3,189 matches
-
imediat [să-l vizitezi] ca să ai la Paris „pe cineva din familia ta“ (Delavrancea). Stă pe Rue Denfert-Rochereau 95. L-am cunoscut pe Stéphane acum douăzeci de ani, ba nu, acum treizeci; era frumos ca soarele, de o frumusețe de frescă grecească. [...] O să-i dai vești despre Cella, Pica, Riri etc. [...] Marți, 18 noembrie [1947] Mâine. Mâine de dimineață voi cânta în surdină la 6 ½ când mă voi scula, cu nasul în perină, happy birthday to you, voi săruta rând pe
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
unor elemente de vestimentație (turban, Încălțăminte colorată etc.). În schimb, În teritorii nevasale Înaltei Porți, precum Bielorusia, evreii Își permiteau să poarte turbane, așa cum sunt reprezentați În icoane datând din secolul al XVII-lea <endnote id="(544, p. 51)"/>. Pe fresca de la Mănăstirea Voroneț, În imaginile reprezentând martiriul Sfântului Ioan cel Nou, de la Cetatea Albă, apar câțiva evrei purtând un tip deosebit de pălărie (bicorn). Istoricul Andrei Pippidi crede că, „precum În alte colonii genoveze, evreii [din Cetatea Albă] trebuiau să poarte
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Sfântului Ioan cel Nou, Cetatea Albă nu era „colonie genoveză”, ci se afla sub dominația urmașilor hanului tătar Nogai (ucis În 1299) <endnote id="(vezi 428, p. 22 ; 429, p. 149)"/>. În al doilea rând, așa cum rezultă din imagini, realizatorii frescei de la Voroneț au reprezentat Cetatea Albă ca fiind guvernată nu de genovezi și nici de tătari, ci de turci otomani. Aceasta era situația În perioada realizării picturii murale (terminată În 1547), căci În 1538 sultanul Soliman Magnificul anexase Bugeacul Imperiului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id=" (515, p. 188)"/>. Pentru Toma d’Aquino, „Comerțul are În sine ceva rușinos”. Tușele negative din portretul negustorului s-au adăugat la imaginea oricum negativă a evreului. Este interesant de văzut cine sunt cei supuși „chinurilor Iadului” În fresca Judecății de apoi reprezentată, de pildă, În pridvorul bisericii Mănăstirii Hurezi, ctitorită În 1693 de domnitorul muntean Constantin Brâncoveanu. Pe lângă „regii tirani”, „bogatul”, „hoțul”, „cârciumarul” etc., În „Râul de foc” se zvârcolesc suferind și oameni cu profesii altfel foarte onorabile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și dinainte-le iudei, ascultându-i (așijderea și ei cu ochii legați de diavoli) ; și alți diavoli, ținându-i pe toți legați cu o funie, Îi târăsc În Iad” <endnote id="(11, p. 156)"/>. În același secol XVIII, Într-o frescă a bisericii Sf. Luca, de la Mănăstirea Rila din Bulgaria, apare o imagine asemănătoare, mai puțin „legarea la ochi” : un grup de „iudei” este legat cu o funie și tras de demoni În „râul de foc” al Iadului <endnote id="(180
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mirătură, Potcă din ochi albi, Potcă din ochi negri, Ieși din creierii capului, Din bolboșu ochilor <endnote id="(151, p. 129)"/>. Câteodată, În timpul descântecelor și farmecelor Împotriva deochiului sau a bolilor de ochi se foloseau „ochi de sfinți” reprezentați pe frescele bisericilor. Unul dintre cele mai puternice ingrediente cu care opera descântătoarea - cel care insufla „putere dumnezeiască” actului magic - era praful de vopsea și tencuială scrijelit de pe ochii sfinților sau dracilor zugrăviți pe zidurile bisericilor. Mai rar erau scrijeliți ochii personajelor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Îmbrobodi”), „ca să nu vadă ce fac soțiile lor necredincioase”. Ca să nici nu audă, „se adaugă fărămituri rupte din clopot”. În România, ca și În alte țări balcanice, pentru a face să revină vederea celor suferinzi de ochi se lua de pe fresce „nițel praf din ochii sfinților, din lumina ochilor și presărau În ochii lor” <endnote id="(32, p. 494 ; vezi și 257, p. XVI)"/ Este atestat faptul că În Europa medievală se scrijeleau ochii evreilor de pe diferite imagini. Martin Luther Însuși
