8,103 matches
-
Document.8 Figura SEQ Figura \* ARABIC 1. Ponderea persoanelor care nu aparțin nici unei religii, în mediul rural și urban, între 1993 și 2005 Sursa: EVS 1993, WVS 1997, EVS 1999, WVS 2005 Figura SEQ Figura \* ARABIC 2. Ponderea celor care frecventează biserica cel puțin o dată pe lună, comparativ: mediul urban/mediul rural, între 1993 și 2005 Sursa: EVS 1993, WVS 1997, EVS 1999, WVS 2005 Indicatorii practicii religioase marchează, pe de o parte, diferențele între urban și rural și, pe de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
punct de întâlnire, mai ales pentru persoanele din generațiile mai vârstnice. De asemenea, este posibil că dezirabilitatea socială a participării la serviciile religioase să fie mai mare în rural comparativ cu urbanul. Figura SEQ Figura \* ARABIC 3. Ponderea celor care frecventează biserica cel puțin o dată pe lună, comparativ: mediul urban/mediul rural, între 1993 și 2005 Figura SEQ Figura \* ARABIC 4. Ponderea celor care frecventează biserica cel puțin o dată pe lună: mediul comparativ: mediul urban/mediul rural, între 1993 și 2005
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
fie mai mare în rural comparativ cu urbanul. Figura SEQ Figura \* ARABIC 3. Ponderea celor care frecventează biserica cel puțin o dată pe lună, comparativ: mediul urban/mediul rural, între 1993 și 2005 Figura SEQ Figura \* ARABIC 4. Ponderea celor care frecventează biserica cel puțin o dată pe lună: mediul comparativ: mediul urban/mediul rural, între 1993 și 2005 Sursa: EVS 1993, WVS 1997, EVS 1999, WVS 2005 Trecând dincolo de dimensiunea comportamentală a religiozității și referindu-ne la atitudini și valori, în acest
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
sunt interesați de politică, discută politică (acesta este și cel mai important predictor, foarte probabil discuțiile constituind o condiție obligatorie și un catalizator al mobilizării) și cred că oamenii pot influența deciziile politice. Atitudinea împotriva unei conduceri nedemocratice este mai frecventă atunci când nivelul cunoștințelor politice crește, când oamenii cred că politica le influențează viața, când nivelul resurselor materiale este mai ridicat, respondentul este maghiar și nu din Transilvania. Ponderea celor care evaluează negativ comunismul este relativ mai mare în cazul persoanelor
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
invocate de turiferarii și sicofanții opresiunii, intoleranței și crimei, izbucnirea lui Ralea e nu numai de înțeles, dar capătă chiar sensul unui act protestatar. Ca și Paul Zarifopol, cu care avea multă afinitate, Ralea nu înțelegea clasicismul și nu-l frecventa. Nici Racine, nici tragicii greci nu încăpeau în sistemul lui de referințe. Dincolo de obligatorii mențiuni didactice, nici Piston, nici filosofia greacă în genere nu-l reținea. Aș fi ispitit să regret faptul acesta, dacă ar avea vreun rost să regreți
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
pe care-l reprezintă sofistica. În fapt, lucrurile s-au petrecut cam totdeauna așa sau măcar și așa; să ne gândim, de pildă, nu mai departe decât la Rousseau, Diderot și Chamfort: oare au fost cercurile pe care le-au frecventat și în care s-a exercitat influența lor intelectuală și, pe de altă parte, care au fost cele pe care gândirea lor le-a reprezentat și le-a servit? Chiar dacă aceștia nu au fost propriu-zis declarați „sofiști” sau n-au
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
se Întâmplă să-l spună. Îi mințim pe alții, dar, mai Întâi, ne mințim pe noi Înșine, atât e de dificil uneori să recunoaștem În sinea noastră că nu am citit cutare carte considerată esențială În mediul pe care Îl frecventăm. Și atât e de mare - În acest domeniu ca În atâtea altele - capacitatea noastră de a reconstrui trecutul pentru a-l face cât mai conform dorințelor noastre. Această minciună generală În care ne complacem de Îndată ce Începem să vorbim despre cărți
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
scriitor, și mai ales, În cazul excepțional, cu cel mai neînsemnat autor al unei cărți pe care pretinde că a citit-o. Totul depinde de fapt din plin de contextul profesional În care trăiești. Criticii literari sunt obișnuiți să Îi frecventeze des pe scriitori, și, de aceea, aceste două activități se Îmbină cu atât mai mult. Iar mediul strâmt În care se desfășoară și unele și altele, adesea aceleași, ne face să credem că, atunci când comentează o carte, nu au de
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
lăudăroșenia. Cea a lui Kuro se face simțită În diverse activități specifice pisicilor, una dintre ele fiind numărul de șoareci prinși, competență În care nu ezită să-și umfle performanțele. Kuro are un omonim printre ființele umane, pe cineva care frecventează casa profesorului. Acest personaj, M., este supranumit de naratorul-pisică estetul cu ochelari cu rame aurite care se deosebește prin faptul că povestește fără Încetare, numai pentru plăcerea de a induce În eroare. La Începutul cărții, văzând că profesorul este interesat
