5,879 matches
-
eroziunea produsă de timp și deziluzii, obsesia morții ce întunecă bucuriile. Și descrierile unor cadre din natură capătă conotații asemănătoare, unele fiind metafore sau simboluri ale stărilor și sentimentelor omenești. Mai multe poeme epico-descriptive sunt construite pe motive istorice sau folclorice de o imaginație cam cețoasă, cu posibilități de vizualizare a unor scene, dar nu și a ansamblului. Nu lipsesc versificările pe tema iubirii, cu obișnuitele invocări, suferințe și tribulații, cu visări erotice în decoruri romantice. Dar carențe importante de concepție
BARSEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285658_a_286987]
-
populară românească], publicat în „Die Karpathen” (Brașov, 1908), dovedește, ca și notele și prefața la Doine și strigături din Ardeal, o profundă cunoaștere a folclorului. Aici autorul examinează problemele de prozodie și mijloacele artistice ale creației populare autohtone, amintește genurile folclorice și dă o imagine asupra folcloristicii românești. Remarcabile sunt cunoștințele sale despre modul specific de interpretare a cântecului epic și despre caracterul improvizatoric al unor genuri folclorice. Ca și D. Caracostea mai târziu, B. vorbește despre „un material” sud-est european
BARSEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285657_a_286986]
-
examinează problemele de prozodie și mijloacele artistice ale creației populare autohtone, amintește genurile folclorice și dă o imagine asupra folcloristicii românești. Remarcabile sunt cunoștințele sale despre modul specific de interpretare a cântecului epic și despre caracterul improvizatoric al unor genuri folclorice. Ca și D. Caracostea mai târziu, B. vorbește despre „un material” sud-est european și despre o formă românească în folclorul autohton. SCRIERI: Istoria școalelor centrale române greco-ortodoxe din Brașov, Brașov, 1902; Grăiește marea, București, 1922. Culegeri: Doine și strigături din
BARSEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285657_a_286986]
-
microbului respectiv. Apelul teoreticianului a rămas, desigur, fără ecou printre confrați. Volumul din 1969, Versuri din patru decenii, grupează titlurile, în funcție de data elaborării lor, în trei secțiuni: 1937-1940, 1943-1949, 1956-1963. Alături de compoziții cursive, bogate în imagini poetice sau mărturisind influențe folclorice elegant asimilate, sunt incluse pasteluri calme, cu o melodică interioară bine cumpănită, dar și demonstrații ostentative de versificare prețioasă, care elimină emoția estetică. SCRIERI: Fugind de neant, pref. autorului, București, 1946; Versuri din patru decenii, pref. M.R.P. [Miron Radu Paraschivescu
BELCIUGAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285678_a_287007]
-
Galaction, narativ-parabolice, într-un orizont de umanism și etos popular, balcanic și oriental (Papucii lui Mahmud) sau în visul lui Stoicea (Moara lui Călifar), cel pus la încercare de diavol, dar și cu ecouri, tot la el, dintr-un fond folcloric și legendar dunărean, adesea cu irizări de fantastic și magie (În pădurea Cotoșmanei, Copca rădvanului) ori purtând urmele istoriei (Lângă apa Vodislavei) sau pe cele ale conviețuirii, ca dialog interetnic, de credințe și mentalități (De la noi la Cladova, Soleima, Papucii
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
șarlatani și escroci ca Lache sau cel din Candori la senzualele Rada și Tinca, ori „Fătălăul”, cu ambiguitatea lui anatomică, altfel, „tâlhar de drumul mare”, sau revoltatul Ion Ion, mortul cu lumina satului în ochii deschiși, narativitatea mulată pe tipare folclorice (Pui de găi..., Ucigă-l toaca), sugestia de mișcare, oralitatea și culoarea limbajului compun nu numai o imagine a închisorii ca „lume”, cu atmosfera ei distinctă, ci și un fel de mare metaforă, de ansamblu, a amestecului uman, a versatilității
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
