8,186 matches
-
a apreciat bucătăria românească, tradițiile și obiceiurile noastre, iar muzica românească i s-a lipit de suflet imediat. „ Mă duc după bani” Mitică nu a avut probleme de adaptare după căsătoria cu Nicole, în primul rând pentru că el vorbea fluent franceza, pe care o învățase chiar acolo, în Franța, una dintre țările în care locuise anterior. Experiența de viață, cunoștințele acumulate și puterea de muncă erau atuurile lui nea Mitică. Mitică și Nicole au trecut prin zile bune și zile grele
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356622_a_357951]
-
foarte firești altfel și naturale pentru psihologia traducătorului, criteriul ales de acesta a fost acela al diversității, așa cum declară, dar noi descoperim elemente comune la aproape toți autorii traduși, coagulate în jurul unui Zeitgeist specific. Instrumentele de lucru au fost limbile: franceză, engleză, portugheză, spaniolă �i italiană, evantai care confirmă că Florin Smarandache deține acel diapazon lingvistic ce poate vibra pe o gamă largă a subtilităților lingvistice din care a tradus. Descoperim în poeziile autorilor antologați o linie comună, aceea a atitudinii
FLORENTIN SMARANDACHE AFINITĂŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356679_a_358008]
-
ospitalieră în imensul Rio de Janeiro, oraș în care l-a cunoscut pe profesorul universitar de literatură Gilberto Mendonaca Teles și care auzise de Adrian Marino, care publicase la Gallimard (probabil cu sprijinul lui Mircea Eliade). Pierre Calderon, profesor de franceză în Turcia și poet care l-a ajutat pe Florin Smarandache în perioada lagărului. Pe aceiași linie se află și Cristina Fuchs-Arthur. Helle Busacca e traducătoarea în italiană a "formulelor pentru spirit"iar Paul Georgellian, italianul care a tradus din
FLORENTIN SMARANDACHE AFINITĂŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356679_a_358008]
-
în 1991. Au urmat “Adevăruri la sfârșit de mileniu”, apărută în 1999 în România; “Din România după gratii-spre libertate”, în 2001; “Contra tiraniei”, în 2002. Și apoi, “L’Esplanade”, cartea editata mai întâi la București și apoi, în 2009, în franceză, la Paris. Esplanada (este vorba despre Trocadero, Paris, locul celei mai importante manifestații de protest anticeausit desfășurate în Franța), o cutremurătoare istorie sau “șaga”, cum a numit-o autorul, a unui om scăpat din teroarea comunistă. L-am cunoscut pe
DORU NOVACOVICI, UN ROMAN de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356690_a_358019]
-
să ne urmăm calea nestingheriți, dobândindu-ne acel statut de care fiecare dintre noi ar trebui să fie mândru: statutul de om. „Eu îți spun un lucru, faci cum vrei, dar e bine să știi mai multe limbi străine, învață franceza!” „Timpul trebuie valorificat în favoarea cunoașterii, în fiecare zi trebuie să învățam câte ceva”, așa m-a îndrumat nea Mitică ori de câte ori a avut ocazia s-o facă. El a învățat tot timpul: vorbește engleza, franceza și italiana. Doamna Nicole, franțuzoaica pe care
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
să știi mai multe limbi străine, învață franceza!” „Timpul trebuie valorificat în favoarea cunoașterii, în fiecare zi trebuie să învățam câte ceva”, așa m-a îndrumat nea Mitică ori de câte ori a avut ocazia s-o facă. El a învățat tot timpul: vorbește engleza, franceza și italiana. Doamna Nicole, franțuzoaica pe care a cunoscut-o la Montreal și care i-a devenit soție, vorbește engleza și italiana și binișor româna. Ea a învățat cu timpul chiar și cântece populare românești. Dumitru Sinu a plecat împreună cu
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
