844 îi apare traducerea unei ode a lui G. R. Derjavin, cu un conținut religios. În 1848, el tipărește, într-o foaie
BLAJEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285756_a_287085]
-
e frig, mi-e frig de moarte, ca și atuncea, iarna, Pe când cu craiul Ludvig împresurarăm Varna, Și eu, rănit de moarte și despoiat de hoți, Simțeam cum îmi îngheață în sân rărunchii toți... Era un ger... și lupii urlau flămânzi în câmp, Deasupra mea în aer auzeam într-un răstîmp Cum cloncăneau în stoluri corbi negri, uli sălbateci, Zăpadă, alt nimica pe câmpii singurateci. Simțeam cum mă întunec, îngheț ca într-o criptă... Cu pieptul gol... săgeata stătea încă [î
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
săraci, fură cununați cu fier ars în foc și întronați în tronuri de aramă arse în foc... A venit timpul unde nu mai cunoșteai inime regale sub zdreanța cerșitorului, unde Dumnezeu își închidea și-și întorcea fața, căci nepoții regilor, flămânzi și criminali, plăteau pe rug mândria lor și rodeau de foame brațele lor proprii. O! ei purtau coroane de aur, noi juguri de lemn uscat, ei purpură, noi zdrențe!... Și de ce? Pentru că fiecare din noi a zis, ca M[ăria
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
timid, coprins de-o noapte tristă, Nimic nu mai lucește, nimic nu mai esistă {EminescuOpVIII 160} Decât o suvenire din palidul trecut, Al basmului imperiu răcoare și tăcut; Când nu mai e virtute, când nu mai e putere Virtutea cea flămândă pe drumuri vezi că piere, Când lumea bântuită de bici și neodină Plânge după dreptate și după legi suspină, Atunci singura moaște, catarg pe-al mărei val, E palida ruină din fruntea unui deal. Cu noaptea și cu somnul și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
eu stau ca o umbră și de mânie plâng. Privesc în jur și ce văd? Văd curtizani O mie Ce tremură ca frunza când trece-o vijelie, Și într-o lume-ntreagă de oameni morți de vii Mă zbat, fiară flămândă ca leul în pustii. Mergeți cu toții, umbre, acolo vă-nchinați Unde se-nchină lumea... Ba nu, să stați, să stați, Am trebuință încă să știu că eu domnesc, Și cine-o vrea să fugă să știe că-l zdrobesc. Ce-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
tăi prietini. 2282 În pustiuri fără margini, străbătute de nisipuri Se nasc lupi, se nasc hiene, leoparzi cari ia chipuri Omenești, ce[---] neamuri * cu străine porturi, {EminescuOpVIII 204} Ce, mișcând din țară-n țară tot imperiul lor [de] corturi, Ce, flămânzi de cucerire și-nsetați adânc de sânge, Lung întind aripa morții peste-o lume care plânge. Cu-a lor crime-nfricoșate de tartari zdrențoși și cruzi 2254 Tu, stăpână peste vânturi, nălțătoare de nisipuri, Ridici leul și hiena, [---] [cu] strâmte
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și de turme și de corturi. Da, flămânzi de cucerire și-nsetați adânc de sânge, Ei întind atâtea *-aripe peste-o lume care plânge, Ei împacă între dânșii ale tartarilor certuri De răsare, peste lume steaua roșă din deșerturi. Muhamed, flămând de lume, de măriri și de coroane, Ridică din două Asii, [---] de caravane Cari curg spre Roma nouă - Muhamed o împresoară Și [---]grea *** spijă a ei porți i le doboară, Muhamed, ducând asabii și spahiii peste valuri, A cuprins cu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]