2,691 matches
-
pe Sfânta Cruce, iar copiii plângeau încleștați pe trupurile lor. Cel mai atent la tot ce se povestea era Vlădescu, țiganul polițist. Luând o atitudine gravă cu un timbru solemn, a zis: În marea cea neagră, pe piatra cea neagră, furnica cea neagră, cât e ea de neagră, Dumnezeu o vede. (După Coran: „În noaptea neagră, furnica neagră, pe pata neagră Allah o vede.”) Deșigur, o auzise de la cineva, și putea fi o mărturisire de credință, la nivelul posibilităților lui sufletești
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
se povestea era Vlădescu, țiganul polițist. Luând o atitudine gravă cu un timbru solemn, a zis: În marea cea neagră, pe piatra cea neagră, furnica cea neagră, cât e ea de neagră, Dumnezeu o vede. (După Coran: „În noaptea neagră, furnica neagră, pe pata neagră Allah o vede.”) Deșigur, o auzise de la cineva, și putea fi o mărturisire de credință, la nivelul posibilităților lui sufletești. Dar între ceea ce mărturisise acum și ceea ce făcea era discrepanță. Rămânea numai forma naivă de disimulare
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
scris. Miercuri, 6 iunie/25 mai Vreme frumoasă. Înainte de amiază cu Knechtel în grădină. Ora 10 colonelul Berindei, ora 11 Sturdza. Ora 11½ Aurelian. Senatul a votat adresa. După-amiaza audiențe, generalul Manu pentru planurile orașului. Ora 4 în Cișmigiu, Sărbătoarea Furnicii, plimbat pe apă. Ora 5 ½ înapoi. Seara scris, până la ora 10½. Joi, 7 iunie/26 mai Barometrul coboară, aer de furtună și vânt. Ora 10 plecat la Palat, acolo cu Theodori, în problema construcției. Ora 11½ primit adresa Senatului, care
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Barozzi, Blaremberg, Hagiadi, Rizo. Prințul Brâncoveanu, care îmi vorbește despre Piscul Câinelui. Ora 6½ generalul Brialemont la masă, a avut dificultăți în a veni aici, deoarece ultimul guvern a fost prea temător, conversat până la ora 8½. În Cișmigiu la Sărbătoarea Furnicii. Ora 9½ în Cotroceni, citit și scris până la ora 10½. Foarte vântos, insuportabil. Vineri, 8 iunie/27 mai Enorm de umed. Ora 9 ½ generalul Fălcoianu la mine, ora 10 ½ Sturdza, Sinodul e foarte neliniștit din cauza numirii lui Paoli ca arhiepiscop
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
rece. Seara audiențe, scris. Marți, 5 februarie/24 ianuarie Vreme minunată, enorm de uscat. Înainte de amiază Dabija, apoi Brătianu, căruia îi relatez conversația cu Lahovary. După-amiază plimbare cu trăsura la Filaret și Cotroceni. Seara la ora 10½ bal al Societății „Furnica” la teatru, toate doamnele în costume românești, foarte plin, cald. Tombolă, tarabe etc. Acolo până la ora 12½. Elisabeta foarte obosită. Noaptea +4°R. Miercuri, 6 februarie/25 ianuarie Vreme senină, deloc frig. Înainte de amiază Sturdza, care îmi prezintă proiectul pentru
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Nu e frig, acoperit. Înainte de amiază nici un ministru. După-amiază promenadă până la ora 4, viscol cu zăpadă. Ora 5 Sturdza. A venit Bălăceanu. Pe urmă Brâncoveanu și Văcărescu, care pleacă la Bruxelles, apoi la Haga, apoi la Roma. Seara balul Societății „Furnica”. Ora 10 băut un ceai cu Elisabeta. Ora 10¼ plecat singur la teatru, enorm de aglomerat. Tombolă, tarabe, unde eu cumpăr mult. Ruletă. Acolo până la ora 12½, întregul corp diplomatic. Ora 1 în pat. Joi, 12 februarie/31 ianuarie Ninsoare
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Articolul UNIC Se conferă Medalia națională Pentru Merit clasa a III-a domnișoarei Oana Furnică. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE --------
DECRET nr. 438 din 18 iunie 2001 privind conferirea Medaliei naţionale Pentru Merit clasa a III-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135079_a_136408]
-
