3,509 matches
-
fusese scos din capsulă în întunericul compact al laboratorului Dzan. Poale că ființele Troog doreau, la fel, să încerce să stea nevăzuți pentru el o vreme, în timp ce, cu ajutorul instrumentelor lor, îl cercetau. Să le permită, oare? După un moment de frământare, își dădu seama că adevărata întrebare era: putea să-i împiedice? Își aminti... acolo pe nava Dzan... simțise un curent de aer, fie o diferență de temperatură din laborator îi afectase terminațiile nervoase ale corpului său gol. Să-i las
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
era prima posibilitate. Greu de crezut că senzația de vârtej, care precedase momentul transferului afectase și altceva în afară de corpul său. În procesul de similarizare dodecimală al super-creierului său, hainele îl însoțeau numai dacă le "fotografia" în mod special... Această neimportantă frământare încetă brusc, în momentul în care deveni mai conștient de situația din jurul său și de faptul că, pe când își îmbrăca ultimele haine, își dădu seama că Gosseyn Doi îl solicita. Și efectiv ridică privirea în sus și spuse în gând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
naște în lumea de astăzi) dar și pe Cristos, cel mai împovărat de misiunea care apasă, mai întâi de toate, pe umerii și pe inima sa. O astfel de duioșie, deseori, și preotul o uită: el se fa-ce cunoscut prin frământarea de a face, de a ajunge la toate, de a salva totul și pe toți, în grabă. Face cinste preotului, un om și un creștin împuns în multe cu fiare ascuțite. Totuși, dincolo de zel, preotul este chemat de către măgar să
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
limita panicii, uneori dincolo de ea, încercînd să pun cît mai repede în mișcare complicata mașinărie alcătuită din barcă și din trupul meu. După ce îndeplineam cu succes acet lucru și mă forțam să-mi îndrept gîndurile, pentru o vreme, asupra uniformei frămîntări a apei cu vîslele, priveam lateral și îmi apreciam poziția. Evaluam ritmul și puterea celorlalți competitori, uneori hotărînd un sprint intermediar, cu o comandă scurtă, încercînd să reduc deficitul de oxigen la limita suportabilă. Cum treceam de însemnul primului kilometru
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
primordială”, „abisul”) sau printr-un pluralis tantum, măyîm („ape”, cf. Ps 104,6-9). Toate aceste texte cu un clar colorit mitologic îl descriu pe Yhwh, creatorul ceresc, ca învingător definitiv împotriva tuturor puterilor mării: „Tu stăpânești trufia mării, tu potolești frământarea valurilor ei” (Ps 89,10); „Tu ai despicat marea cu puterea ta, ai sfărâmat capetele monștrilor în ape” (Ps 74,13); „Au înălțat râurile, Doamne, au înălțat râurile glasul lor, au înălțat râurile vuietul lor. Dar mai puternic decât vuietul
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
ar fi de 2 pași, reiese că pe timp de un an, suprimând sărbătorile, mâna culegătorului face cam 6 mii de kilometri. Aproape până la New York. — Crezi că Nicu Filipescu o să fie condamnat? întrebă Pavel ridicând capul, ca și cum ar fi simțit frământările colegului său și voia să le alunge. — Un fost primar? Greu de crezut, deși s-ar putea, pentru că niciodată n-am văzut opinia publică mai aprinsă, nici măcar atunci când tot el a hotărât demolarea bisericii Sărindar, ții minte ce praf înghițeam
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
sentimente și atitudini ale unor oameni pe care îi prezintă pe parcursul anilor. E un adevărat pictor al mulțimilor în mișcare - semnificative fiind manifestarea de simpatie pentru evreul Grinberg în situația umilitoare în care este înfățișat și mai ales mișcările și frământările din momentul 22 decembrie 1989, atât în plan general cât și în plan local în urbea noastră. Mânuiește magistral dialogul, evidențiind felul specific de exprimare a fiecărui personaj din cuprinsul întregului roman. Autorul se dovedește un adevărat patriot ca mod
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
care-l situează în plan superior”. încep să simt că-mi revin nu numai ca sănătate fizică, ci simt și o dorință de a scrie, de a mai încerca ceva pentru „Academia Bârlădeană”, spre a scăpa de anumite preocupări și frământări care nu mi dau pace, dar toate își au timpul lor. Între o recenzie cu pretențiile ei, prefer o temă ceva mai facilă și astfel concep o rememorare din anii 1929, cu titlul „O întreită tragedie priponeșteană”, după cum urmează: O
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
ocazie, cu mii și mii de pelerini, semn că lumea de astăzi revine la unele probleme de credință, de viață morală, în pofida fostului regim ateu de care ne-am eliberat în 1989. În această vreme de criză și de adânci frământări, faptul în sine e benefic pentru om în general care, atunci când dă de necaz, nutrește o speranță salvatoare. E în firea omului ca, atunci când întâmpină răul în viață încearcă să se gândească mai mult la moralitatea adevărată. Astăzi am avut
