7,518 matches
-
condus la izolare și la lipsa corelațiilor între conținuturile diverselor discipline (scop epistemologic și pedagogic). • Sinergia câmpurilor disciplinare, atât la nivelul cercetării științifice, cât și la nivelul curriculumului (scop praxiologic și pedagogic). Construirea, prin educație, a unor structuri mentale dinamice, flexibile și responsive, capabile să sprijine deciziile cele mai potrivite (scop psihopedagogic). Rezolvarea de probleme poate fi considerată dintr-un anumit punct de vedere cea mai importantă forță motrice a integrării, datorită relevanței sale practice. Problemele cu care ne confruntăm în
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
active și metodologiile participative de lucru la clasă, cum ar fi lucrul pe centre de interes, învățarea tematică sau conceptuală, învățarea pe bază de proiecte sau de probleme, învățarea prin cooperare etc.; • contribuția la crearea unor structuri mentale și acțional-comportamentale flexibile și integrate, cu mare potențial de transfer și adaptare; • sprijinirea elevilor să realizeze o învățare durabilă și cu sens, prin interacțiunile permanente între discipline și prin relevanța explicită a competențelor formate în raport cu nevoile personale, sociale și profesionale; • producerea unei decentrări
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
problemelor proprii și asupra celor sociale mai largi. 3. Comunicarea efectivă O persoană capabilă să comunice efectiv răspunde necesităților de mai jos. a) Utilizează metode adecvate pentru a comunica cu ceilalți: - planifică, organizează și selectează ideile pentru a comunica; - este flexibilă și responsabilă în actul de comunicare; - selectează modalități/mijloace de comunicare adecvate scopului (citire, scriere, ascultare, vorbire, semne și simboluri, modalități de expresie artistică, tehnologii etc.); - recunoaște caracteristicile audienței și își adaptează metodele de comunicare pentru a răspunde acestora; - comunică
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
5) Curriculumul Național din Anglia și Țara Galilor identifică trei caracteristici esențiale ale temelor cross-curriculare: - sporesc cunoașterea și înțelegerea; - stimulează discuția despre valori și credințe; - implică activități practice și luarea de decizii. Unitățile tematice oferă profesorilor o modalitate folositoare, logică și flexibilă de a organiza o predare interdisciplinară/cross-curriculară de-a lungul unei perioade de timp. (Tchudi, 1991) Pe tot cuprinsul unității, profesorii sunt în măsură să integreze studiul ariilor de conținut și să angajeze elevii în activități de învățare semnificative și
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
propune să atace structura logică a cunoașterii. Principalele surse ale acestui tip de integrare sunt: • „externe”: - explozia informațională, - nevoia de a opera cu informațiile în contexte diferite și dinamice; • „interne”: - necesitatea stimulării motivației elevilor pentru învățare, - articularea unor structuri cognitive flexibile, transferabile; b) cross-curricularitatea „epistemologică”, ce vizează integrări și fuziuni la nivelul cunoașterilor (savoirs) și pleacă de la o regândire a structurii cunoașterii, a domeniilor ei și, nu în ultimul rând, a metodelor de investigație. Printre sursele acestui tip de abordare integrată
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
și procedurale avute la dispoziție; • impune planificarea riguroasă a activităților, astfel încât să se asigure continuitatea și coerența întregului proiect. Pentru a asigura coerența demersului de proiectare și posibilitatea de a schimba cu ușurință experiențe între școli, câteva repere pentru proiectare - flexibile și adaptabile la nivel instituțional sau chiar la nivel de proiect, dacă este cazul - se pot dovedi utile. Mai întâi, pentru clarificarea demersului, ar trebui să se răspundă la o serie de întrebări: Pe baza răspunsurilor la aceste întrebări, se
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de învățare. 3. Flexibilizarea formațiunilor de lucru și posibilitatea predării în echipă. Introducerea unei componente distincte în cadrul Curriculumului Național aflată la decizia unității de învățământ (curriculum la decizia școlii) a introdus în sistem, într-un mod mai consistent, ideea formațiunilor flexibile de lucru, alcătuite în funcție de diverse criterii, printre care interesul pentru învățare. Lucrul aproape exclusiv cu clasele de elevi „standard” și, în consecință, alcătuirea orarelor lasă extrem de puțin loc pentru flexibilitate și integrare curriculară. „Compartimentarea” excesivă a conținuturilor și a timpului
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Lykke Jr., acest capitol propune un cadru de formulare a strategiei de securitate națională, cu valoare normativă. Deși pornește de la Înțelegerea analizei politicilor publice și de la principiile și practica elaborării strategiilor, o strategie națională, ca document strategic, trebuie să fie flexibilă, adaptabilă la mediul de securitate, complexă și coerentă. Triada obiective - concepte - resurse este general-aplicabilă tuturor strategiilor, la toate nivelurile. 3.1. Formularea viziunii strategicetc "3.1. Formularea viziunii strategice" Într-o democrație, elita politică, deținătoarea puterii prin delegare din partea poporului