S.R.I. Oradea - Sediul S.R.I. Zalău - Pază - transport corespondență - 41 de județe. 3. Serviciul de Telecomunicații Speciale - Obiectivul Iași - Obiectivul Dorohoi - Obiectivul Ciurel - Sediul Serviciului de Telecomunicații Speciale - Obiectivul Sabareni - Obiectivul Ciocănești - Obiectivul Singureni - Obiectivul Techirghiol - Obiectivul Nazna - Obiectivul Ciuhoiu - Obiectivul Furnică - Obiectivul Tuglui - Obiectivul Satu Mare - Obiectivul Recas. ÎI. OBIECTIVE DE IMPORTANȚĂ DEOSEBITĂ PENTRU ACTIVITATEA STATULUI - Sediul Ministerului Educației Naționale - Sediul Ministerului Industriei și Comerțului - Sediul Ministerului Finanțelor - Sediul Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului - Sediul Ministerului Comunicațiilor - Sediul Ministerului Apelor, Pădurilor
HOTĂRÂRE nr. 523 din 12 septembrie 1997 privind asigurarea pazei obiectivelor, bunurilor şi valorilor cu efective de jandarmi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119010_a_120339]
-
S.R.I. Oradea - Sediul S.R.I. Zalău - Pază - transport corespondență - 41 de județe. 3. Serviciul de Telecomunicații Speciale - Obiectivul Iași - Obiectivul Dorohoi - Obiectivul Ciurel - Sediul Serviciului de Telecomunicații Speciale - Obiectivul Sabareni - Obiectivul Ciocănești - Obiectivul Singureni - Obiectivul Techirghiol - Obiectivul Nazna - Obiectivul Ciuhoiu - Obiectivul Furnică - Obiectivul Tuglui - Obiectivul Satu Mare - Obiectivul Recas. ÎI. OBIECTIVE DE IMPORTANȚĂ DEOSEBITĂ PENTRU ACTIVITATEA STATULUI - Sediul Ministerului Educației Naționale - Sediul Ministerului Industriei și Comerțului - Sediul Ministerului Finanțelor - Sediul Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului - Sediul Ministerului Comunicațiilor - Sediul Ministerului Apelor, Pădurilor
HOTĂRÂRE nr. 523 din 12 septembrie 1997 privind asigurarea pazei obiectivelor, bunurilor şi valorilor cu efective de jandarmi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119010_a_120339]
-
mai mare și bine amenajate cu cascade podite. De la păstrăvărie în amonte lansarea linguriței este foarte dificilă datorită albiei înguste. Porțiunile libere de vegetație forestieră de aici (destul de rare) fac însă plăcut pescuitul cu musca artificială. Se folosește de obicei „furnica” și „viespea”. Râul Moldova Este apă de munte de la izvoare până la confluența cu pârăul Ozana la podul din comuna Cristești. Este împărțit în mai multe fonduri de pescuit și anume: Izvoarele Moldovei, până la confluența cu pârâul Botoșel, cu toți afluenții
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
feminine: corabie, fereastră, fotografie, mască etc. Dintre substantivele cu amândouă trăsăturile realizate pozitiv, numai unele dezvoltă trăsătura de gen în interiorul raportului semantic orientat de cele două principii biologice: substantivele care denumesc viețuitoare: masculine: bărbat, elefant, iepure, leu etc. feminine: femeie, furnică, vulpe etc. Celelalte substantive marcate de trăsătura + animat se grupează în masculine și feminine în funcție de alți factori (istoria limbii, structura stilistică a limbii, caracterul sistemic al limbii: rudă, persoană, iarbă etc.). Se înscriu într-un raport semantic orientat de o
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
interesat doar de specia în sine. Substantivele au fost înscrise, în consecință, la un gen sau altul, în funcție de istoria limbii: • masculine: crocodil, dinozaur, dromader, elefant, fluture, melc, pescăruș, pește, rac, rinocer, struț, șarpe, șoim etc. • feminine: albină, balenă, cămilă, ciocârlie, furnică, girafă, libelulă, molie, privighetoare, știucă etc. Se cuprind aici și unele substantive denumind ființe umane: • masculine: sugar, nou-născut, urmaș, ghid, critic literar, istoric literar, muzeograf etc. • feminine: rudă, călăuză, persoană etc. Arhigenultc "Arhigenul" În mod frecvent, raportul semantic în interiorul opoziției