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
mai îndelungat, cu atât ajungi la un cules final mai bogat, mai cuprinzător ca măsura dreaptă a potențelor fiecărui individ în parte. După anotimpul culesului final al roadelor realizate în natură, urmează negreșit și acel anotimp al finalului ciclic, când frământările și evenimentele ce au influențat cursul normal al timpului încetează și Mama Natură, obosită parcă de atâta zbucium și preocupări pentru satisfacerea cerințelor materiale ale oamenilor, reclamă cu îndreptățire perioada de odihnă, de regenerare a noilor forțe menite să impulsioneze
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
declarațiile am revenit la locurile unde eram repartizați. În jurul datei de 15 ianuarie 1941 sunt rechemat „f.f. urgent” la același comandament. Mă informez printre ofițerii care dăduseră declarația și constat că singurul chemat eram doar eu... De aici neliniștea și frământările ce au urmat până am dat acea nouă declarație. Nu puteam nici măcar bănui motivul rechemării și repetarea declarației... în sfârșit sosesc la Bacău, prezint documentul de legitimare, sunt introdus într-un birou cu mai multe mese de lucru și cadre
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
strictețe adevărul. E un fapt concludent mai ales că afirmația vine de la o personalitate, ca cel citat anterior. La terminarea războiului au început să apară ici colo câte un norocos și lumea aștepta cu înfrigurare, cu teamă, cu îndoieli și frământări. Autoarea, copil încă mărturisește: „Eu, cel mai des mă retrăgeam la capătul coridorului... și parcă așteptam un tren cu care să vină bunica și bunicul să nu mai plângă mama... Dar bunica nu a mai venit acasă, nici bunicul nici
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
că cel ce-i ospătase era german dar i se răspunde clar: „Nu domnule, nu sunt german, eu sunt evreu” (pag.258). Auzind acestea, ofițerul a ieșit precipitat din curtea fabricii, urmat de însoțitorii săi care nu înțelegeau jena și frământarea ofițerului. Gestul de adânc umanitarism, de iertarea celor ce i-au exterminat familia, neamul, a atins aici sublimul, o adevărată parabolă din perioada biblică asemănătoare cu aceea a Samarineanului milostiv,care, deși disprețuit ca un adevărat paria, îngrijește pe cel
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
să pun totul în ordine și să văd cu mulțumire cum tinerii plecau mulțumiți că aveau ce citi, iar eu eram mulțumit că-i determinasem să se aplece cu răbdare asupra cărților ce aveau de citit. Din zbaterea inițială și frământarea ce manifestam la început când mă temeam să nu-mi dispară cărțile de care răspundeam pecuniar, acum eram mulțumit și fericit că vedeam un interes sporit al acelor tineri pentru slova tipărită. Și tot în vis mă întrebam dacă mai
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
După aceste succinte aprecieri făcute volumului primit, scriam următoarele: Bârlad, 16 aprilie 2011 Stimată colegă și mai ales POETĂ, M-ați surprins în mod plăcut trimițându-mi (indirect) prin d-na Șerban din Constanța volumul de poezii, rod al unor frământări de durată, la care se adaugă și Harul poetic pe care Creatorul vi l-a implantat în inima, sufletul și mintea dvs. În mod sincer vă invidiez pentru că modul dvs. de exprimare se exercită prin intermediul versurilor, izvorâte dintr-o trăire
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
control asupra domiciliului meu. N-aș putea suporta! Numai la gândul ăsta și mi se irită mâinile. Întinse mâna ca mama lui să-i poată examina erupția. — Despre așa ceva nu poate fi vorba, continuă el. Ar aduce la suprafață toate frământările mele latente și mi-e teamă că rezultatul va fi într-adevăr urât. Nu vreau să-ți petreci restul zilelor îngrijind un nebun încuiat pe undeva prin pod. Nu vom ipoteca această casă. Trebuie să ai tu vreo rezervă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
-și facă auzite vocile din ce în ce mai tare decât oricând în altă vreme. Anul trecut, s-au înregistrat peste 70.000 de proteste sociale în China. Nu este ceva neobișnuit. Vă amintiți de Piața Tiananmen? Aceasta este îngrijorarea leadershipului chinez - că această frământare socială va exploda la nivel național și va abate creșterea economică de la ascensiunea ei. Este un posibil scenariu. Cel mai mare pericol cu care se confruntă China este dacă va putea să dea startul de pornire pentru motorul prosperității suficient
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