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
despre un mecanism cauzal direct Între un set de idei și un anume rezultat politic 1. Desigur, În analiza socială, asumarea oricărei legături cauzale automate Între diferiți factori și rezultate politice este amăgitoare. Mai degrabă este vorba de o perspectivă flexibilă asupra cauzalității, o viziune potrivit căreia contextele teoretice sunt Înțelese ca filtre pentru conceptualizare și acțiune. Ele oferă categorii prin intermediul cărora sunt identificați subiecții, obiectele, problemele și agendele politice rezonabile ale lumii relațiilor internaționale. De-a lungul timpului, aceste contexte
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
s-ar crea un mediu de securitate mai stabil, care ar permite negocierea unor probleme concrete. Pentru Kissinger, a fost important Însă ca, dincolo de dialogul cu URSS și China, să se asigure că balanța de putere astfel creată este una flexibilă și, În același timp, stabilă, bazându-se pe o serie de convenții, prezumții și interese comune. Cu alte cuvinte, Kissinger reinventa pentru secolul XX doctrina „concertului de puteri”, creată de statele europene În secolul al XIX-lea. Apropierea SUA de
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
acestea, În relațiile internaționale de după Războiul Rece, securitatea, ca noțiune și domeniu de interes practic, a devenit mult mai proeminentă, tocmai pentru că se afla undeva Între problematicele legate de putere și cele legate de obținerea păcii. Securitatea este o problematică flexibilă, care se poate integra dinamismului relațiilor internaționale actuale. În 1991, Stephen Walt scria un articol despre renașterea studiilor strategice și de securitate (Walt, 1991) În care enunța definiția securității așa cum era ea percepută În acel moment În comunitatea academică și
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
România să fie nevoită În permanență să fie În alertă și să urmărească o relație stabilă și neobstrucționată cu Moscova. Considerente legate de vulnerabilitatea sporită resimțită de România În această configurație de securitate a determinat-o să ducă o politică flexibilă și adaptabilă dezvoltărilor de ultimă oră ale situației strategice sau de altă natură. În mod absolut coerent cu tradiția sa de peste jumătate de secol, România a folosit balanța de putere sistemică drept garanție de securitate, desfășurând un joc strategic moderat
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
cu un profund efect de transformare asupra armatei române, precum și asupra politicii de apărare. Dimensiunea militară, element esențial În Îndeplinirea obiectivelor politicii de apărare, acoperă un număr ridicat de puncte de interes, din care obținerea unei forțe militare moderne și flexibile, rezultatul unui proces de planificare și de alocare a resurselor de apărare, necesită În continuare o abordare specială. Scopul acestui capitol este să explice modul de funcționare și să descrie principiile de bază ale sistemului de planificare integrată a resurselor
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de Planificare, Programare și Bugetare (SPPB), mecanismul creat de McNamara urmărea optimizarea modului de alocare al resurselor În cadrul Departamentului Apărării, În principal prin atingerea a trei obiective: - realizarea unei distincții clare Între forțele convenționale și cele nucleare În conformitate cu strategia „ripostei flexibile” elaborate de McNamara; - existența unui control civil sporit asupra planificării forțelor și cheltuielilor militare; - o evaluare mai riguroasă, din punct de vedere al costurilor, a alternativelor de Îndeplinire a obiectivelor strategice propuse prin utilizarea unor capabilități militare eficiente. SPPB nu
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
1979; Walt, 1991; Krause și Williams, 1997). În special după sfârșitul Războiului Rece și datorită interdependențelor tot mai strânse Între problemele de securitate și Între actorii internaționali, conceptul clasic de securitate a fost Însă treptat Înlocuit cu unele mult mai flexibile. În prezent, cea mai larg acceptată definiție este cea operată de Buzan (1983; 1991a) și Buzan et al. (1998) potrivit căreia există sectoare distincte, dar interdependente de securitate. Din acest punct de vedere se poate vorbi de securitate militară, politică
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
precum și ale naturii conflictelor și amenințărilor la adresa păcii și securității au dus la modificarea conceptului de securitate Însuși. Dacă inițial se referea doar la protejarea interesului național prin mijloace militare, În prezent, conceptul de securitate a devenit unul mult mai flexibil, multidimensional (Buzan, 1991a; Walt, 1991; Krause și Williams, 1997). Mai mult, securitatea a devenit o chestiune esențialmente globală, dat fiind că multe probleme locale au repercusiuni majore la nivel internațional. Toate aceste schimbări au necesitat o nouă abordare a crizelor
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
major de dezbatere și o preocupare politică reală (Dwan, 2002). În această privință, ONU are câteva potențiale avantaje. Printre ele se numără posibilitatea de a acționa la nivel global și de a fi prezentă În orice parte a lumii, mecanismele flexibile de decizie dezvoltate În cadrul Consiliului de Securitate, coordonarea unui sistem de agenții specializate, programe de asistență și instrumente financiare, precum și legitimitatea larg recunoscută a secretarului ei general (Carnegie Commission, 1997). Pe de altă parte, cadrul ONU prezintă unele probleme. De