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
autoconservare, nici într-un caz ea nu înseamnă viață.” (P. Sălcudeanu, 310) Identitatea sintactică a completivei opoziționale poate fi asigurată atunci de existența unor opoziții semantic-lexicale între componente ale celor două propoziții (regenta și opoziționala): „Totdeauna am fost încredințat că furnica este o ființă harnică, strângând, în vreme ce greierul ușuratec, cântă.” (G. Călinescu, C.O., 43), „Mă mir, deci, că, în timp ce în fața piramidei toată lumea se oprește, nimeni nu dă atenție acestei fântâni.” (O. Paler, Caminante, 241) sau de prezența unor adverbe corelative
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pe deget dac-o țin, Cu copiii zboară. Niciodată nu mă-nspin. ¾ FABULE Petrecuse cu chitară, Toată vara, Însă, iată că ntr-o zi, Greierele se trezi Fără musca, fără râma Fără umbră de fărâma. Ce se facă? Hai să ceară La furnică, pan’ la vară, Niscai boabe de secara! Pe cuvânt de lighioana, Voi plăti cinstit, cucoana, Cu dobânzi, cu tot ce vrei!.... Dar furnică, harnica Are un ponos al ei: Nu-i din fire darnica, Și-i răspunde cam răstit: Asta
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
se trezi Fără musca, fără râma Fără umbră de fărâma. Ce se facă? Hai să ceară La furnică, pan’ la vară, Niscai boabe de secara! Pe cuvânt de lighioana, Voi plăti cinstit, cucoana, Cu dobânzi, cu tot ce vrei!.... Dar furnică, harnica Are un ponos al ei: Nu-i din fire darnica, Și-i răspunde cam răstit: Asta vară ce-ai păzit? Dacă nu e cu banat Zi și noapte am cântat. Pentru mine, pentru toți.... Joacă astăzi dacă poți! (La
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
considerați corpi străini acele corpuri inerte sau insecte ajunse în urechea externă accidental sau voluntar. O problemă o constitue profunzimea pătrunderii acestuia și imposibilitatea scoaterii cu o pensa. Dacă au pătruns boabe se contraindica spălătura. Dintre insecte pot fi: urechelnițe, furnici care atunci când pătrund pot produce o stare de amețeala, panică și durere. Ca metodă de extragere: poate fi omorârea cu ajutorul unor lichide călduțe sau folosirea unei lanterne care va lumină urechea (după ce am acoperit pavalionul și o parte a capului
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
majore ale habitatului, acționând ca specie cheie în restructurarea ecosistemului invadat. Efectele pot fi negative sau pozitive (ducând la sporirea heterogenității mediuluiă. De exemplu, aproximativ 1000 specii de plante dintr-o regiune a Australiei sunt mirmecochore (semințele sunt răspândite de furnici). Extinderea cu succes a arealului unei specii invadatoare de furnici (Iridomyrmex humilis), care nu îngroapă semințele de plante și care înlocuiește speciile native de furnici, reprezintă un factor de risc extrem de ridicat. Alte câteva specii invadatoare, reprezentate de arbori, au
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
invadat. Efectele pot fi negative sau pozitive (ducând la sporirea heterogenității mediuluiă. De exemplu, aproximativ 1000 specii de plante dintr-o regiune a Australiei sunt mirmecochore (semințele sunt răspândite de furnici). Extinderea cu succes a arealului unei specii invadatoare de furnici (Iridomyrmex humilis), care nu îngroapă semințele de plante și care înlocuiește speciile native de furnici, reprezintă un factor de risc extrem de ridicat. Alte câteva specii invadatoare, reprezentate de arbori, au de asemenea un impact major. Se estimează că între 12
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