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
o putem provoca unui semen este atunci când avem curajul să-i spunem un adevăr urât despre el Însuși, pe care acesta nu are Însă tăria morală de a și-l recunoaște În forul lui interior. Μ O formă din păcate frecventă de psihopatie este și iresponsabilitatea cu care unii oameni Își folosesc propriul limbaj În raporturile cu cei din jur: ignorând impactul pe care semnificațiile cuvintelor Îl au asupra sufletelor celor cărora li se adresează, aceștia aruncă pur și simplu cuvintele
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
psihanalizei, ca să se interpreteze simptomele, ca să se încerce un diagnostic. A se vedea, din partea catolică „nesupusă”, Emile Gillabert, Saint Paul ou le colosse aux pieds d’argile, Editions Métanoïa, 1974, în timp ce, din partea catolică „supusă”, aș cita: Dacă în tinerețe a frecventat stadionul, aceste escapade clandestine care constituiau un păcat în fața legii - concesii făcute farmecului fructului interzis - ar trebui plasate printre cele care se citesc în filigran în patetica pagină a Epistolei către Romani. Aici, unii psihanaliști, în lumina „artei lor”, au
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
glumi despre orice, așa cum face el, bagatelizând cele mai tragice și mai dificile evenimente, este caracteristica principală a relației lingvistice a mic-burghezului cu realitatea. Fie că-și taie părul, fie că-și pune o haină beat moderată, fie că-i frecventează pe tinerii integrați de vârsta sa și, mai mult, pe cei puțin mai în vârstă decât el și pe maeștri, îi va auzi doar trăncănind și glumind. Prima regulă a comportamentului lor este să nu spună niciodată nimic la modul
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
constă în aceea că el este un om destul de cult. Originea sa „inferioară” nu l-a împiedicat să obțină certificatul de absolvire a gimnaziului la Colegiul din Catania. Mai mult decât atât, „cariera” sa de mafiot i-a permis să frecventeze, mai întâi în Sicilia, apoi în America, un „mediu” a cărui cultură cu siguranță că nu este populară (chiar dacă nu este, la fel de sigur, literară). În realitate, Sciortino a „devenit” pe deplin un mic-burghez. Iar la închisoare, evident, și-a făcut
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
un ergospirometru Cortex Metalyzer 3B. Sistemul a permis înregistrarea consumului de oxigen și eliminarea de dioxid de carbon în timpul unui test de efort maximal efectuat pe bicicleta ergometrică (Lode Corival, Olanda) într-un interval de 8-12 minute. Electrocardiograma (ECG) si frecventa cardiaca (HR) au fost permanent inregistrate atat pe parcursul testului, cat si 5 minute dupa acesta, folosind un electrocardiograf computerizat (GE Medical System). Criteriul pentru efectuarea unui test de efort maximal a fost: aplatizarea curbei de creștere a VO2 și/sau
DETERMINANȚII PERFORMANȚEI FIZICE LA PRACTICANȚII SCHIULUI ALPIN. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Adrian Nagel, Claudiu Avram, Martin Domokos, Eugen Bota () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_824]
-
și pozițiile papale reflectă posibilitățile limitate de alegere pe care le au oamenii la nivel oficial (Lull, 2004, p. 67). Totodată, sunt semnalate schimbările în receptivitatea tineretului pentru viața spirituală. Mai concret, preoții constată o „micșorare esențială” a grupurilor care frecventează lăcașul de cult (Bulai, 2004). Este un fapt confirmat în orice colț al lumii că păstrătorii credinței sunt generațiile vârstnice, tineretul manifestând în general o vădită indiferență (Berar, 1976, p. 7). După unele estimări, există o mare diferență între proporția
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a cuprins: jocuri-,,Telefonul”, ,,Adăpostul”-în care copiii au putut purta un dialog ,,pe viu” cu persoane cărora le-ar solicită ajutor și adăpost, daca cineva ar intenționa să le facă rău (educatori, vecini, poliția, primăria, grădiniță pe care o frecventează și la linia telefonică gratuită pentru protecția copilului-983): povestiri-,,Cenușăreasa” de Frații Grimm, ,,Dumbrava minunată” de M. Sadoveanu (fragment ,,Lizuca”): convorbiri ,,Violență,monstrul cu mai multe chipuri”, ,,Copilul obligat să cerșească și amenințat cu bătaia”,ș.a.. Al Zecelea Principiu ,, Copilul
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
, Georg (28.IX.1953, Codlea), publicist și traducător. După absolvirea liceului în orașul natal, A. a frecventat cursurile Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (secția germană-engleză, 1972-1976), predând apoi limba germană la școli clujene. Emigrând în Germania (1984), se stabilește la Bonn, unde este angajat corector într-o tipografie, iar din 1991 lucrează ca redactor
