2,190 matches
-
Jurnalistul își face intrarea în publicistica politică printr-un articol manifest prin care solicită convocarea unui congres al românilor din Imperiu pentru a-și face cunoscute revendicările sociale, politice și naționale. Susținând solidarizarea românilor cu celelalte popoare oprimate din imperiu, gazetarul încadrează revendicările acestora în climatul mai larg al mișcării europene pentru cucerirea libertății și a independenței naționale. Ceea ce caracterizează acțiunea lui Eminescu din această vreme afirmă G. Călinescu este maturitatea gândirii sale pe atunci revoluționar-burgheză și un superior simț practic
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
caracterizează acțiunea lui Eminescu din această vreme afirmă G. Călinescu este maturitatea gândirii sale pe atunci revoluționar-burgheză și un superior simț practic în domeniul social, în contrast oarecum cu exaltarea romanțioasă a imaginației poetice"205. Textele debutului jurnalistic anunță un gazetar matur în gândire și în exprimare, care nu se sfiește să dea glas criticilor la adresa politicienilor, indiferent de culoarea politică a acestora. Începându-și activitatea publicistică concomitent cu studiile universitare, Eminescu dezvoltă în cadrul articolelor o serie de teze enunțate de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
resortul Curții Apelative din Iași", Curierul de Iași avea la intrarea lui Eminescu în redacție un format de patru pagini și trei apariții săptămânale. Activitatea desfășurată la Curierul de Iași echivalează cu descoperirea unei vocații și cu dobândirea statutului de gazetar profesionist de către Eminescu. În schimbul unei remunerații modice, poetul coordonează partea oficială a publicației și alcătuiește pagina politico-literară, realizând cronica politică, economică și teatrală. Din cele patru pagini ale Curierului, doar una este dedicată informațiilor neoficiale, fapt ce restrânge considerabil spațiul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
patru pagini ale Curierului, doar una este dedicată informațiilor neoficiale, fapt ce restrânge considerabil spațiul publicării articolelor de atitudine. Aici își exersează Eminescu scrisul jurnalistic, realizând cronica politicii externe și a politicii interne, redactând articole culturale, cronici dramatice și artistice. Gazetarul acordă spații largi informațiilor privind situația românilor din provinciile aflate sub stăpânire străină, consacrând acestui subiect numeroase articole și studii. "Activitatea publicistică a poetului surprinde prin diversitatea problemelor abordate, prin seriozitatea și buna informare și prin modul de a polemiza
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
viața culturală și artistică"207. Un spațiu extins este dedicat în această perioadă cronicilor de politică externă. Prima cronică de politică externă apare la 19 mai 1876 și include cinci articole prezentând situația politică din Turcia, Serbia, Austro-Ungaria și Franța. Gazetarul abordează problemele de politică externă dintr-o perspectivă amplă și își concentrează atenția supra evenimentelor care au implicații în viața politică a țării. O problemă intens dezbătută o constituie "chestiunea orientală", căreia Eminescu îi dedică un număr impresionant de articole
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
care au implicații în viața politică a țării. O problemă intens dezbătută o constituie "chestiunea orientală", căreia Eminescu îi dedică un număr impresionant de articole. Cronicar de politică externă la un jurnal de provincie fără resurse materiale și umane adecvate, gazetarul întâmpină greutăți în strângerea informațiilor și în comunicarea lor operativă: "Lipsa unui birou telegrafic notează jurnalistul în 20 iunie 1876 și greutatea cu care ziarele noastre își procură noutățile din străinătate, ne face ca mai întotdeauna să înregistrăm știri, publicate
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în discuție îl arată pe Eminescu un ziarist cu o înaltă conștiință profesională, interesat să țină cititorii ziarului ieșean la curent cu desfășurarea evenimentelor internaționale"209. Când motive obiective îl împiedică să ofere publicului informații privind derularea luptelor din Balcani, gazetarul se justifică față de cititori: În urma vremei rele, drumul de fier fiind întrerupt, ziarele din străinătate nu vin regulat, din care cauză nu suntem în stare a ținea publicul nostru în curentul întâmplărilor războiului"210. Paginile dedicate războiului sârbo-muntenegrean formează un
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
din Franța, Germania, Italia și Grecia. În ciuda schimbărilor care au loc în politica internă, Eminescu alocă acestora un spațiu relativ restrâns în Curierul de Iași, comparativ cu paginile dedicate subiectelor de politică externă. Faptul este explicabil în condițiile în care gazetarul consideră puerile disensiunile dintre partidele politice românești, în raport cu situația politică internațională și cu evenimentele care se produc în spațiul european. Partidul Conservator, condus de Lascăr Catargiu, se retrage de la putere în 3 aprilie 1876, iar guvernul ajunge în mâinile unui
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
țării, elaborate în această perioadă, constituie un preambul pentru amplele materiale publicate mai târziu în paginile cotidianului Timpul. Textele au la bază o documentare temeinică și surprind prin varietatea subiectelor abordate și prin bogăția datelor care sprijină demersul argumentativ al gazetarului. 3.3.3. Marea tribună: Timpul Cea de-a treia etapă a publicisticii eminesciene circumscrie activitatea desfășurată în perioada octombrie 1877 iunie 1883, când este redactor, redactor șef și responsabil cu partea politică la ziarul Timpul. Este cea mai intensă
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
