KorAP: Find »[drukola/base=folositor & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...79 80 81 ...145 >

3,624 matches

Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874

lui Mihalic de Hodocin erau cu adevărat ispititoare și, de remarcat, în ofertarea lor, se implicaseră cei mai înalți factori decizionali, începând chiar cu domnitorul Mihail Sturdza. Este drept, ultimul, pe cât de preocupat și de consecvent se arăta pentru "dezvoltarea folositoarelor învățături în patrie", după ce înființase la Iași, în 1835, acea instituție academică fanion pentru spiritualitatea românească din prima jumătate a veacului XIX9, manifesta încă suficientă prudență în chivernisirea banului public, chiar și în acest caz. Astfel, răspunzând unei intervenții a

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
întemeiat pe documente, să spunem doar că aceeași instituție condiționa realizarea obiectivului de dobândirea, din chiar acea primăvară, a unei moșii "aproape de Eși, care moșie, sub privirea Epitropiei să se administreze de dumnealui Mihailik, profesorul Agronomiei, în chipul cel mai folositor". Sugestia aparținea lui Gheorghe Asachi 17 nefiind străin de ea, cu siguranță, nici Hodocin și avea să fie deplin împărtășită de autoritățile competente. În al doilea rând, însușindu-și multe dintre propunerile formulate în prealabil de referendarul Asachi, semnatarii demersului

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
la plecare, din partea Epitropiei. Acele cheltuieli, potrivit propriilor declarații, fuseseră reclamate de achiziționarea uneltelor și instrumentelor necesare periegezei, pentru plata lucrătorilor (zilieri) angajați și pentru alte "însemnătoare stricăciuni și păgubiri în a sale lucruri și straie, numai spre a face folositoare slujbe țării"21. Evident, demersul său, avizat și justificat instituțional sub semnătura mitropolitului Veniamin Costachi, a beneficiat și de înalta înțelegere și rezoluție domnească, prin care s-a dispus achitarea acelei sume către solicitant din bugetul Casei Școalelor. Cum era

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
în primăvară, aceleași autorități, "povățuite de dispozițiile Regulamentului Organic și <de cel> al <Casei> Școalelor" după cum anunța "Albina românească" în ziua de 24 martie 1840 -, deschideau competiția pentru darea în antrepriză a construcției localului "acelora care vor înfățoșa cele mai folositoare condiții" pentru beneficiar. Locul hărăzit construcției, achiziționat între timp, a fost ales "alăture cu Institutul pentru învățarea fetelor, ca unul ce este în mijlocul politiei (orașului n.ns.) și are o uliță despărțitoare", în expresia aceluiași jurnalist. Altfel spus, acel loc

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
corporațiilor capitalei, D. Boțan, un detașament al miliției pământene, "străini de distincție" și, desigur, un numeros public. "Plăcută însărcinare este pentru mine declara Negruzzi la deschiderea ceremoniei a înfățoșa la acest prilej, cinstitei Epitropii, mărturisirea recunoștinței cetățenilor capitalei pentru acest folositor așezământ, ce va deschide un nou canal industriei naționale și care, sub protecția Preaînălțatului nostru domn și sârguința Epitropiei, nu va lipsi de a agiunge la înființarea cea de obște dorită". După ce arhimandritul Mardarie și clericii însoțitori au săvârșit slujba

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
de "referendar al Învățăturilor Publice" a citit în fața asistenței textul bilingv (în limbile română și latină) ce urma să fie așezat apoi la baza fundației, având următorul cuprins: "Sub auspiciile Preaînălțatului Domn, Mihail Grigorie Sturdza Voievod, domn Țării Moldovei, întemeietorul folositoarelor așezământuri în patrie, după propunerea Epitropiei Învățăturilor Publice, a Preasfințitului Mitropolit Veniamin Costachi, logof<ătului> Nicolai Cantacuzino, Luminările sale prinții Nicolai și Gheorghe Suțu i a referendariului aga Gheorghe Asachi, s-au înființat în Eși cel întâi institut de arte

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
proiecte industriale, nu lipsite de importanță pentru o țară ce se arăta tot mai preocupată adevărată obsesie înscrisă ca atare și în preambulul numeroaselor privilegii domnești acordate întreprinzătorilor de "a preface producturile cele crude și de puțin valor, în manufacturi folositoare [...], ceea ce împuținează exportația somelor însemnătoare din țară"8. Între cele dintâi reușite, s-a numărat colaborarea sa la proiectul inițiat de Gheorghe Asachi, în ianuarie 1840, privind înființarea fabricii de hârtie de la Cetățuia Petrodava (Neamț), proiect finalizat odată cu inaugurarea acelui

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
asociat, dispus a suporta partea de investiție și, implicit, a împărți profitul. Ambele argumente rămân, în opinia noastră, valabile. Oricum, renunțarea la demararea acestui obiectiv "industrial" este întărită și printr-o sumară privire bilanțieră de mai târziu 20 asupra "slujbelor folositoare" aduse de el țării până în 1853, în cuprinsul căreia, fabricarea lumânărilor n-a fost inclusă în rândul realizărilor asumate profesional. Fig. 1. Schiță profiluri pentru havuzuri și cișmele O MISIUNE DIFICILĂ: AMELIORAREA APROVIZIONĂRII CU APĂ POTABILĂ A CAPITALEI Ca unul

