2,009 matches
-
electrostatic și unul magnetic, perpendicular pe traiectoriile ionilor, ceea ce asigură separarea ionilor, cu o mare rezoluție, dar numai pentru mase nu prea ridicate. În figura II.8.6. este prezentat modulul conținând sectorul electrostatic și cel magnetic. Analizatorul cu dublă focalizare realizează focalizarea pe direcție și în energia cinetică realizând o corectare a abaterilor unghiulare și energetice ale ionilor. Analizatorul cu capcană de ioni - Analizatorul cu capcană de ioni și cu rezonanță ciclotronică În acest caz, ionii formați și acumulați în
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
unul magnetic, perpendicular pe traiectoriile ionilor, ceea ce asigură separarea ionilor, cu o mare rezoluție, dar numai pentru mase nu prea ridicate. În figura II.8.6. este prezentat modulul conținând sectorul electrostatic și cel magnetic. Analizatorul cu dublă focalizare realizează focalizarea pe direcție și în energia cinetică realizând o corectare a abaterilor unghiulare și energetice ale ionilor. Analizatorul cu capcană de ioni - Analizatorul cu capcană de ioni și cu rezonanță ciclotronică În acest caz, ionii formați și acumulați în camera de
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
a cărui durată de viață este mai mică de câteva ms, el se descompune parțial pe traiectul de zbor, după o cinetică de ordinul unu (pentru o eșantionare statistică). Ionul m+ (fiul lui M+) apare într-un analizator cu dublă focalizare înaintea ieșirii din sectorul electrostatic, pierzându-se în pereții analizatorului deoarece energia sa cinetică este insuficientă. Dacă însă reacția de descompunere are loc între ieșirea din sectorul electric și intrarea în cel magnetic, se poate face o reglare specială a
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
rapide” (C. Russu, 1998) caracterizat prin: planificarea situațională, axarea pe rezultate strategice, pe perceperea evenimentelor cu impact semnificativ asupra activității organizației, pe reacția oportună la „surprizele strategice”. Se consideră că sistemele de management evoluează în două direcții: a. trecerea de la focalizarea preocupărilor pe situația internă la creșterea importanței relațiilor organizației cu mediul extern; b. creșterea importanței funcției de previziune, aspect ce a determinat evoluția de la conceptul de planificare pe termen lung la cel de planificare strategică și, mai apoi, la cel
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
cu mâna: - informații despre mantică: PRE-VESTIREA din taine! Aceasta este o carte despre prevestirile oferite de contemplarea mâinii, de chiromanție (din gr. cheir, „mână”, manteia, „prevestire”, it. chiromanzia, fr. chiromancie). Arta și știința secretelor din liniile palmei/chiromanția pornește de la focalizare pe detalii, o esență a teoriei semnelor și corespondențelor, prin care, observatorul poate oferi unei persoane-țintă, pe temeiul corespondenței dintre semne, imaginea unor adevăruri misterioase. Chiromanția presupune divinația întemeiată pe examinarea mâinilor (lungime, fermitate, căldură, proeminențe, linii, figuri, morfologia degetelor
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
microscop cu mai multe lentile, ci unul simplu, practic o lupă, pe care a șlefuit-o singur. Microscopul lui era rudimentar: o placă de alamă pe care potrivea lentila, împreună cu un șurub cu vârf, ca să mențină specimenele pe loc, pentru focalizare. Rezultatele remarcabile ale lui Leeuwenhoek au fost reproduse în secolul al XX-lea de către Brian J. Ford în fascinanta lui carte Lentila unică: istoria microscopului simplu. Examinând specimenele originale ale lui Leeuwenhoek, dintre care multe au fost păstrate cu grijă
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
chiar oficial oportun, anii tulburi ai „obsedantului deceniu”. Dezmeticirea treptată și dureroasă a unui comunist fanatic, Vasile Pozdare, este, de fapt, un rechizitoriu la adresa oportuniștilor de tot felul, care s-ar fi grăbit să exploateze noile idealuri. Romanul folosește tehnica focalizării variate. Cele patru părți ale cărții, purtând titluri metaforice, sunt tot atâtea puncte de vedere asupra biografiei și a caracterului lui Vasile Pozdare: ele aparțin activistului Iuliu Sever, soției, fiului și personajului însuși. Copil născut în timpul secetei din 1946, dezmoștenit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
chipului în mască ca expresie a angoasei, printr-o fluidizare, printr-o dizolvare care conferă acestor chipuri un aspect fantomatic, o consistență ectoplasmatică, în același timp cu un efect meduzant, fapt ce presupune nu doar litificarea, ci și fixația obsesivă, focalizarea oarbă a privirii golite de afect și cogniție. Munch este un caz interesant și prin aceea că el se află la confluența mai multor tendințe, este asimilat naturalismului prin elementele unei autobiografii psihologizate și printr-o încadrare întrucâtva realistă a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