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
discutabilă. Conform erminiilor post- bizantine, În cadrul scenei Judecății de apoi, În „lăcașurile Iadului” sunt reprezentați „iudei”, care „Își smulg bărbile”, „cătând către Moise, ce le arată cu degetul pe Hristos” <endnote id=" (11)"/>. Într-adevăr, un „sobor evreiesc” (notat pe frescă lik evreiski, În slavonă) este condamnat la flăcările Iadului În scena Judecății de apoi pictată pe zidurile bisericilor din Bucovina : Probota (cu fresce datând din 1532), Humor (1535), Moldovița (1537), Voroneț (1547) ș.a. Evreii sunt zugrăviți În mod clasic, smulgându
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ce le arată cu degetul pe Hristos” <endnote id=" (11)"/>. Într-adevăr, un „sobor evreiesc” (notat pe frescă lik evreiski, În slavonă) este condamnat la flăcările Iadului În scena Judecății de apoi pictată pe zidurile bisericilor din Bucovina : Probota (cu fresce datând din 1532), Humor (1535), Moldovița (1537), Voroneț (1547) ș.a. Evreii sunt zugrăviți În mod clasic, smulgându-și bărbile și urmându-l pe Moise, care ține, pentru identificare, Tablele Legii În mână. El arată spre Cristos, ținând În mână o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
clasic, smulgându-și bărbile și urmându-l pe Moise, care ține, pentru identificare, Tablele Legii În mână. El arată spre Cristos, ținând În mână o filacteră pe care scrie : „Acesta este Mesia pe care l-am profețit și iată”. Pe fresca bisericii Sf. Luca (secolul al XVIII-lea) a Mănăstirii Rila din Bulgaria apare o abatere de la modelul impus de erminie : grupul de evrei (notat pe frescă „Iudei”) este legat cu funia de câțiva draci și (ca În miniaturile occidentale din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe care scrie : „Acesta este Mesia pe care l-am profețit și iată”. Pe fresca bisericii Sf. Luca (secolul al XVIII-lea) a Mănăstirii Rila din Bulgaria apare o abatere de la modelul impus de erminie : grupul de evrei (notat pe frescă „Iudei”) este legat cu funia de câțiva draci și (ca În miniaturile occidentale din Evul Mediu) este tras de aceștia În „Râul de foc” care iese din gura larg căscată a balaurului infernal. Marele profet Moise, care Îi conduce pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
antipatia confesională e amplificată cu cea de ordin etnic” <endnote id="(795, p. 267)"/>. La Începutul secolului XX, cercetătorul polonez Wtadystaw Podlacha a Încercat să explice prezența evreilor „În fruntea celor osândiți” la flăcările Iadului, așa cum sunt figurați aceștia pe frescele mănăstirilor românești din Bucovina. El a pus acest fapt nu doar pe seama antisemitismului teologic cunoscut (popor deicid, căruia i s-a „Închis o dată pentru totdeauna calea mântuirii”), dar și pe seama antisemitismului economic : „În Moldova - scria W. Podlacha -, evreii s-au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