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
sistemul complicat de utilizare transparentă a fondurilor În cadrul Uniunii a reprezentat multă vreme un obstacol real În alocarea rapidă a resurselor financiare, În special În situații de criză. Pentru a „permite Comunității să răspundă Într-un mod rapid, eficient și flexibil situațiilor de urgență sau criză ori În cazurile unei potențiale crize”, În 2001 a fost creat un Mecanism de Reacție Rapidă (MRR) (UE: Consiliul European, 2001b). În principal, MRR acoperă șase domenii: „evaluarea unui posibil răspuns al Comunității la o
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Dacia literară”, „Convorbiri literare”, „Viața românească”). În studiul polemic În jurul teoriei genurilor literare (1930), combătând pe Benedetto Croce și pe Friedrich Gundolf, care contestă existența obiectivă a genurilor literare, criticul nu le consideră deloc a fi o construcție arbitrară. Un flexibil, pertinent exercițiu comparatist îl constituie lucrarea Naturalismul în opera lui Delavrancea (1936). Studiul Titu Maiorescu și locul lui în cultura românească (1940) este colorat cu amintiri personale. Iscălind câteodată O.B. sau, foarte rar, P. Octavian, B. colaborează la „Arhiva
BOTEZ-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285833_a_287162]
-
exerciții și mișcări fizice susținute și prin asigurarea unor perioade de odihnă, necesare refacerii organismului (somn, relaxare, managementul stresului etc.). Dimensiunea emoțională a stării de sănătate include gradul în care o persoană este capabilă să facă față stresului, să rămână flexibilă și să adopte compromisuri în situații conflictuale. Ceea ce simte o persoană în relație cu familia și prietenii săi, cu scopurile și ambițiile din viața sa, cu situațiile din viața de zi cu zi apare ca fiind relaționat cu această dimensiune
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
lupta pentru respectarea drepturilor persoanelor seropozitive, cât și în elaborarea de politici la nivel național. UNOPA ocupă în prezent unul dintre cele două locuri de vicepreședinte al Comisiei Naționale. 3. Rezumatul Strategiei Strategia 2004-2007 este concepută ca un document orientativ, flexibil care să ghideze activitățile tuturor partenerilor naționali și internaționali. Strategia propune 3 arii majore de intervenție: A. Prevenirea transmiterii virusului HIV care are ca scop major menținerea incidenței HIV în anul 2007 la nivelul celei din 2002. În cadrul acestei arii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
rromi care, pe fondul resurselor limitate ale unor familii tinere, a condus la soluții extreme, de construire abuzivă a unor locuințe pe terenuri ale statului sau comunităților (izlazuri comunale, de exemplu). Deși complexă, problema proprietății asupra locuințelor trebuie rezolvată (soluții flexibile și cu accent pe interesul păstrării construcției în toate cazurile în care este posibil și al constituirii dreptului de proprietate pentru rromi), pentru că altfel va încuraja perpetuarea modelului la familiile tinere ce se află în situații similare. Departe de a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
formarea capacităților și la adaptarea cognitivă a individului în situații noi” (Cosmovici, Iacob, 1998); o funcție psihologică sau un ansamblu de funcții datorită cărora organismul se adaptează optim la condițiile de mediu, elaborând combinații originale ale conduitelor; activitatea mintală complexă, flexibilă și mereu confruntată cu probleme și situații noi în care se folosesc memoria, rațiunea (logica) și cunoștințele disponibile (Șchiopu, Verza, 1981). O serie de studii privind inteligența s-au concentrat pe operativitatea funcțională ca aptitudine în rezolvarea de probleme, căutarea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și surorile rămân acasă; se asigură un mediu relativ sărac în stimuli, rigid și incoerent; în momentul părăsirii acestui mediu special elevul va avea probleme legate de adaptare și integrare socială (Albu, Albu, Petcu, 2001). Programul școlar trebuie să fie flexibil și adecvat situației elevilor cu cerințe educative speciale; un curriculum flexibil va permite: o instrucție adaptată la capacitatea elevului cu nevoi speciale; formarea unui comportament adecvat, care să permită integrarea socială a tânărului; o dezvoltare a capacităților necesare pentru rezolvarea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
stimuli, rigid și incoerent; în momentul părăsirii acestui mediu special elevul va avea probleme legate de adaptare și integrare socială (Albu, Albu, Petcu, 2001). Programul școlar trebuie să fie flexibil și adecvat situației elevilor cu cerințe educative speciale; un curriculum flexibil va permite: o instrucție adaptată la capacitatea elevului cu nevoi speciale; formarea unui comportament adecvat, care să permită integrarea socială a tânărului; o dezvoltare a capacităților necesare pentru rezolvarea independentă (pe cât posibil) a problemelor de viață. Educația specializată este un
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]