horror vacui -, se știe că natura are oroare de vid -, ar conduce la supralicitarea unei reacții de apărare prin dezvoltarea pletorică a detaliului-ornamental menit să acopere golul sau dacă nu, cel puțin să-l mascheze. Centrul vid conduce deopotrivă la focalizarea sa maladiv-obsesională și aici avem un întreg scenariu al seducției mortifere -, dar și la dispersia ornamentală. John Reed realizează astfel o disociere între "arta decadentă" și o "artă a decadenței" pe baza unor separări similare: "Așa cum a fost literatură decadentă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Moreau și cea care-i configurează profilul decadent este fragmentaritatea. "Este în mod special această fragmentare care apropie opera lui Moreau de o altă manifestare a artei decadente"44. Sau, ceea ce Desiré Nisard condamna la poeții latini ai decadenței, focalizarea excesivă a detaliului în detrimentul întregului, devenită caracteristică fundamentală a criticii decadenței începând cu Paul Bourget. Și Edward Lucie-Smith observă faptul că "Detaliul era o veritabilă capcană pentru Moreau. Concepția operelor sale nu-i punea probleme, elaborarea lor, în schimb, adesea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
chiparoșilor asemeni coloanelor unui templu. Nu există nicio pasăre, niciun semn de viață în acest peisaj mai degrabă mental decât real. Böcklin "construiește" o arhitectonică sepulcrală, necropolitană, accentuând construcția pe verticală a tabloului, la care se adaugă un efect de focalizare pe care circul funerar îl amplifică. Însăși toposul insular induce această centralizare expusă în tablou. Silueta înveșmântată în alb, printr-o simetrie de factură speculară, se regăsește în fața verticalei chiparoșilor. Insula este dispusă ca un amfiteatru al cărui centru a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care duce lira se face ecou al acestei suferințe, pe chipul femeii se poate descifra tristețea. Celelalte personaje alcătuiesc un grup al curioșilor, un zid uman care dublează zidurile propriu-zise ale cetății și care închide perspectiva pentru o mai bună focalizare a prim planului, dar și orice posibilitate de retragere a Salomeei din fața ororii pe care o reprezintă capul supliciatului. Un alt tablou intitulat Salomeea (ulei pe carton) reia datele scenei din tabloul comentat mai sus. Un alt confident separă pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
expectanțe ce conduc la interese și atitudini puțin studiate În prezent din perspectiva celor interesați În fluctuația piețelor de textile. Prin urmare, ne vom ocupa În continuare de prefigurarea modalităților În care se produce schimbarea la nivelul organizației și de focalizarea analizei pe interdependența puternică Între performanța individuală, eficiența organizațională și cerințele societății globale. Organizațiile nu sunt entități statice, ele sunt supuse permanent unor surse de presiune internă și externă. Schimbarea la nivelul organizației, după cum este ea definită Încă din studiile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de bogăție și bun gust a locatarilor și realitatea mizeră, sunt sugerate trăsăturile lor: incultura (ce reiese din amestecul de stiluri arhitectonice), snobismul (din imitarea artei clasice), delăsarea (starea precară a locuinței). Tehnica folosită În prezentarea cadrului e aceea a focalizării, adică restrângerea treptată a cadrului, de la stradă, la casă, la interioare și la personaje. În ceea ce privește personajele, acestea ilustrează o umanitate canonică, prin tipologiile În care se Încadrează, dând obiectivitate romanului. Ele se definesc printr-o singură trăsătură, fixată Încă de la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ligvistice, indiferent de situația socială sau de cultura acestora. În concluzie, „Enigma Otiliei” este un roman realist balzacian, obiectiv. Naratorul prezintă viața societății bucureștene de la Începutul secolului al XX-lea, folosind procedee specifice ca realizarea de tipologii, tehnica detaliului, a focalizării, motivul paternității, veridicitatea, depășind Însă modelul realismului clasic, prin elementele de modernitate (spiritul critic și polemic, ambiguitatea personajelor, reflectarea complexă etc). G. CĂLINESCU - PROZATOR CREATOR DE CARACTERE G. Călinescu reprezintă pentru literatura română un reper fundamental. Personalitatea lui se impune
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de Dezvoltare Socială (FDS). Primele fonduri inițiate au fost cele de tip FSU, adresându-se unor situații de criză și promovând o paletă largă de obiective, relativ discrete, dar interrelaționate. În timp, aceste fonduri de tip FSU au evoluat de la focalizarea pe situații de criză și rezolvarea unor probleme punctuale, presante la definirea unor obiective de atins pe termen lung și, astfel, au apărut Fonduri de Dezvoltare Socială. Așadar, distincția principală între aceste două tipuri de fonduri este dată de tipurile
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prin proiecte vizează (re)construcția infrastructurii sociale de bază, crearea unor locuri de muncă temporare, generarea de venituri și îmbunătățirea (sau crearea) accesului la servicii sociale. Elementul central în aceste tipuri de proiecte îl constituie atingerea unor asemenea ținte cu focalizare pe asistența membrilor săraci ai comunității și pe participarea lor. Un element secundar, în funcție de situație, este focalizarea pe procesul de descentralizare. FS vizează descentralizarea, însă, așa cum arată Faguet (2005, p. 10), „descentralizarea [la rândul ei] schimbă rolul fondurilor sociale în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