timp plecarea. Nu a avut decât de câștigat cu un astfel de comportament, grație bunului simț de care a dat dovadă. „Eu îți spun un lucru, tu faci cum vrei, dar e bine să știi mai multe limbi străine, învață franceza!” și mi-a dat un exemplu: mi-a povestit cum un francez care a plecat în Africa a dus cu el un arbore. Când a spus unei persoane importante din conducerea acelei țări că dorește să planteze arborele acolo, răspunsul
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
a noastră. Avem niște trimiși diplomatici trimiși în afară care nu-și fac datoria. Nu fac nici un fel de propagandă pentru poporul român, pentru ca se ști că româna e o limbă de origine latină. Eu am întîlnit o profesoară de franceză, care absolvise la Sorbona și care nu știa că româna e o limbă romanică! M-am oferit să-i spun eu care sînt cele 10 limbi romanice, dacă la Sorbona tot nu învățase. S-a mirat: „Da, dar e atît
CÂND BORDELUL E O MÂNĂSTIRE de ILEANA VULPESCU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356718_a_358047]
-
să-i spun eu care sînt cele 10 limbi romanice, dacă la Sorbona tot nu învățase. S-a mirat: „Da, dar e atît de înrudită cu slava!" - „Știți cît e de înrudită cu slava? Tot atît cît o să fie și franceza cu chineza, cînd vă vor ocupa chinezii!". Alt caz: o fostă colegă, eminentă cunoscătoare a limbilor clasice, Lia Lupaș, lucra la o bibliotecă din New York. Trebuia să fie avansată și a completat un formular, în care spunea ce limbi cunoaște
CÂND BORDELUL E O MÂNĂSTIRE de ILEANA VULPESCU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356718_a_358047]
-
cînd vă vor ocupa chinezii!". Alt caz: o fostă colegă, eminentă cunoscătoare a limbilor clasice, Lia Lupaș, lucra la o bibliotecă din New York. Trebuia să fie avansată și a completat un formular, în care spunea ce limbi cunoaște: printre altele, franceza, engleza, rusa. D-na care o examina a întrebat-o de ce a trecut și rusa, doar limba ei maternă nu e slava? Ea a zis că nu, că româna e o limbă romanică. Motiv pentru care n-a mai fost
CÂND BORDELUL E O MÂNĂSTIRE de ILEANA VULPESCU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356718_a_358047]
-
contactat foarte devreme de francmasoni. Aveam cunoștințe despre ce este francmasoneria încă de prin anii `50, dar nu foarte bogate. Am scris prin `63 un articol care se numea “Folclorul meșteșugăresc francez”, în care am scris că mason=zidar, în franceză, de unde a derivat noțiunea de francmasonerie. Când Alecu Paleologu, Steinhardt și Dinu Pillat au ieșit din pușcărie mi-au cerut să le dau să citească ce am mai scris. Și le-am dat și textul ăsta cu “Folclorul meșteșugăresc francez
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
în Belgia. Am întrebat-o pe doamna Nicula ce părere are despre Belgia. “Este ca o grădină civilizată - răspunde fata preotului Tatu - cu oameni politicoși, prietenoși, civilizați. Mă simt foarte bine când merg acolo”. Doina Nicula a învățat engleza și franceza la nivel de conversație. Poliglotul familiei era însă soțul ei: “Emilian vorbea cursiv germana, italiana și spaniola, dar nu vorbea engleza. Fiul meu l-a moștenit - zice Doina -, el are o pasiune exacerbată pentru limbile străine. Vorbește perfect franceza, neerlandeza
TEMNIŢĂ PENTRU SPOVEDANIE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355682_a_357011]
-
și franceza la nivel de conversație. Poliglotul familiei era însă soțul ei: “Emilian vorbea cursiv germana, italiana și spaniola, dar nu vorbea engleza. Fiul meu l-a moștenit - zice Doina -, el are o pasiune exacerbată pentru limbile străine. Vorbește perfect franceza, neerlandeza (limba care se vorbește în Flandra și zona Bruxelles), engleza și italiana”. Cu toată drama petrecută în familia preotului Gheorghe Tatu din Sebeșul de Sus în vremurile tulburi de după venirea regimului comunist la conducerea României, iată că urmașii lui