plâng acum/ De-a lumei necredință,/ De spin, de cruce, de Judei.../ Dar s-a deschis mormântul/ Și Crist acum e dus În cer/ Și judecă pământul”. Evident, În spațiul cultural românesc, acest motiv a fost reprezentat și iconografic. Pe frescele bisericii ortodoxe din satul Țichindeal (lângă Sibiu), de exemplu, realizate la Începutul secolului al XIX-lea, chinurile la care este supus Cristos sunt similare celor Îndurate În 1514 de răzvrătitul transilvan Gheorghe Doja (tron și coroană Înroșite În foc). Textul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-lea, chinurile la care este supus Cristos sunt similare celor Îndurate În 1514 de răzvrătitul transilvan Gheorghe Doja (tron și coroană Înroșite În foc). Textul care Însoțește imaginea sună astfel : „Când au batjocorit jidovii pe Domnul Iisus Hristos”. O altă frescă prezintă „Divanu’ jidovilor” (Sanhedrin-ul) judecându-l pe Cristos <endnote id="(432)"/>. În astfel de cazuri, „jidov” (sau „jid”) este un etnonim de origine slavă, care nu avea, În sine, o conotație peiorativă. În unele legende populare românești se spunea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
clocotind ca focul”, așa cum apare descris Iadul Într-o versiune românească - din secolul al XVI-lea - a legendei apocrife Călătoria Maicii Domnului la Iad <endnote id="(9, pp. 256-258)"/>, dar și În reprezentările iconografice ale scenei Judecății de apoi de pe frescele bisericilor românești. Unele legende și texte apocrife sunt și mai explicite, fixând fiecărui trib evreiesc pedeapsa corespunzătoare patimii pe care acesta i-a provocat-o lui Isus. Este cazul textului apocrif intitulat Pentru blestemul celor douăsprezece neamuri jidovești, aflat Într-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Înțepenit, cu arcul În mână, până dimineața. Finalul este clasic : văzând aceste minuni, evreii se dau botezului <endnote id="(95)"/>. Legenda s-a bucurat de un mare succes În Moldova. În 1547, de exemplu, ea a fost detaliat reprezentată pe frescele bisericii Voroneț (fațada sudică). În 1534, inspirându-se din opera lui Grigore Țamblac, arhimandritul Teodosie de la Mănăstirea Neamț a redat În slavonă un Cuvânt panegiric al sfântului și cinstitului mare mucenic Ioan cel Nou, text care, În secolele următoare, a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Înconjurat de apostoli În fața catafalcului Sfintei Marii, l-a impresionat pe țăranul român. Acest motiv iconografic s-a bucurat de un mare succes, fiind reluat frecvent atât pe icoane de lemn <endnote id="(145, fig. 7- 11)"/>, cât și pe fresce ale bisericilor din Țările Române <endnote id="(146, p. 100)"/>, inclusiv pe cele ale bisericii din Curtea de Argeș. Erminiile bizantine și post-bizantine (inclusiv cea a lui Dionisie din Furna) păstrează reprezentarea vizuală În coordonatele legendei apocrife : „Maica Domnului zăcând fără suflare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
legendă a fost mai ales evreul, dar nu numai el. Locul lui putea fi luat și de un alt „străin”, de regulă tot necreștin (turc, tătar, arab) sau creștin neortodox. „Păgânii”, „ereticii” și „schismaticii” erau receptați ca fiind profanatori de fresce și icoane de biserici. Pisania lui Neagoe Basarab (1512-1521), așezată la intrarea În biserica Mănăstirii Argeș, se referă anume la acest aspect. Adresându-se „de dincolo de mormânt” succesorului său necunoscut, domnitorul muntean Îi cere acestuia să protejeze „acest hram din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și toți mahomedanii care intrau În ea cu gânduri necurate „erau loviți de orbire”. Până la urmă, zic cronicile, biserica din orașul sirian Ramlah ar fi fost distrusă de sarazini, „asemenea multor alte biserici ale sfinților” <endnote id="(93, pp. 131-133)"/>. Frescele bisericilor ortodoxe din spațiul românesc erau și ele distruse de adversari, nu doar religioși, dar și militari. În bisericile din Bucovina secolului al XVII-lea, de exemplu, cei care - În semn de izbândă - au scos ochii sfinților creștini-ortodocși au fost