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
Epitropiei să numească o comisie de recepție. Comparându-l cu cel anterior, executat din oale și care costase peste un milion de lei, fără a avea durabilitatea asigurată, noul apeduct, "proiectat și săvârșit de mine, în toată privirea este mai folositor, nefiind supus la nici o reparație și fiind de vecinică trăinicie, prin care, nu numai că se va îndestula capitala cu apă de băut, ci va avea și o câtime îmbelșugată și pentru primejdia focului"27. Potrivit angajamentelor pe care și

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
spațiu liber în text pentru notarea numelor acționarilor, Hodocin apela la intervenția statului pentru a înlesni acesteia arendarea "locurilor, a pădurilor și a pietrelor de fier aflătoare pe moșiile mănăstirilor Bistrița, Bisericani și Pângărați", pe temeiul unor condiții apreciate ca folositoare ambelor părți. Acestea, în număr de 18, sunt edificatoare în privința cadrului general, a posibilităților și a perspectivelor ce trebuiau asigurate dezvoltării întreprinderii proiectate. Astfel, pentru construcția fabricii, pentru adăpostul lucrătorilor și auxiliarele aferente se cerea un teren în suprafață de

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
nefinalizării fabricii lui Conachi de la Negrișoara, respingând suspiciunea proastei gospodăriri a fondurilor din parte-i și angajându-se public să-și ofere și în viitor concursul oricărui întreprinzător autohton, dispus a înființa un stabiliment asemănător, "cu un rezultat sigur și folositor pentru zilnica producere a 200 ocă fier, cu un capital de 2.000 galbeni"22. Să mai notăm că, în preambulul studiului din 1855, el reitera și ideea organizării asociațiilor sau companiilor "prin acții", declarând hotărât: "mijloacele nu ne lipsesc

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
durata extinsă a propriului travaliu și, desigur, noile contribuții personale în progresul sau propășirea domeniilor slujite în răstimp. Astfel, "în curs de 20 de ani nota petiționarul s-au sârguit iscălitul, din toate puterile, spre a face țării cele mai folositoare serviciuri". Reamintind, cu titluri de referință, că "pe lângă Școala de Arte organizată de el și facerea apeducului din capitalie cu țevi de fier, iscălitul, ca montanist [...] n-au lipsit a înfățoșa, în mai multe rânduri, trista stare a importantei, însă

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
mai adesea alteori spre a-și motiva "sănătatea zdruncinată" sau "trista și nemeritata poziție". Va fi convins, desigur, autoritatea-destinatar, de vreme ce aceasta, prin rezoluția pusă pe respectiva-i jalbă, recomanda guvernului să-i încuviințeze dublarea pensiei, ca recompensă pentru îndelungatele și folositoarele sale slujbe. În ianuarie 1860, Carol Mihalic de Hodocin mai solicita autorităților locale ieșene o suprafață de teren necesară pentru construirea unei rafinării de silitră și alte câteva încăperi necesare pentru personalul tehnic, precum și adoptarea unor măsuri administrative vizând securitatea

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
și a rodirei pământului; 2-le pentru folosul producerii lor. Înrâurirea pădurilor este hotărâtoare nu numai îndeobștie pentru țeri întregi, ci și îndeosebi pentru îndămânarea și rodirea părților de loc, și această înrâurire este uneori după împregiurări încă și mai folositoare decât câștigarea producturilor. Dacă acoperirea pământului cu plante mici favorește reciproca lucrare între atmosferă și pământ, și adunarea materiilor roditoare înrâurind totodată asupra climei și a timpului, apoi și lucrarea plantelor mari, precum sînt arborii îndesiți în păduri, trebuie de

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
ceasuri la foc bun, se pune după aceea la răcoreală și să se ungă crevaturile și mobilile cele cu ploșnițe. Din cele ce s-au zis până acum, se vede că crinul este unul din cele mai bune și mai folositoare soiuri de arbori și fiind că el crește și trăiește nu numai la munte, ci și la dealuri, șesuri și în climă mai călduroasă, apoi pentru acea agonisește a se recomendui ca nu numai în părțile muntenoase a<le> Bistriței

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
păduri, să se poarte grijă pentru creșterea în urmă a pădurilor prin firească sau meșteșugită sămănătură și, din protivă, să se oprească stârpirea lor și fără alegerea locurilor ținerea numeroaselor turme de capre, cu un cuvânt, să se urmeze o folositoare cultură a pădurilor. 6. Fiind că minele, obicinuit, se deschid în așa feli de munți unde puțin sau mai nimic nu crește din cele ce trebuiesc pentru hrană, apoi, pentru aceea, toate mijloacele viețuirii trebuie să se aducă din alte