AESCHT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285195_a_286524]
-
Iași), prozator. Este fiul Dochiței și al lui Gheorghe Adam, cojocar. Urmează școala primară la Vaslui și Școala Normală „V. Lupu” din Iași. După ce a lucrat un timp ca învățător, și-a dat diferența examenelor de liceu pentru a putea frecventa învățământul superior. Obținând o bursă din partea prefecturii județului Vaslui, are posibilitatea să-și termine studiile la Facultatea de Drept din Bruxelles, unde și-a susținut și examenul de doctorat. Revenind în România, a fost, pe rând, profesor la Constanța, magistrat
ADAM-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285174_a_286503]
-
Vezi și Mihai Pelin, op. cit. Cafés littéraires, În 1999, Encyclopaedia Universalis France S.A. (database on-line) accesată la 12 aprilie 2001. Monica Lovinescu, interviu cu autorul, Înregistrare audio, 3 aprilie 2001, Paris. „Corona” a fost una dintre cafenelele literare ale Parisului frecventate de intelectualii români. Vezi Monica Lovinescu, La apa Vavilonului 1960 - 1989, Editura Humanitas, București, 2001, p. 79. RFE, Radio Paris Special nr. 0042/16, martie 1954. Vezi și Item nr. 9317/54. Lovinescu, op.cit., p. 80. Ierunca, Trecut-au anii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
, George (28.V.1913, Joseni, j. Buzău), prozator, critic literar și publicist. Este fiul Mariei Macovescu (n. Trestioreanu) și al lui Nicolae Macovescu, învățători. Urmează primele clase în comuna natală și își continuă învățătura la București, unde frecventează Liceul „Sf. Sava” (1925-1932). Debutează în 1929 cu un articol în revista liceului. În 1939 va absolvi cursurile Facultății de Drept a Universității din București. Desfășoară încă din tinerețe o susținută activitate ziaristică, îndeosebi în publicațiile de stânga. Numele său
MACOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287945_a_289274]
-
, Darie (pseudonim al lui Aurel Zaharia Moldoveanu; 25.X.1923, Lunca Câlnicului, j. Brașov - 25.X.1983, Brașov), poet, prozator și dramaturg. Este fiul Valeriei (n. Nicolescu) și al lui Simion Moldoveanu, funcționar. După școala primară la Săcele, frecventează Liceul „Dr. Ioan Meșotă” din Brașov, luând bacalaureatul în 1943. Între 1948 și 1950 face studii de actorie la Conservatorul Dramatic din Iași. Ia parte la activitățile Cenaclului Scriitorilor din acest oraș, înființat în 1945, și este prezent cu versuri
MAGHERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287956_a_289285]
-
neîndurător cu uneltitorii (îi dă „hrană sabiei”), arbitru ascultat al treburilor de prin prejur, cârmuitor înțelept, ctitor pios și părinte grijuliu. În zugrăvirea chipului „celui cu pieptul tare”, M. nu ostenește a scotoci în depozitele de ornamente pe care le frecventa în mod obișnuit. Eroul depășește obstacolele - construcțiile în cronică fiind fundamental antitetice, toate niște „încercări”, numeroase, dar lovite cumva de monotonie - și avansează spre cucerirea unei glorii irevocabile. Campaniile militare (cele „transilvănene”, mai ales), cu preparative ce dau impresia că
MACARIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287940_a_289269]
-
MĂINESCU, Tudor (23.II.1892, Caracal - 15.III.1977, București), poet, prozator și traducător. Este fiul Theoniei (n. Dobrițescu) și al lui Vasile Măinescu, funcționar. Face școala primară și gimnaziul la Craiova, București, Mizil, iar liceul la Ploiești și Galați. Frecventează un an Facultatea de Medicină din București, un an Conservatorul de Artă Dramatică, apoi urmează Facultatea de Drept, la București și la Iași, luând licența în 1923. Intră în magistratură la Celaru (județul Dolj), funcționează la Caracal, Călărași, Miercurea Sibiului
MAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287960_a_289289]
-
MĂNUCEANU, Vasile (1928, Ploiești - 1992, München), prozator. Frecventează doi ani de facultate muncitorească la Brăila (1949-1951) și își continuă studiile, fără să le termine, la Facultatea de Filosofie a Universității din București (1952- 1954). Redactor la „Scânteia tineretului” (1953-1959), trece ulterior la Radio. Scrie mai ales literatură pentru
MANUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287998_a_289327]
-
a Universității București, secția română-engleză, absolvită în 1991. După o perioadă în care este profesor de română la Liceul „I. L. Caragiale” din capitală, devine asistent și apoi lector în cadrul Facultății de Litere, la Catedra de literatură română. În timpul studiilor universitare frecventează cenaclul Junimea, condus de Ovid S. Crohmălniceanu, și fondează Clubul literar, alături de Fevronia Novac, Vlad Pavlovici, Alexandru Pleșcan, Ara Șeptilici și Andrei Zlătescu. Împreună cu aceștia debutează editorial în 1992, în volumul colectiv Ficțiuni, scos în regie proprie. Debutul publicistic se
MANOLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287988_a_289317]