2,106 matches
-
și, alături de alternanța naratorilor (în capitolele 17 și 18 vorbește doctorul Livesey) și de repetatele intenții ale lui Hawkins de a evada brusc și inexplicabil din logica faptelor, constituie un procedeu anticipativ al prozei moderne. Misterul înconjoară totul, de la început, frânturile de povești brutale cu pirați, cufărul mereu închis, izolarea marinarului, frica așteptării unui bărbat cu un picior de lemn și cu un mesaj terifiant întrețin din plin curiozitatea cititorului. Din desfășurarea evenimentelor, văzute prin ochiul încă naivului narator Jim Hawkins
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
exotice, un căpitan înfricoșător (Flint) și o comoară ascunsă, pe care o râvnește toată lumea. Neuitatele aventuri piraterești sunt completate, ulterior, de notațiile lacunare din carnetul găsit în cufărul lui Bill (prădări de vase, poziții geografice misterioase, împărțiri ale prăzilor), de frânturile spuselor marinarilor de pe His paniola, auzite clandestin din butoiul cu mere și de cârâielile papagalului bucătarului Long John Silver, el însuși martor la nenumărate ticăloșii pe mare. Sunt pomenite nume celebre de căpitani, Roberts, England, nume de vase cunoscute drept
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
în costum de catifea groasă, cu centură lată, cu capul strîns într-o plasă pentru păr, mi-a amintit cît se poate de bine pe Lillas Pastia în Carmen de Bizet. Un accent greu de definit, un pic limuzin, o frîntură tuluzan, dădea expresivitate spuselor sale. Abia pornisem discuția că mi-am și dat seama că pledoaria mea, pregătită spre a fi cît mai convingătoare, era inutilă, întrucît avea cîștig de cauză încă de la început. Laval, personal, se declara foarte dornic
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
alt ciob din aceeași fostă statuietă. Sufletul individului uman prăbușit în demență este supusă unui proces asemănător. Eul său este spart și fragmentat, disipat în cioburi de conștiință, în insule convulsive de psihic destrămat. Însă, spre deosebire de fracțiunile fostei statuiete, aceste frânturi se mențin într-o legătură reciprocă precum un șirag de perle așezate secvențial pe un fir comun. Fără acest fir nu ar mai exista un ego fie el și profund disipat. Răsfirarea conștiinței cucerite de către demență prezintă aspectul unei pulverizări
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
furtună ridicată din cețurile tropicului luxuriant sau precum o ninsoare nestăvilită desprinsă din prăbușirea unui ancestral ghețar, rostirea te iubesc coboară peste sufletul adorat restrâns în sine însuși sub cupola unei circularități inviolabile, unei absențe a oricărui colț, a oricărei frânturi sau ascuțimi ce ar permite, asemeni unei denivelări sufletești, un dezechilibru, o accelerare sau diminuare a formei respective. Circularitatea sferică ce este atinsă aici de confesiunea te iubesc, nu permite posibilitatea nici unei forări din exterior, orice scenariu ce ar presupune
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
nădejdea... Ei doresc neamului românesc un viitor necuprins încă în mintea noastră, a celor de azi. Valuri, valuri necontenite de nedreptăți acoperă și întunecă zi de zi viața românului, iar celor ce se opun le-a mai rămas doar o frântură de cer din nesecatul izvor dumnezeiesc. România de azi e dominată încă de comunism, masonerie și trădători. Noi, bătrânii luptători ajunși la malul dimpotrivă, privind înapoi trăim nostalgia anilor de foc. Nu s-a stins în sufletele noastre setea tinerească
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
1972), 378-390, 614-615; Ornea, Poporanismul, passim; Cioculescu, Itinerar, I, 194-196, II, 253-257; Nicolae Manolescu, Romanul lui C. Stere, RL, 1976, 1; Negoițescu, Analize, 149-156; Z. Ornea, Confluențe, București, 1976, 73-78, 108-116; Virginia Mușat, C. Stere, scriitorul, București, 1978; Constantin Ciopraga, Frânturi de biografie: C. Stere, CRC, 1979, 30; Kalustian, Simple note, I, 103-106, II, 24-64, III, 128-129, 161-172; Z. Ornea, Comentarii, București, 1981, 82-131; Piru, Ist. lit., 231-234; Ornea, Interpretări, 341-346; Zamfir, Cealaltă față, 40-63; Ioan Căpreanu, Eseul unei restituiri. C.