dizolvat în 1889, prin plecarea lui Ed. Gruber în străinătate, a lui Artur Stavri la București și, mai ales, datorită izolării lui B., deprimat de moartea unuia dintre copii. Versurile și le strânge în volumul Poezii (1893). Creații pe modele folclorice dă în culegerea Doine (1893). Părăsind tradiționalismul primei perioade - pasteluri în maniera Alecsandri, meditații în nota decepționismului posteminescian (Geniu și nefericire) -, B. a încercat o nouă formulă prin abordarea în poezie a unei tematici care de obicei formează obiectul științelor
BELDICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285682_a_287011]
-
mai apropiat, prin afinități spirituale și preocupări, de ultimii doi, al căror travaliu științific îl duce mai departe. Astfel, el definitivează și publică Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarele lui B. P. Hasdeu (1970) de I. Mușlea și Problemele tipologiei folclorice (1971) de D. Caracostea. De acești doi eminenți cercetători ai culturii noastre populare îl leagă de asemenea meditația gravă asupra destinului folcloristicii, efortul de a o elibera de sub tutela literaturii, a eseisticii literare și a diletantismului, de a o dota
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
însă de D. Caracostea, care a abordat și „disciplinele adiacente”, sau de I. Mușlea, care a fost acaparat de etnografie, B. și-a delimitat cu fermitate, din dorința de a-l cunoaște în profunzime, domeniul cercetării, restrângându-l la fenomenul folcloric, pe care îl studiază în toată complexitatea lui. Cunoașterea profundă și nemijlocită a folclorului românesc în evoluția lui, ca și fructuoasa activitate de înregistrare modernă a creațiilor populare (B. este unul dintre cei mai avizați cercetători contemporani ai „terenului”), dublate
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
românească de specialitate. Aici sunt expuse critic metodele de culegere a folclorului, precum și modalitățile specifice de interpretare a lui. Preluând o idee a lui D. Caracostea (care încă din 1915 atrăgea atenția asupra necesității de a introduce în evaluarea creației folclorice alte criterii decât cele folosite curent în aprecierea creației culte), B., fără să nege utilitatea anumitor „jaloane” ale esteticii „academice”, accentuează ideea că „folclorul posedă frumuseți care rezistă acestui examen” și cere cercetătorului creației populare un gust estetic special, apt
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
ale esteticii „academice”, accentuează ideea că „folclorul posedă frumuseți care rezistă acestui examen” și cere cercetătorului creației populare un gust estetic special, apt să surprindă realitatea sincretică a fenomenului și valoarea artistică inefabilă a formelor arhaice; el preconizează examinarea „frumosului folcloric din punctul de vedere al creatorilor și interpreților acestuia”, prin „contemplarea realității folclorice vii, observând fluxurile și refluxurile ce se petrec acolo, mecanismele de creație, interpretare și circulație, care nu pot fi nicidecum bănuite din colecțiile lipsite de pulsațiile vivificatoare
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
și cere cercetătorului creației populare un gust estetic special, apt să surprindă realitatea sincretică a fenomenului și valoarea artistică inefabilă a formelor arhaice; el preconizează examinarea „frumosului folcloric din punctul de vedere al creatorilor și interpreților acestuia”, prin „contemplarea realității folclorice vii, observând fluxurile și refluxurile ce se petrec acolo, mecanismele de creație, interpretare și circulație, care nu pot fi nicidecum bănuite din colecțiile lipsite de pulsațiile vivificatoare”. Deși publicat anterior, studiul Poveștile lui Creangă (1967) este, cel puțin în parte
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
povestitorilor anonimi și a scriitorilor populari, pe de altă parte. În esență, observația lui B. repetă pătrunzătoarele observații formulate de N. Iorga, G. Ibrăileanu, Iorgu Iordan, Al. Dima, Vladimir Streinu, Jean Boutière și îndeosebi de G. Călinescu, relative la substanța folclorică a operei lui Creangă, dar analiza comparativă adaugă noi argumente la cele deja cunoscute despre genialul talent al humuleșteanului de a săvârși o sinteză individuală unică a procedeelor artistice curente în proza populară. Superioară acestui studiu și, desigur, una dintre
