2,337 matches
-
subiectivitate - atunci, dar și acum! - vine În primul rând, cred eu, tocmai din prea directa și puțin brutala, simplista contra-punere a scrierilor nietzschenine față de sistemele riguroase ale unui Kant sau Hegel. Cioran și Nietzsche, simțind pericolul acelei sectarizări a omului gânditor, al Îndepărtării fatale a limbii și limbajului filozofilor, ca și a problemelor lor, de un public cât de cât mai larg, mai „deschis” și curios de textele lor, s-au „aventurat” Într-un limbaj eseistic, apt nu numai de a
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de imaginea detestabilă pe care o avea România „lașă” În ochii presei occidentale, suportând un dictator de-o atât de penibilă factură, mă convingeau Încă o dată de legătura strânsă, ombilicală - fie și ascunsă sau calomniată! - ce-l lega pe „teribilistul” gânditor al anilor ’30 de fatalitatea nașterii și formației sale. Dar... apropo de această acuză de „lașitate”, care circula pe buzele aproape ale tuturor Românilor și Francezilor din acel timp - Ionescu, În primul rând! -; Cioran mă aproba aproape Întotdeauna când Îi
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Clézio (p. 154) ș.a. Astfel de corelații pot avea unele și au! anume funcționalitate. Dar cu totul gratuite din unghiul valorizării estetice a faptului artistic sunt referințele, reiterate obsedant, când nu și ostentativ, la sisteme științifice: Eminescu ar fi "întâiul gânditor artist al Europei care asimilează fecund al doilea principiu al termodinamicii" (p. 51), "Între Kant și Einstein, Eminescu este o punte de legătură" (p. 52), "viziunea eminesciană se întâlnește cu teoria lui Weissman asupra plasmei germinale eterne" (p. 131); sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
umple golul "diferenței ontologice" întrezărit de Heidegger între ființă și ființare, între conștiința în genere și conștiința individuală, aceasta din urmă încapsulând și zbaterile vulcanice ale inimii. "Physis este arché", va spune Heidegger, dar Eminescu avusese preempțiunea acestei înțelegeri înaintea gânditorului german căci "gândea ființa ca și cum ar fi fost în preajma lui Heidegger" (p. 12). Th. Codreanu identifică în natura ontologică a Archaeus-ului eminescian o "triadă îngemănătoare"; "Archaeus, spune autorul, este ființa din trei pricini; 1) este în concept absolut (în-sinele); 2
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
aceea Th. Codreanu are dreptate când vede în opera lui Eminescu o sinteză indisolubilă între cele trei aspecte ale gândirii și creației sale, și dă postmodernismului care legitimează "un pluralism estetic de largă cuprindere", șansa consacrării contemporane universale a artistului gânditor. Așa încât toți cei care doresc moartea eminescianismului (și cât de tristă și meschină este lista de nume, și opuscule dușmănoase modelului Eminescu) se văd grav desmințiți de admirabila carte a lui Codreanu care ar putea pune în exergă "capul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și o bizară poveste cu iz oriental, cu deducția că învățătorul Rebega este unicul, probabil, păstrător al unora dintre textele sacre ale înțeleptului, că stabilirea lui Emar-Hud în Varvara a fost un semn ceresc, vestitul pentru știința sa de carte gânditor venind în sat, după ce colindase peste mări și țări, de undeva de prin Orient, că acesta deținea taina primejdiilor ce pluteau peste Varvara, prevenindu-i pe oameni că "tăria unui popor stă în numele pe care îl poartă și acest nume
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
române, Bacovia își trăiește, în continuare, drama de autentic și grandios "provincial". "Helis" (Slobozia), nr. 7-8, iulie-august 2006 FRAGMENTELE LUI LAMPARIA, CRAIOVA, FUNDAȚIA "SCRISUL ROMÂNESC", 2002 Edgar PAPU Un gânditor aforistic Am preciza, mai curând, printr-o întregire: "un tânăr gânditor aforistic". Așa ne putem face o idee mai completă despre prezenta carte a lui Theodor Codreanu și despre autorul ei. De ce trebuie neapărat să adăugăm și specificarea tinereții? Fiindcă, așa cum observă autorul însuși, la noi lectorii se așteaptă ca propovăduitorii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
încercarea generației lui Mircea Eliade de a suprapune termenii până la identitate n-a reușit. Intelectualul trebuie să rămână ce este, un om de legătură, un braț în horă pus peste altul, și înțeleptul să redevină ce a fost, un miez gânditor suficient sieși. Prin "miez gânditor" am încercat să traduc metafora rimbaudiană noyau pensif din Bateau ivre: opoziția este, însă, mai degrabă între adânc și neted, între vertical și orizontal. Intelectualul autentic nici nu-și propune și nici nu poate să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și-a probat capacitatea de creator de universuri ficționale, ca și virtutea comprehensiunii momentelor astrale din istorie și nu doar pasiunea de colecționar de personaje, situații și conflicte din existența milenară a unui spațiu național determinat. Chiar dacă omul este "trestia gânditoare", pentru Mihail Diaconescu istoria nu devine succesiunea de spații goale întărite cu periodicități de noduri de rezistență, ci, mai degrabă, un copac rămuros și flexibil, dezvoltat armonios pe un vast teritoriu, dimensionat de rădăcini, de puterea lor de a se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