putea gândi unii că cel mai bun leac pentru suferințele lui Cipriano Algor ar fi să meargă imediat la garaj, să urce în furgonetă și să-i facă o vizită Isaurei Madruga, care, mai mult ca sigur, trece prin identice frământări ale trupului și spiritului, și că, pentru un bărbat în situația lui, căruia viața nu-i mai rezervă triumfuri industriale și artistice de primă sau secundă importanță, faptul că mai are încă o femeie pe care o iubește și care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
reacțiile artistice” ale acelor copii sunt emanații sincere și întâmplătoare pe când așa-zișii artiști își încordează în sforțări infernale toți “mușchii” creierului pentru a da naștere unor opere fade și de insignifiantă valoare și care sunt prosusul unor “căutări și frământări lăuntrice mistuitoare”. Caricaturizarea artei, ne avertizează Călinescu, este de asemenea o formă de kitsch: un avantaj ”strategic” extrem de important a fost tendința kitschului de a se preta ironiei. [...] avangarda rebelă a făcut uz de o multitudine de elemente împrumutate direct
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
dincolo de familii. Oare Diavolul Îi Împinge la asta? Diavolul se plictisește repede, dar ce-ar avea el Împotriva așa numitei „normalități“? Familia „normală“ este, la urma urmei, sursa acelor lucruri dragi Diavolului: neliniște, boală mintală, violență, gînduri negre, teamă și frămîntări sociale. Ceea ce detestă Diavolul sînt Încercările de a scăpa de oroarea de toate zilele a obișnuitului. Aceste evadări În artă, În diversitate, trebuie că-i dau bătăi de cap pentru că ele ar putea, ar putea doar, să conducă spre nevinovăție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
după cum îl sucește bunul plac al fiecăruia. Idealul!... Poftiți, domnilor... Cine dă mai mult?... Marfă calitatea I-a (soldatul conștiinței naționale)! Și tinerii entuziaști (și studioși), conduși de bătrînii impotenți, își macină sufletul, și-l istovesc, și-l ucid, în frămîntări zadarnice, roată în jurul statuei cutărui sau cutărui Voevod, masturbîndu-și energia-le patriotică (?) la o răspîntie de stradă, lîngă o vespasiană care duhnește parfumuri acre de cea mai pură esență națională... Ieftin, domnilor!... Cumpărați ideal național!... poftiți, poftiți...” („Impresii de iarmaroc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a tradiției dinamice, „explorate” (inovate) fantezist, deopotrivă arheologic și genuin-prospectiv: un altfel de „primitivism” modern, pus într-o surprinzătoare analogie cu cazul dramaturgului irlandez John Millington Synge, „pe care poetul Yeats l-a izgonit din Parisul unde se irosea în frămîntări sterile tocmai în insulele Aram”; acolo, în contact cu „graiul, închipuirea și obiceiurile pescarilor”, talentul lui Synge și-a găsit expresia... Refuzînd deopotrivă „exclusivismul poporanist”, ruralist (clamat de tradiționaliști), și exclusivismul citadinist (clamat de Lovinescu, care - se știe - nu l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
descoperirea finală a căutatului stil al epocei și al planetei unificate”. Accentul se deplasează apoi către un internaționalism intelectual idealist și mesianic: „O internațională intelectuală a luat ființă, pe nesimțite, fără congrese, fără programe, fără fonduri de propagandă, și din frămîntarea acelorași nevoi, sub imperiul aceleiași chemări și-a împlîntat, înainte, limpede, idealul”. Pentru ca în final să asistăm la o afirmare a orgoliului național în materie de avangardism (privit ca expresie supremă a sincronizării): „Artiștii români și-au spus la timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
fine, nu cred să aibă vreo legătură: dar să fii În același timp homosexual, catolic integrist și regalist e totuși un amestec cam complicat. În fond, Djerzinski Însuși nu fusese nicicând asaltat - Își dădu seama În clipa aceea - de reale frământări religioase. Cu toate astea știa, de foarte mult timp, că metafizica materialistă, după ce demolase credințele religioase ale secolelor precedente, fusese ea Însăși distrusă de progresele recente ale fizicii. Era ciudat că nici el, nici alt fizician din câți cunoscuse, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
cu brațele lungi atârnându‑i peste marginile fotoliului și cu bizarele lui picioare desperecheate, Întinse. Un picior era cu trei numere mai mare decât celălalt. Și nu numai somnul știrbit Îl ducea la asemenea stări de retragere, ci și excitabilitatea, frământarea, tensiunea plăcerilor, Încordarea vieții mentale. Oboseala lui din această dimineață poate să se fi datorat bogatului dineu pe care ni‑l oferise cu o seară Înainte, o petrecere extraordinară În Place de la Madeleine, la „Lucas‑Carton”. Digestia tuturor acelor feluri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]