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
prezentați protagoniștii poveștilor, diversele probe de curaj la care aceștia sunt supuși, metamorfozele prin care trec etc. Adevărate capitole monografice sunt rezervate categoriilor prozei populare și unor probleme teoretice, ca de exemplu: cercetarea și clasificarea poveștilor, legile epicii populare, experimentul folcloric, teoriile asupra basmului. Studiul impune prin excelenta sintetizare a unui material impresionant, prin bogăția faptelor observate direct, în sfârșit, prin limpezimea, concizia și accesibilitatea expunerii. Poetică folclorică (1979) propune o despărțire de poeticile clasice care s-au ocupat de folclor
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
probleme teoretice, ca de exemplu: cercetarea și clasificarea poveștilor, legile epicii populare, experimentul folcloric, teoriile asupra basmului. Studiul impune prin excelenta sintetizare a unui material impresionant, prin bogăția faptelor observate direct, în sfârșit, prin limpezimea, concizia și accesibilitatea expunerii. Poetică folclorică (1979) propune o despărțire de poeticile clasice care s-au ocupat de folclor și care sporesc „opacitatea față de specificul folcloric cu cât sunt urmate cu mai multă fidelitate”. În replică la aceste poetici, sunt relevate „normele populare care condiționează creația
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
excelenta sintetizare a unui material impresionant, prin bogăția faptelor observate direct, în sfârșit, prin limpezimea, concizia și accesibilitatea expunerii. Poetică folclorică (1979) propune o despărțire de poeticile clasice care s-au ocupat de folclor și care sporesc „opacitatea față de specificul folcloric cu cât sunt urmate cu mai multă fidelitate”. În replică la aceste poetici, sunt relevate „normele populare care condiționează creația poetică”, autorul avansând cu prudență, „fără evaluări tranșante, atât de dăunătoare într-un domeniu stăpânit de alte orizonturi spirituale și
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
Böckel, C. Brăiloiu, G. Ibrăileanu, D. Caracostea, la care B. face referiri. În Folclorul românesc (I-II, 1981-1983), autorul nu ambiționează să dea un tratat, ci o sinteză în care urmărește să pună în lumină „rolul funcțional al fiecărei specii folclorice și mai cu seamă caracteristicile stilistice împreună cu modalitățile compoziționale de structurare poetică, menite să exprime cât mai adecvat tematica abordată cu atari mijloace poetice”. Cu deosebire inovator este ultimul capitol, Încercare de sinteză, în care sunt dezbătute chestiuni precum cronologizarea
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
și ghicitori, București, 1957; Poveștile lui Creangă, București, 1967; Proverbe și zicători, București, 1967; Metoda de cercetare a folclorului, București, 1969; Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarele lui B. P. Hasdeu (în colaborare cu I. Mușlea), București, 1970; Problemele tipologiei folclorice (în colaborare cu D. Caracostea), București, 1971; Istoria folcloristicii românești, București, 1974; Urme pe piatră, București, 1974; Mică enciclopedie a poveștilor românești, București, 1976; Șteampuri fără apă, București, 1979; Poetică folclorică, București, 1979; Folclorul românesc, I-II, București, 1981-1983; Eseu
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
în colaborare cu I. Mușlea), București, 1970; Problemele tipologiei folclorice (în colaborare cu D. Caracostea), București, 1971; Istoria folcloristicii românești, București, 1974; Urme pe piatră, București, 1974; Mică enciclopedie a poveștilor românești, București, 1976; Șteampuri fără apă, București, 1979; Poetică folclorică, București, 1979; Folclorul românesc, I-II, București, 1981-1983; Eseu despre dansul popular românesc, București, 1982; Efigii, București, 1987; Se face ziuă. Romanul anului 1848, București, 2001. Antologii: Antologie de proză populară epică, I-III, București, 1966; Petrea Făt-Frumos, București, 1967