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ele cai și Împușcând În icoane sau ciopărțindu-le cu lovituri de săbii ; În multe biserici de la țară se mai văd și astăzi urmele acestor devastări” <endnote id="(680, p. 111)"/>. Într-adevăr, la Începutul secolului XX, Nicolae Iorga vedea pe frescele bisericilor din Basarabia sfinți cu ochii scoși cu sulița de către oștenii turci <endnote id="(429, pp. 172-173)"/>. Conform unei legende medievale, un negustor evreu Își lasă averea să fie păzită de icoana (sculptura) Sfântului Nicolae. Totuși, hoții Îi golesc casa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
92-119. 84. Gustav Jaeger, Die Entdeckung der Seele, Leipzig, 1880, pp. 106-109, și Hans F.K. Gunther, Rassenkunde des judischen Volkes, München, 1930, pp. 260-267. 85. Carlo Ginzburg, Istorie nocturnă. O interpretare a Sabatului, Editura Polirom, Iași, 1996. 86. Victor Brătulescu, „Frescele de la Voroneț”, Artă și Tehnică Grafică, nr. 2, decembrie 1937, p. 58. 87. Vezi Andrei Oișteanu, „Reabilitarea copiei”, Dilema, nr. 109, 10-16 februarie 1995, p. 6. 88. Jacques le Rider, Modernitatea vieneză și crizele identității, Editura Universității „Al.I. Cuza
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
secolului al XV-lea, de exemplu, floren tinul Benozzo Gozzoli - pictor renascentist care a reprezentat vizual tot Noul Testament pe peretele sudic al catedralei San Gimignano din Toscana - a așezat imaginea Sfântului Apostol Petru tăind urechea păgânului Malhus În prim-planul frescei ce Înfățișa scena arestării lui Isus de către soldații romani. La fel a procedat și pictorul florentin Fra Angelico, În prima jumătate a secolului al XV-lea, În fresca intitulată Trădarea lui Cristos (486, p. 212). 484. Zenon Kosidowski, Povestirile evangheliștilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
așezat imaginea Sfântului Apostol Petru tăind urechea păgânului Malhus În prim-planul frescei ce Înfățișa scena arestării lui Isus de către soldații romani. La fel a procedat și pictorul florentin Fra Angelico, În prima jumătate a secolului al XV-lea, În fresca intitulată Trădarea lui Cristos (486, p. 212). 484. Zenon Kosidowski, Povestirile evangheliștilor, Editura Albatros, București, 1983. 485. C. Rădulescu-Motru, Scrieri politice, ediție Îngrijită de Cristian Preda, Editura Nemira, București, 1998. 486. Joseph Campbell, The Power of Myth (Împreună cu Bill Moyers
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
făceau sfeșnice de alamă sau icoane pentru diverse biserici (535, p. 47). De exemplu, Haim Itscovici - tatăl pictorului pașoptist Barbu Iscovescu (Iehuda Itscovici) - a fost și „zugrav de icoane”, iar Kir Moise Șain - tatăl filologului Lazăr Șăineanu - a realizat principalele fresce de la biserica Sf. Spiridon din București (858, p. 69). 500. Teodor T. Burada, Opere, vol. III (Folclor și etnografie), Editura Muzicală, București, 1978. 501. Mihail Kogălniceanu, Tainele inimei. Scrieri literare și istorice, ediție Îngrijită de Dan Simonescu, Editura Albatros, București
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
celui numit. Romanul te imersează adînc într-o lume. Filmul nu reușește să facă asta : reconstituirea acelei lumi pe ecran nu are destulă textură, destulă vibrație, destule particularități. Nu vreau să spun că filmul ar fi trebuit să fie mai frescă ; dacă realizatorii ar fi găsit o formulă minimalistă eficientă dacă toată acțiunea n-ar fi constat decît din conversații purtate de-a lungul acelei zile de 23 august (fără imersiuni în trecut) și conversațiile acelea ar fi reușit cumva să
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]