TEMNIŢĂ PENTRU SPOVEDANIE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355682_a_357011]
-
ce a constat contribuția dvs. după 1990, la publicațiile din țară și din străinătate anterior menționate? - În articole, reportaje, interviuri, povestiri, poezii, critică de teatru și film, studii de istoria și teoria artei; multe dintre ele au fost traduse în franceză, germană și engleză. - Vă numărați printre co-fondatoriirevistei săptămânale Atlas-Clujul liber, prima revista liberă, independentă, anticomunista din Transilvania, unde ați deținut funcția de redactor-șef adjunct. Cand a văzut lumina tiparului primul număr din această revista? Prin ce se remarcă? Cine
SCRIITORUL EUGEN COJOCARU A SCRIS UN ROMAN POLIŢIST ŞTIINŢIFICO-FANTASTIC, ÎN CARE PERSONAJUL PRINCIPAL ESTE TIMPUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356051_a_357380]
-
debutat apoi în revista Limbă și literatură pentru elevi și mai târziu în revista Ramuri. Fiind singură la părinți, am urmat tradiția din România acelor timpuri, familia s-a ocupat mult de educația mea, de la cinci ani aveam ore de franceză, pian, balet...pe multe le-am abandonat cu timpul, dar formația acelor ani a însemnat mult în evoluția mea. Cu un tată profesor de literatură și o mamă bibliotecară, am trăit între cărți, citeam mult și ca orice copil care
INDIA CA SPAŢIU SPIRITUAL INTACT ÎNTR-UN DIALOG CU SCRIITOAREA CARMEN FIRAN, AUTOAREA ROMANULUI “INDIA ÎMPOTRIVA CUVINTELOR” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356068_a_357397]
-
mult în evoluția mea. Cu un tată profesor de literatură și o mamă bibliotecară, am trăit între cărți, citeam mult și ca orice copil care are tendința mimetică, am început și eu să scriu, poezii, basme, povestiri...scriam și în franceză, îmi țineam și un jurnal. Scrisul era mai mult decât o pasiune, era o ocupație zilnică, venită firesc. Cu timpul, pasiunile se schimbă, însă în datorii, „chemarea” se transformă în misiuni, uneori, chinuitoare. Ajungi să te simți vinovat dacă nu
INDIA CA SPAŢIU SPIRITUAL INTACT ÎNTR-UN DIALOG CU SCRIITOAREA CARMEN FIRAN, AUTOAREA ROMANULUI “INDIA ÎMPOTRIVA CUVINTELOR” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356068_a_357397]
-
care ai nevoie. Mare descoperire și acest internet și de o mare utilitate pentru cei dornici să se documenteze. Și acum să facem o scurtă incursiune asupra vechimii acestui oraș. Numele lui se pronunță Antwerpen în olandeză și Anvers în franceză, însemnând în flamandă (doch) “ant - mână” si “wearpen - a arunca” deci s-ar putea traduce ca “Antwerpen - Mână aruncată”. Legenda orașului spune că ar fi existat în vechile timpuri un uriaș urât, pe nume Druon Antigoon, care trăia în apropierea
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368832_a_370161]
-
acordat.” Deja, liberalii au plătit scump! Nici PSD nu se simte prea bine! Cine urmează? * Jean-Claude Junker, tătuca de la Bruxelles, aflat într-o vizită oficială, de curtoazie (!), la poale de Carpați, ne amintește din start că suntem francofoni! De fapt, franceza este limba diplomației mondiale. Văd că i-a mângâiat pe toți ai noștri pe creștet, îndemnându-i la muncă, rațiune și unitate europeană! Televiziunile noastre (!?) private „de știri”, după primele minute de direct, l-au ignorat. Cu siguranță, redactorii aveau
TABLETA DE WEEKEND (195): MUTĂRI SINUCIGAŞE! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368867_a_370196]
-
atentă m-am lămurit că până nu demult (mai exact până nu s-a extins și înrădăcinat acea trufie de-a avea care ne macină ca un cancer nația), verbul a omeni era într-atât de românesc (în engleză sau franceză, de pildă, a omeni are doar conotația seacă de a trata), încât capătă vastul înțeles de a-ți face fără alegere semenii să se simtă cu adevărat oameni. Prin urmare, un verb de prim rang pentru sărmana noastră condiție umană