este o operațiune întotdeauna parțial artificială, M. Foucault este figura prototipică pentru analiza discursivă critică, iar lucrările sale constituie adevărate "exemplare" paradigmatice. Sociologia s-a racordat la curentul analizei de discurs care traversa științele sociale prin "joncțiunea Foucault" (1998), deși gânditorul post-structuralist francez este greu de încadrat cu prea multă precizie într-o disciplină tradițională clar circumscrisă. În ciuda acestei dificultăți de clasare disciplinară, sociologia continuă să se inspire și să fie fertilizată de ideile foucauldiene, dar și pe plan metodologic, analiza
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
întâi în Franța și Rusia, iar cu o oarecare întârziere, în Germania. "În Anglia, libertatea indivizilor care alcătuiau națiunea făceau națiunea liberă. În Franța, libertatea națiunii era cea care constituia libertatea indivizilor. În Anglia, sursa autorității era individul, ființa umană gânditoare; indivizii își delegau autoritatea reprezentanților și prin aceasta împuterniceau națiunea. În Franța, autoritatea era emanantă din națiune și națiunea împuternicea indivizii" (Greenfeld, 1992, pp. 167-168). Dar, dacă în Franța s-a impus formula ambivalentă a naționalismului colectivist-civic, în Rusia și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pp. 72-74), regimul comunist intrat în faza de exaltare națională a recurs la înregimentarea post-mortem a intelectualității românești, așezând marile figuri ale culturii române sub egida simbolică a Partidului. Cazul lui Nicolae Iorga este, într-adevăr, elocvent: ca monarhist și gânditor situat la dreapta spectrului politic, "opus prin toate fibrele sale modelului comunist" (Boia, 1997, p. 73), Iorga este înrolat post-mortem în Frontul Popular Antifascist condus de PCR în anii treizeci. Faptul că marele istoric a fost asasinat de Garda de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
are o sursă nu atât intrinsecă, cât mai ales contextuală. Climatul cultural configurat după '89 a fost de așa natură încât a favorizat formarea unui condens etno-naționalist de factură ortodoxistă care evoca doctrina fanaticismului naționalistic prevalentă în interbelic, opera unor gânditori autohtoniști precum O. Goga, N. Crainic sau N. Ionescu. Publicată în acest context marcat de temeri naționaliste și sensibilități ortodoxiste, analiza deconstructivă a lui Boia a avut efectul unui "cutremur conceptual" (Nietzsche, Begriffsbeben) care a fisurat monumentul trecutului național. Apariția
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
piloți ruși, ca primă măsură introdusă în Afganistan în acest domeniu. Amanullah, al treilea fiu al Amir-ului Habibullah a uzurpat tronul prin înlăturarea unchiului său și a fratelui său mai mare, cu sprijinul unor ofițeri corupți și al soldaților simpli gânditori; corupția, proasta administrare și hărțuirea poporului erau caracteristice situației generale din Afganistan; nimeni nu se rușina de luarea de mită și nici chiar regele și regina. Bacha E Saqao (fiul sacagiului) împreună cu corupții regelui l-au înlăturat pe rege și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
retrage discursul pentru a reuși să prindă, în vorbele sale, totul, adică și pe sine. Până la urmă, prima Introducere va fi o încercare de punere la probă a ipotezei formulate la început: preluarea și prelucrarea "obiectelor" filosofice de către un "subiect" gânditor (sau conștient) sunt reglate prin dictatura judicativului, luând forma analiticii și dialecticii; "lucrurile însele" sunt preluate și prelucrate, ele însele, judicativ. Tocmai de aceea, demersul se va constitui într-o reconstrucție filosofică având sensul unei "genealogii a dictaturii judicativului" veritabilă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
că gândirea a atins adâncimi neobișnuite în proiectul heideggerian se gândește pe sine și ea intră, potrivit propriei mișcări (judicative sau non-judicative), într-un anumit orizont de constituire a "gândului", iar această intrare nu poate fi controlată de nici un "subiect gânditor" (fie acesta filosof autentic), fiind vorba de un fapt, cum ar spune chiar Heidegger, destinal, adică de un "eveniment" (de sens kairotic); poate că gândirea însăși a gândit, prin proiectul analiticii existențiale a Dasein-ului, ca gândire a lui Heidegger, iar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mulți copii, Nichifor Crainic s-a ivit în lumina lumii „venind dintr-o adâncime de 2000 de ani”. Are șansa unui dascăl luminat în satul său natal, Constantin Spâneșteanu, care vede potențialul imens al tânărului care avea să devină marele gânditor, poet, filosof, profesor și om politic Nichifor Crainic. După ce face școala generală acasă, seminarul teologic în București, Universitatea în București, își desăvârșește pregătirea la Viena. După o perioadă de câțiva ani în care își caută identitatea literară, folosind mai multe