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
4; Virgiliu Florea, Tipologia folclorului, ST, 1971, 10; Ion Taloș, Enciclopedia poveștilor românești, ST, 1976, 6; Ion Taloș, Ovidiu Bârlea, „Istoria folcloristicii românești”, CREL, 1977, 1; Mihai Coman, De la poetică la antropologie, LCF, 1979, 23; N. Bot, Ovidiu Bârlea, „Poetică folclorică”, AAF, 1981, 309-311; N. Bot, Ovidiu Bârlea, „Folclorul românesc”, AAF, 1983, 350-353; Ion Cuceu, Ovidiu Bârlea, „Eseu despre dansul popular românesc”, AAF, 1983, 384-386; Marian Vasile, Teorii folclorice românești în ultimele decenii, REF, 1989, 3; Iordan Datcu, Ovidiu Bârlea și
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
De la poetică la antropologie, LCF, 1979, 23; N. Bot, Ovidiu Bârlea, „Poetică folclorică”, AAF, 1981, 309-311; N. Bot, Ovidiu Bârlea, „Folclorul românesc”, AAF, 1983, 350-353; Ion Cuceu, Ovidiu Bârlea, „Eseu despre dansul popular românesc”, AAF, 1983, 384-386; Marian Vasile, Teorii folclorice românești în ultimele decenii, REF, 1989, 3; Iordan Datcu, Ovidiu Bârlea și demnitatea scrisului, JL, 1990, 5; Iordan Datcu, Bibliografia lucrărilor științifice ale lui Ovidiu Bârlea, REF, 1990, 5-6; Ion Cuceu, Ovidiu Bârlea (1917-1990), AAF, 1991-1993, 429-432; Dicț. scriit. rom
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
și Zacharia Bârsan Sân-Petreanul, Z. Bârsan-Veturio, Sânpetreanul, Veturio, S-P, Zach, Fulmen, Fortunio. Orientarea vag romantică și presămănătoristă de la „Floare-albastră” se va resimți în întreaga sa operă, dominată, tematic, de câteva idei-reper: cinstirea trecutului istoric, realizarea unității naționale, valorificarea filonului folcloric. Din ideologia sămănătoristă reține doar viziunea idilică asupra vieții satului. Debutează editorial cu volumul de versuri Visuri de noroc (1903). Lirica mărturisește, de multe ori, un epigonism lesne de recunoscut; de la Eminescu și Coșbuc sau de la Heine și Lenau, B.
BARSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285656_a_286985]
-
decenii, în Domnul de rouă, B. folosește aceeași modalitate de expozeu dramatic, apelând însă la filoane care țin de legendă și de mit. Punctul de plecare îl constituie un eres consemnat de Al. Vlahuță în România pitorească, derivat din motivul folcloric prezent în „Soarele și Luna”. Autorul plasează acțiunea basmului său dramatic la o Curte domnească, într-un timp indefinit. Asemenea Craiului de Rouă din eres, Alean, fiul Doamnei Luna, rod al unei iubiri neîngăduite, este condamnat să ispășească păcatul părinților
BARSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285656_a_286985]
-
Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1965), devine cercetător științific la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iași. Își ia doctoratul în etnologie la Universitatea din Cluj-Napoca (1987) cu teza Cântecul popular eroic din spațiul folcloric moldovenesc în contextul cântecului epic românesc. A contribuit, printr-o îndelungată și laborioasă investigație de teren, la alcătuirea Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei. Este laureată a Premiului „Timotei Cipariu” al Academiei Române pe anul 1979 pentru colaborarea la lucrarea
BERDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285706_a_287035]
-
ani de-a rândul cu poeta Else Kornis, atât în domeniul traducerilor, cât și al creațiilor originale destinate cititorului tânăr. Unele traduceri le semnează împreună cu Rudolf Lichtendorf. Atrasă de fabulația basmului popular și de cea a basmului cult de inspirație folclorică, B. realizează o serie de traduceri, preocupându-se vreme mai îndelungată de transpunerea în germană a textelor lui Petre Ispirescu. Un filon poetic pe care îl explorează ani de-a rândul este fabula românească: transpune în germană atât fabule de
BERG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285707_a_287036]