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
membrele ca să le integreze într-o figură decorativă”. Rezultă un roman „naiv”, naivitate însemnând melanj al destinelor după legile hazardului, în care și autorul, si eroii săi sunt „bile într-un joc de biliard”. Principiul de articulare încalcă cronologia verosimilității, frânturile de viață din epoci diferite fiind expuse fortuit (unul din anii ’70, altul din „obsedantul deceniu”, al treilea surprins în perioada interbelică etc.), după care urmează, la fel de amestecat, continuarea povestirilor biografice. Astfel, textul suporta o lectură atipica, putând porni de la
TANASE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]
-
veți întreba. / De unde vii, de te încumeți a ne vorbi? / În numele cui? Care sunt zeii tăi?” (De unde vii?). Motivele blagiene nu dispar cu totul (Înrudiți cu lucrurile, Elogiu zilelor, Suntem iarăși, Incendiu, Cade noaptea ș.a.). Versul se nuanțează, ivind uneori frânturi inefabile, însă fără a particulariza o voce pregnantă. SCRIERI: Restituiri, București, 1968; Ierburi și raze, Cluj-Napoca, 1974. Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Restituiri”, RL, 1968, 11; Victor Felea, Aspecte ale poeziei, ST, 1969, 1; Adrian Popescu, „Ierburi și raze”, ST, 1974
ŢION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290191_a_291520]
-
unul, i-a dat drumul și la acela: „Bulă i s-a adresat învățătoarei: «Tovarășa, vreți să ne explicați de ce, pe Tovarășu’, la TV îl laudă în fiecare zi, iar la Radio îl critică în fiecare noapte?»” *Zile, multe, cu frînturi de muncă și puține lucruri de însemnat. Miercuri, joi, vineri am expediat cîte o scrisoare. Sîmbătă (treabă care s-a prelungit și duminică) am făcut corectură; luni am primit (spre hazul răgăliilor din redacție: răcani, dești) o nouă convocare militară
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
În lectura Gabrielei și a mea și sigur că În această Încercare a fost un stimulent atmosfera de retrăiri, declanșată de faptul că vam putut cunoaște, cunoscând astfel că Folticenii nu au uitat pe cei care șiau lăsat acolo câteva frânturi de viață. Așteptând cu aceeași deosebită plăcere rândurile D-voastră, vă mulțumesc pentru bucuriile ce ni le-ați dăruit În acest Început de nou an. Cu cele mai bune gânduri, Ovidiu 2 București, 8 febr. 1975 Stimate Domnule Dimitriu, Îmi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
urări și gânduri, de asemene și noi, vă dorim la toți multă sănătate și un an plin de mulțumiri. Am căutat, În anii care au trecut, să creez ceva, pe linia frumosului, În care, fără să vreau, am pus și frânturi din sufletul meu. Condițiunile au fost acele, pe care le-a găsit imperativele destinului. Dacă am făcut ceva, doresc să cred că originalitatea a rămas pură. Pură, ca și modestia mea de totdeauna. Cu, Încă odată urări distinse și bune
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cercetător de vechi documente istorice - ar fi fost dusă la bun sfârșit, după cum convenisem cu V.G. Popa. Eram În plină campanie de strângere a materialelor. A venit Însă plecarea mea la Suceava, moartea profesorului Popa și am rămas doar cu frânturi din activitatea acestui ilustru cărturar fălticenean, care a trudit mai mult pe plaiuri băcăuane. Aprecierile lui G. Călinescu, N. Iorga, colaborările cu Ovidiu Papadima, C. N. Turcu, Vasile Ciurea, Constantin Mătase, sunt suficiente pentru a dovedi valoarea preocupărilor sale. 1014
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de ne odihneam la Șoseaua Kisselef. Studiam amândoi filologia românească, având ocazie să ne cunoaștem configurația întregului popor românesc. Prin studierea limbii pătrundeam adânc în ceea ce s-ar putea numi fenomenul românesc, cu toată istoria lui frământată. O revelație erau frânturile neamului românesc, care trăiau împrăștiate departe de trunchiul cel mare și mai cu seamă populația aceea românească din sudul Dunării, cu limba ei dialectată, cu trecutul plin de zbucium și cu prezentul fără nici o perspectivă și fără viitor. Deși intemperiile
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
trăiau împrăștiate departe de trunchiul cel mare și mai cu seamă populația aceea românească din sudul Dunării, cu limba ei dialectată, cu trecutul plin de zbucium și cu prezentul fără nici o perspectivă și fără viitor. Deși intemperiile istorice lăsau aceste frânturi de neam sănătoase sufletește, totuși existența lor devenea din zi în zi mai grea. Popoarele tinere care le înconjurau, le asaltau ca valurile mării niște insule părăsite. Din România unde se aștepta ajutorul frățesc, nu venea nici o încurajare și nici un