NEOMENIA ŞI NERUŞINAREA – DOUĂ DIN REALIZĂRILE DE HARAM ALE POSTDECEMBRISMULUI ROMÂNESC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368886_a_370215]
-
să- mi sară Când mi- aduceai într- un buchet, lipite Lalele roșii, crizanteme, trandafiri Pe care le primeam cu drag, râzând Și- ți recitam din Minulescu, ( ce te miri?) Eu am facut Filologie, si, curând Aveai s- auzi și în franceză un discurs Din care nu-nțelegeai nimic, se pare Și mă priveai cerând, din ochi recurs, Iar eu te conduceam în Roată Mare Să văd dacă ți- e teamă, uite- asa Și te puneam mereu la încercare. N- aveai deloc
VISE PRAFUITE de DANIA BADEA în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368943_a_370272]
-
colonii belgiene, precum și din Africa de Nord. În anii 1980-1990, cosmopolitizarea a mers mai departe, datorită întregirilor de familii.. Printre altele un mare val de imigrație a venit din Europa Centrală. Numele de Bruxelles este utilizat pentru a desemna orașul propriu-zis (în franceză Ville de Bruxelles, în neerlandeză Stad Brussel) compus din vechiul oraș și o regiune limitrofă formată din 19 localități din jurul orașului Bruxelles zonă rurală dens urbanizată. Întregul oraș ocupă la ora actuală 162 km² și are peste un milion de
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370760_a_372089]
-
cele trei regiuni ale statului federal Belgia. Prin extensie, termenul Bruxelles poate de asemenea să denumească prin metonimie instituțiile Uniunii Europene, de cele mai multe ori Comisia Europeană. Bruxelles este oficial bilingv, limba franceză și limba neerlandeză fiind cele două limbi oficiale. Franceza este limba majorității populației, precum și cea mai utilizată limbă. Din punct de vedere istoric, limba vorbită în Bruxelles era un dialect local al dialectului brabantian al neerlandezei. Orașul a devenit un centru a numeroase instituții internaționale, cele mai importante fiind
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370760_a_372089]
-
primăriei. "Piața Grote Markt este una dintre cele mai frumoase piețe din Europa, dacă nu din lume”. Aceasta este propoziția cel mai des auzită când turiștii ce vizitează orașul Bruxelles sunt rugați să descrie piața centrală din oraș. Vorbitorii de franceză se referă la ea numind-o „Grand-Place”, în timp ce în olandeza este numita „de Grote Markt”. Turiștii din zilele noastre nu sunt singurii care admiră splendoarea acestei locații din Bruxelles. Se spune precum că Arhiducesa Isabella, fiica lui Filip al II
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370760_a_372089]
-
stabilisem telefonic cu nepotul meu Radu, fiul unui verișor primar din Pecineaga, sâmbătă pe nouă aprilie 2016 îl așteptam să vină la Tongrinne, pentru a mă lua la el acasă, în Flandra, orașul Gent (Gent în olandeză, sau Gand în franceză). Distanța între cele două localități era de aproape o sută cincizeci de kilometri, pe care parcurgând-o puteam să vizitez și o altă parte a Belgiei, în afara celei văzută în Valonia, mergând spre Namur, Waterloo sau aeroport. Era o mare
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370757_a_372086]
-
perceput eu vizitându-i centrul, ci și așa cum este el descris în wikipedia de pe internet. Gent-ul este un oraș flamand, olandezofon, situat în provincia Flandra de Est. Limba oficială este limba neerlandeză (olandeza), însă este înțeleasă aproape peste tot germana. Franceza și engleza sunt limbi vorbite de multă lume. Populația orașului împreună cu suburbiile, era în 2008 de 237.250 locuitori (acum după peste opt ani de migrație este posibil să fie aproape dublă). Gent este capitala provinciei belgiene Flandra de Est
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370757_a_372086]