1000 specii de plante dintr-o regiune a Australiei sunt mirmecochore (semințele sunt răspândite de furnici). Extinderea cu succes a arealului unei specii invadatoare de furnici (Iridomyrmex humilis), care nu îngroapă semințele de plante și care înlocuiește speciile native de furnici, reprezintă un factor de risc extrem de ridicat. Alte câteva specii invadatoare, reprezentate de arbori, au de asemenea un impact major. Se estimează că între 12 - 25% din cele 7316 specii de plante din zonă sunt amenințate de extinderea arealului acestor
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
au părăsit cuiburile și împreună cu cocorii au fugit de zile rele. Oaspeții noștri dragi se îndreaptă spre țările calde. Iarba adie, plopii se pierd în zare, iar amurgul toamnei este violet. Sub o frunză argintie, un greier își cântă melodia. Furnicile se bucură de bogățiile din hambarele lor pline de hrană. Pomii își scutură frunzele și pe jos se așterne covor miraculos. Castanii sălbatici se bucură că sunt plini de fructe, dar se rușinează că sunt zburlite fructele rotunde și le
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
început să se topească, semn că primăvara este aproape. Șuvoiuri de lumină sparg norii întunecoși și potopul de raze se revarsă pe pământ. Soarele își trimite cu dăruire razele. Din grădină, se înalță aburi moi. Pe lângă unele garduri, pământul și furnicile ies la soare. Junele flori de primăvară : ghiocei, viorele, brebenei și toporași răzbat prin frunze uscate, arătându-și drăgălășenia. Păsărelele își dreg glasul în luncă. Multe au venit de departe. Rândunica un zidar neîntrecut, își culege pământ moale, îl amestecă
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
cu nerăbdare noua haină argintie de zăpadă sub care să poată adormi liniștită până la primăvară. Oana Tiron A SOSIT TOAMNA A venit toamna cea îmbelșugată. Piețele sunt pline de legume multicolore, crengile copacilor atârnă grele de fructe. Oamenii aleargă ca furnicile printre vii, culegând nectarul strugurilor. Copiii mici culeg frunzele și le duc la școală pentru a crea desene. În piață, fructele parfumate se vând ca pâinea caldă. Am fost și eu la cules de struguri toamna asta, la bunul meu
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
bună lui Fram. Mă bucuram văzându-mi prietenul fericit. N-aș putea să-mi imginez o zi fără zâmbetul lui vesel și plin de viață. Sorina Palade FURNICUȚA Într-o primăvară mă plimbam prin curte, când deodată am văzut o furnică în haine gospodărești minuscule, cărând “niște cărămizi “. Furnicile sunt chiar mai harnice decât oamenii uneori. O furnică pe nume Hărnicuța își construia o casă. -Tu până acum nu ai avut o casă în care să locuiești ? -Ba da, dar mi-
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
fericit. N-aș putea să-mi imginez o zi fără zâmbetul lui vesel și plin de viață. Sorina Palade FURNICUȚA Într-o primăvară mă plimbam prin curte, când deodată am văzut o furnică în haine gospodărești minuscule, cărând “niște cărămizi “. Furnicile sunt chiar mai harnice decât oamenii uneori. O furnică pe nume Hărnicuța își construia o casă. -Tu până acum nu ai avut o casă în care să locuiești ? -Ba da, dar mi-au inundat furtunile casa. -Dar greierul nu te
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
fără zâmbetul lui vesel și plin de viață. Sorina Palade FURNICUȚA Într-o primăvară mă plimbam prin curte, când deodată am văzut o furnică în haine gospodărești minuscule, cărând “niște cărămizi “. Furnicile sunt chiar mai harnice decât oamenii uneori. O furnică pe nume Hărnicuța își construia o casă. -Tu până acum nu ai avut o casă în care să locuiești ? -Ba da, dar mi-au inundat furtunile casa. -Dar greierul nu te ajută ? Poți să faci tu singură o casă ? -El
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]