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
capitalie, ba nici politie ținutală, care să nu aibă băi publice și o shoală de înotat. Fiind că în capitala noastră lipsesc încă aceste două institute, d<umnealui> K. Mihailik de Hodocin, director shoalei mehanice, căruia sîntem datori cu multe folositoare lucrări, s-au sârguit a găsi, pentru una și pentru alta, un loc potrivit și cu apă deagiuns. Pe locul cel sterp, în vale de Curtea-Veche, se află un lac lung de 23 și lat de 17 stânjeni, carele, deși

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
scăldătoare, dupre cum se înfățoșază în planul înadins carele s-au făcut dupre proiectarea d<umisale> directorului Mihailik. Făcându-să pe acest loc sterp un asemene institut, <în>cungiurat de o frumoasă grădină, care și în privirea sănătății ar fi foarte folositoare, capitalia ar câștiga o nouă înfrumusețare, iar viața soțială a publicului, un plăcut centru de întrunire. Pentru a dovedi folosul cel mântuitor și înrâurirea ce au băile și înotarea asupra sănătății omului, împărtășim următoarea disertație a d<umisale> profesorului doctor

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
rămână deplin sănătoși să se scalde adeseori în apă răce, căci eu nici n-am cuvinte ca să spun cât de mare folos aduce scăldătoarea răce". Doctorul Nicolai scrie următoarele: "... spre păstrarea sănătății și întărirea trupului, nimică nu este atât de folositor ca scăldătoarea răce, cu care ar trebui să ne deprindem și de la cea mai fragedă vârstă". Mult mai mare entuziasm găsim în următoarele cuvinte a doctorului Tonșo: "Apa este, în mână iscusită, un leac scump; atât pe dinlăuntru, cât și

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
talpă până în creștet. Ea răcorește și dă viață atât ființelor răsuflătoare, ca și plantelor. Dar omul este foarte ciudat, căci el caută prin locuri depărtate, cu cheltuieli mari, un leac amăgitori și leapădă ca un lucru de nimică un dar folositori, care Pronia însuși (sic!) îi pune în mână". Pe lângă folosurile arătate, mai avem și alt folos de la scăldătoarea răce: mic și mare, tânăr și bătrân, bărbat și fimeie poate să se deprindă cu ea și să tragă cel mai deplin

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
nu arde soarele prea tare. De voiește cineva să se scalde după masă, potrivească cel mai puțin patru ceasuri după ce au mâncat. Cu câtă mai multă mișcare putem să facem scăldându-ne, numai nu cu mișcare silnică, cu atâta mai folositoare va fi pentru noi scăldătoarea, pentru aceea mai mult folos putem trage scăldându-ne în râuri decât scăldându-ne în căzi. Așișdere și cerul senin și aerul curat sporesc folosul scăldătoarei. După scăldătoare, ștergeți trupul bine, îmbracă-te repede și

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
nu s-au stins dintre deviitorii lor și astăzi încă vedem, deși în mic cerc, doritori urmând acestei datini vechi a economiei moldovene. Acestora consfințim puține rânduri despre albine, cu încredere că, pre lângă plăcere, vor afla și câteva învățături folositoare. Aceste insecte, atât de însemnate prin a<l> lor instinct pentru arte, amori și sârguință, de demult s-au numărat de cătră om între animalile dumesnice. Casnica lor economie este vrednică de mirare. Ele trăiesc în soțietate numeroasă numită roi

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
cari putrezesc fără folos și pe lângă împoporarea lipsită de subzistență, apoi subscrisul declară și se îndatorește în public că este dispozat a îndemăna pe fiecare antreprenor patriot de a înființa o mică fabrică de fier, c-un rezultat sigur și folositor pentru zilnica producere a 200 ocă de fier, c-un capital de 2.000 galbeni, care fabrică mică, ca și altele în țeri streine, în viitorime s-ar dezvolta și întinde. Și pentru a cărui scop, subscrisul și în viitorime

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
facerea de atelii de lăcătuși, de dulgheri și strungari și, prin a<le> sale comunicații în Transilvania, poate înlesni aducerea de trebuitori lucrători atât pentru Institutul agronomic, cât și [pentru] schoala mecanică. Iscălitul ar mai putea da o povățuire mai folositoare, regulată și tehnică, a ocnilor de sare, precum să întrebuințează în staturile Austriei și, mai cu samă, în Transilvania. În sfârșit, iscălitul îndrăznește a da acea din curată inimă încredințare și declarație cum că pururea să va sârgui, prin credință

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
neapărate pentru asemenea scopos; apoi, de la Sfântul Gheorghi viitor să să eie în posesie o moșie aproape de Eși. Această moșie, supt privigherea Cinst<itei> Epitropii, să se administreze de D<umnealui> Mihailic de Hodocin, profesorul agricolei, în chipul cel mai folositor. Acolo, îndată să se așeze o școală practică de mehanică și anume: de dulgherie, teslărie, rotărie, strungărie, ferărie și lăcătușie, primind pe acest an un mai mic număr de ucenici pentru ca să poată mai bine a să deprinde lângă maestri, iar

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]