venituri și îmbunătățirea (sau crearea) accesului la servicii sociale. Elementul central în aceste tipuri de proiecte îl constituie atingerea unor asemenea ținte cu focalizare pe asistența membrilor săraci ai comunității și pe participarea lor. Un element secundar, în funcție de situație, este focalizarea pe procesul de descentralizare. FS vizează descentralizarea, însă, așa cum arată Faguet (2005, p. 10), „descentralizarea [la rândul ei] schimbă rolul fondurilor sociale în mod fundamental. Comunitățile rurale nu mai pot fi abordate nici pe departe ca unități administrative ale nimănui
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai degrabă ca unități sociale unde există organizații ale societății civile și instituții publice care exprimă voința membrilor comunității și răspund nevoilor locale”. Alte elemente se referă la întărirea sectorului privat, abilitarea actorilor sociali și a comunității (empowerment), îmbunătățirea, diversificarea, focalizarea și gradul de acoperire ale serviciilor sociale, precum și modificarea priorităților în ceea ce privește cheltuielile publice locale (în primul rând, spre asigurarea asistenței medicale de bază și educație primară). Alton (1999) arată că aceste obiective pot fi împărțite în trei mari categorii de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fondurilor sociale este generată de posibilitatea redusă a transformării locurilor de muncă temporare, create prin derularea unor proiecte comunitare, în locuri de muncă permanente (atacarea sărăciei structurale). O asemenea transformare nu este însă posibilă fără concursul altor agenții/instituții guvernamentale; focalizarea programelor pe persoanele/grupurile sărace, dezavantajate - în multe situații, cei mai săraci dintre săraci nu beneficiază în egală măsură cu ceilalți membri ai comunității de aceste programe, pentru că ei „nu au voce” - sunt fie incapabili, fie blocați de ceilalți membri
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pe de o parte, să sublinieze ciclul dezvoltării unui proiect susținut prin fonduri sociale, iar pe de altă parte, să furnizeze o schemă generală de realizare a unui proiect la nivel comunitar. Având în vedere specificul fondurilor sociale - și anume focalizarea pe combaterea sărăciei - proiectele dezvoltate cu sprijinul acestora urmăresc o serie de cicluri specifice. Rawlings și colaboratorii săi (2004) arată că stadiile de dezvoltare a unui proiect comunitar sunt: identificarea comunităților sărace; promovarea programelor, informarea și identificarea nevoilor; evaluarea propunerilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
gradul diferit de electrificare de la câmpie la munte. O altă limită a grilei FRDS, subliniată de Dumitru Sandu, este dată de faptul că scopul urmărit de aceasta - sărăcia comunitară - nu se suprapune sărăciei la nivel de gospodărie. În ciuda acestor limite, focalizarea programelor FRDS este cel puțin satisfăcătoare, dovedind că grila utilizată e funcțională (Voicu et al., 2002). De asemenea, în România au fost create două instrumente foarte utile pentru identificarea sărăciei la nivel comunitar: indicele de dezvoltare a satului DEVSAT, elaborat
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
abilitarea actorilor locali (empowerment). Eficacitatea intervenției acestor fondurile sociale, mai ales în cadrul programelor de ameliorare a sărăciei comunitare, a fost dovedită în foarte multe situații, însă în unele cazuri, mai ales atunci când fondurile sociale sunt la începutul activității lor, eficiența, focalizarea și sustenabilitatea lor sunt periclitate. Fondurile sociale, prin proiectele comunitare pe care le susțin, contribuie masiv la construirea și abilitarea comunității locale, la incluziunea socială a grupurilor defavorizate, la dezvoltarea capitalului social și a celui uman, precum și la crearea unor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
2. incompletitudinea structurală a sistemului de asistență socială - există dezechilibre în suportul social, în ambele componente, atât în sfera ajutorului social financiar, cât și în cea a serviciilor de asistență socială, pentru diferite grupuri aflate în dificultate. Apare, astfel, o focalizare defectuoasă pentru indivizi și grupuri aflate în situațiile cele mai dificile de excluziune și marginalizare socială, precum: sărăcie extremă, lipsa unei locuințe, traiul în condiții mizere/improprii, copii și adulți ai străzii, victime ale exploatării sexuale și ale traficului de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ea a consolidat suportul colectiv pentru sistemul de asistență socială și a activizat persoanele marginalizate, dezvoltându-le capacitatea de reinserție în sistemul economic și comunitar. Acordarea unor alocații speciale pentru familiile cu mulți copii și pentru familiile monoparentale a sporit focalizarea sistemului pe categoriile cu riscul cel mai ridicat; • în 2002, Comisia interministerială de asistență socială a elaborat schema de organizare a sistemului de servicii de asistență socială. Aplicarea ei a fost însă mai degrabă sporadică, lipsită de coerență și slab
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]