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și să nu apară în proces. Publicul a fost exclus de la dezbateri, cu excepția ziariștilor oficiali și a corespondenților străini, cărora deasemeni li s-au impus anumite restricții. Ceea ce a îngăduit cenzura sălbatică să apară în presă afară de ziua întâi-sunt numai frânturi incoerente și neesențiale din mărturii și pledoarii. Cât privește ordonanța definitivă și rechizitoriul, s-au bucurat de cea mai largă publicitate, iar prin zelul și dărnicia Ministerului de Interne sau răspândit broșuri galbene, pline de venin, până în cel din urmă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mulțime de fotografii trucate și argumente scoase din sacul cu calomnii și învinuiri nedrepte al propagandei carliste și antonesciene. Bineînțeles că în această carte nu se putea să fie omis Nicolae Petrașcu, astfel la pagina 154, vol. 2, se dau frânturi dintr-un așa-zis discurs cu puncte de suspensie. Discursul a fost relatat probabil de Eugen Cristescu, lui Mihai sau Ion Antonescu pentru a pune benzină pe foc. „Joi, 16 Ianuarie 1941, toți șefii de cuib din organizațiile legionare ale
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
sportive. Striga ceva, dar nu auzeam din pricina zgomotului apei. Pentru că era prea întuneric, nici nu-i puteam citi pe buze. Pentru... deoarece... Da, de aceea. Dacă nu... nu e bine, ai grijă. Cu asta... cam așa. Nu reușeam să pun frânturile de cuvinte cap la cap, ca să-mi dau și eu seama ce voia să-mi spună. Am intuit că nu era vorba de nici un pericol, așa că am aprins lanterna și am îndreptat-o spre fața mea, ducând degetul la ureche
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
nevoia să citesc un ziar. Voiam să stau undeva la soare, să-l citesc de la cap la coadă, fără să sar un rând, așa cum pisica linge ultima picătură de lapte din farfurie. Să absorb în mine, prin intermediul știrilor din ziare, frânturi din viața celor care trăiesc la lumina soarelui, să-mi alimentez fiecare celulă cu vești proaspete, pline de aer. — Se vede sanctuarul, zise ea. Am vrut să ridic privirile, dar am alunecat, așa că m-am concentrat mai departe asupra mersului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
omenirii. Nu, nu cred că-i bine să-i spun „cimitirul elefanților“, pentru că nu e locul unde se îngroapă amintirile moarte. Cred că ar fi mai potrivit să-i spun „fabrica de elefanți“. Aici se pot sorta nenumăratele amintiri și frânturi de cunoștințe, apoi se asamblează în diverse feluri, combinațiile obținute se adună în baloturi care, la rândul lor, alcătuiesc un sistem. Deci, ca într-o fabrică. O adevărată linie de producție al cărei șef ești tu. Din păcate însă, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
nasc într-un sat din Yugoslavia, să fiu cioban și să privesc Carul Mare seară de seară. Toate, dar absolut toate - Skyline, Duran Duran, brățările de argint, permutările, costumul meu bleumarin - mi se păreau acum un vis îndepărtat. Erau doar frânturi de amintiri ciudate, suprapuse unele peste altele și presate până la dimensiunea unei cărți de credit. Privite din față, mi se păreau puțin anormale, iar din laterală arătau ca o linie subțire fără nici o semnificație. Acolo or fi adunate toate, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
m-a părăsit. N-aveam nevoie de așa ceva pentru că părul meu era foarte scurt. M-am așezat pe pat lângă fată, mi-am rezemat capul de tăblie și am închis ochii. În clipa aceea mi-au trecut prin fața lor diverse frânturi din evenimentele petrecute în ținutul Întunegrilor. Dacă stăteam și mă gândeam bine, nu mai dormisem de mult ca lumea. Când era să ațipesc, cineva mă trezea brutal. Îmi simțeam pleoapele grele și-mi venea să dorm, dar în aceeași clipă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
unui suflet de artist. Pentru că tăcerea dezvăluie mai mult decât cuvintele și pentru că tăcerea te conduce spre adâncurile profunzimii sufletului uman, profunzime atinsă de domnul învățător prin tablourile sale. Vibrațiile sensibilității lui au însuflețit penelul, îndemnând să aștearnă pe hârtie frânturi de peisaje și picuri de emoții. Cu fiecare tablou văzut înveți să-i asculți tăcerea, înveți să-i înțelegi fiecare bătaie ritmică a inimii sale. Privești căsuțele cufundate la poale de pădure sau așezate la margine de luncă. Ce lume
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
acoperit de zăpadă și copacii - mai ales copacii - un laitmotiv în compoziția multor tablouri. Mai întotdeauna, notele arhaice se prelungesc în contemporaneitate, satul tradițional fiind o permanență în spațiul mioritic, încărcat de semnificații și dimensiuni esențiale. Cu rafinament, pictorul zugrăvește frânturi de peisaj, în care-și recunoaște propria vibrare sufletească. La baza oricărei compoziții stă linia; ea reprezintă, în cazul nostru, începutul și sfârșitul creației... O mână sigură și multă fantezie oferă contemplatorului un peisaj colinar, o zonă de silvostepă, în
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
unui suflet de artist. Pentru că tăcerea dezvăluie mai mult decât cuvintele și pentru că tăcerea te conduce spre adâncurile profunzimii sufletului uman, profunzime atinsă de domnul învățător prin tablourile sale. Vibrațiile sensibilității lui au însuflețit penelul, îndemnând să aștearnă pe hârtie frânturi de peisaje și picuri de emoții. Cu fiecare tablou văzut înveți să-i asculți tăcerea, înveți să-i înțelegi fiecare bătaie ritmică a inimii sale. Privești căsuțele cufundate la poale de pădure sau așezate la margine de luncă. Ce lume
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]