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
la stână, la Ion Ciornei, să nu-l mai audă pe tatăl său reproșându-i că-i mănâncă pâinea degeaba. Începuse să se închidă în sine. Mergea totdeauna privind în pământ, cu capul puțin aplecat în jos și mai totdeauna gânditor 62, căci nu degeaba spunea despre el Matei (fratele mai mare) că îi plăcea singurătatea și dezmormântarea trecutului 63. Se dedase deja regimului descris de Matei mai târziu, într-o scrisoare către Corneliu Botez: somnul îi era neregulat, aci citea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cu capse, și eu una mai mică, pe care o avea tata de la Balș mărturisea fratele Matei într-o scrisoare din 20 aprilie 1909, adresată lui Corneliu Botez, și continua: dar tot gânditor, vorbea el, spunea râdea, dar iar rămânea gânditor. Grozav iubea pe țărani...85 Va mai veni apoi în toamna lui 1874, prin octombrie, pentru cinci zile, în postura de director al Bibliotecii din Iași (tot fără bani, însă), ca să lămurească datoriile lăsate de Șerban după moartea acestuia la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
părtașă uimitoarei stări aduse/induse de Eros. Sosise vremea ca Mihai să se folosească din plin de timpul acesta, care nu se va mai întoarce niciodată. Mergea totdeauna privind în pământ, cu capul puțin aplecat în jos și mai totdeauna gânditor 135. Galaction spune despre el că era un copil straniu, iar nepotrivirea lui cu cealaltă lume, Eminescu a trebuit s-o ispășească foarte greu, începând din frageda-i copilărie 136. Cu o fire ca a sa, e de mirare că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
la masa de lucru. Era lângă un maldăr de cărți noi, din cea pe care mi-o dăruise și mie. Scria autografe pentru prieteni, uitându-se pe o listă și bifând numele celor cărora le erau destinate. Era palid, abătut, gânditor. Dar amabil, binevoitor. Ca întotdeauna. Când am ajuns acasă, i-am deschis și răsfoit albumul, curios să aflu: la ce se referă? Am constatat de la prima pagină că se integrează aceleiași teme largi, complexe, dragi lui, temă care-l obsedează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
țeasta zdrobită, mușcând pământul... cu mâinile, totuși, protejând stația de radio. Tot timpul, de când i-a încredințat-o Baltă, a avut grijă de ea ca de ochii din cap. Cu ea în brațe, Oanță radiofonistul... își dădu sufletul. Luna plină, gânditoare și măreață, se înălța tot mai sus, în lumea stelelor și a viselor. Om ca Oanță, mai rar..!”, murmură Baltă, cu glas tremurat, plângând ca un copil. Am rămas, doar noi..!”, își zise în gând, Baltă, uitându-se discret către
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
pare însetat de această armonie pluvioasă și dornic ca ea să continue. În același timp, sunt temător că ploaia ar putea înceta. Sunt relaxat numai atunci când aud țârâitul ei. Se simte aceeași așteptare relaxantă în fibrele lucrurilor, în atitudinea aceea gânditoare ce anticipează venirea ploii. Chiar și zeii, atunci când plouă, se retrag somnoroși în adăposturile lor. Materia devine tandră, se frăgezește ca o fată mare care așteaptă să-i vină iubitul. Aici ploaia e un ecou al plânsului cosmic provocat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
care aceasta ar trebui să îl joace. Eforturile acestei vremi au adus o reală și autentică originalitate a demersului filosofic, așa cum afirmă Constantine Niarchos. Chiar dacă intenția care a stat la baza acestei înnoiri culturale a fost redesco¬perirea textelor clasicilor, gânditorii bizantini ai vremii nu pot fi în nici un caz considerați simpli păstrători ai moștenirii filosofiei antice grecești. Un studiu atent al textelor produse în această vreme relevă o nouă dimensiune distinctă a filosofiei bizantine, combinată cu o folosire cu acuratețe
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
nu știm ce este de fapt. Trăim zilnic, ca subiecți conștienți, și ne mișcăm prin lume fără să avem nici un răspuns cu privire la cine suntem. Nu e deloc confortabil, iar dacă cineva ar spune că acestea sunt chinurile nașterii ca subiect gânditor, i s-ar putea răspunde că e tot mai greu de deslușit În această durere cea care duce la naștere, tocmai pentru că ceea ce traversăm În prezent pare să aibă tot mai puțină viață!... Acest tablou deprimant, al unei lumi care
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]