la comentarii succinte și la realizarea rubricilor permanente de politică internă și externă. Polemica cu publicațiile care susțin politica liberală (Românul, Pressa, Dorobanțul și Telegraful) debutează la sfârșitul lui noiembrie 1877, cu articolul "Unde dai și unde crapă", în care gazetarul ironizează garda națională, stârnind reacțiile gazetelor liberale. În articolul "Pro domo", din 5 ianuarie 1878, Eminescu face prima declarație cu privire la prezența sa și a lui Slavici în redacția Timpului: Că unu-i român din Ardeal, că celălalt în copilărie a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
vadă"219. Eminescu este recunoscut drept unul dintre cei mai acizi redactori de la Timpul, cu un discurs bine argumentat, care se distinge în presa vremii prin erudiția și bogăția mijloacelor de expresie. Jurnalistul nu ezită să intre în polemică cu gazetarii de la publicațiile adverse sau cu oamenii politici ai timpului. Campania de presă inițiată de Slavici și Eminescu în noiembrie 1877, pentru apărarea drepturilor poporului român, culminează cu studiul "Basarabia", publicat în martie 1878. Eminescu redactează materialul ca un memoriu ce
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
masa tratativelor, în timpul Congresului de la Berlin. Jurnalistul critică dur politica anexionistă a imperiilor vecine și prezintă argumente în favoarea păstrării Basarabiei. Poziția lui Eminescu privind retrocedarea Basarabiei generează îngrijorarea conducerii publicației conservatoare, care solicită sprijinul lui Maiorescu pentru a tempera elanurile gazetarului. În februarie 1880, Eminescu este numit redactor șef la Timpul, funcție pe care o va deține până în decembrie 1881. Este perioada în care jurnalistul se bucură de libertate deplină de exprimare, generalitățile programului Partidului Conservator, elaborat de Emanoil Costache Epureanu
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și aciditate: Până când comedia aceasta? Până când panglicăria de principii, până când schimbările la față de pe-o zi pe alta? Ce suntem, comedianți, saltimbanci de uliță, să ne schimbăm opiniile ca [și] cămeșile și partidul ca cizmele?"221. Independența de gândire a gazetarului și refuzul înrolării ideologice determină înlăturarea sa de la conducerea Timpului, la sfârșitul lui decembrie 1881. "Opoziția coalizată", alcătuită din gruparea junimistă și liberali, speră să câștige alegerile din 1883 și preia conducerea Timpului, numindu-l redactor șef pe Gr.G. Păucescu
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
o bună cunoaștere a evenimentelor de pe scena politică internațională. Cea de-a treia etapă a publicisticii eminesciene marchează atenuarea spiritului virulent, cu care ne obișnuise jurnalistul în etapele anterioare, și restrângerea spațiului de desfășurare a discursului critic. Interesantă este opțiunea gazetarului de a-și semna textele cu inițialele M.E., după ce o carieră întreagă refuzase să facă acest lucru sau recursese la pseudonime. Poate fi aceasta semnul asumării unei concepții sociale, politice și culturale, exprimată în întreaga sa carieră jurnalistică, dar poate
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
obiceiurile și personalitățile de-a dreptul, adevărate înlocuitoare ale presei politice în ce privește ascuțișul, profund tăios al pamfletului"230. Pe acest fond se produce afirmarea personalității jurnalistice a lui Mihai Eminescu. Chiar dacă activitatea publicistică eminesciană debutează încă din anii 1870, confirmarea gazetarului se realizează odată cu intrarea în redacția Timpului, când Eminescu ajunge în atenția colegilor de breaslă și a publicului cititor printr-un discurs jurnalistic inedit, expresie a libertății de gândire și a refuzului oricăror bariere ideologice. Gazetarul se impune în presa
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
din anii 1870, confirmarea gazetarului se realizează odată cu intrarea în redacția Timpului, când Eminescu ajunge în atenția colegilor de breaslă și a publicului cititor printr-un discurs jurnalistic inedit, expresie a libertății de gândire și a refuzului oricăror bariere ideologice. Gazetarul se impune în presa vremii drept unul dintre cei mai vehemenți adversari ai clasei politice românești, evidențiindu-se prin ușurința cu care tratează teme dintre cele mai variate și prin soliditatea discursului ergumentativ. Paradigma publicisticii eminesciene marchează aptitudinea gazetarului de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ideologice. Gazetarul se impune în presa vremii drept unul dintre cei mai vehemenți adversari ai clasei politice românești, evidențiindu-se prin ușurința cu care tratează teme dintre cele mai variate și prin soliditatea discursului ergumentativ. Paradigma publicisticii eminesciene marchează aptitudinea gazetarului de a impune un model discursiv în presa vremii, contribuind decisiv la modernizarea și diversificarea mijloacelor de expresie specifice scrisului jurnalistic. Distanțarea jurnalistului de stilul gazetăresc cultivat până atunci se face simțită atât la nivelul problematicii abordate, care vizează chestiuni
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și semeni. "Discursul critic din publicistică și din poezii reflectă aceeași atitudine fundamentală față de societate și diferă numai mijloacele prin care se comunică"232, afirmă D. Vatamaniuc. Continuator al generației pașoptiste, Eminescu este inserabil din punct de vedere tipologic alături de gazetari ca Cezar Bolliac, considerat primul nostru jurnalist profesionist 233, Ion Heliade Rădulescu, Nicolae Bălcescu, Alecu Russo, de care îl apropie pasiunea pentru publicistică și elocința demonstrativă. Gazetarul însuși se va compara cu Cezar Bolliac în ce privește anumite consonanțe de atitudine față de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Continuator al generației pașoptiste, Eminescu este inserabil din punct de vedere tipologic alături de gazetari ca Cezar Bolliac, considerat primul nostru jurnalist profesionist 233, Ion Heliade Rădulescu, Nicolae Bălcescu, Alecu Russo, de care îl apropie pasiunea pentru publicistică și elocința demonstrativă. Gazetarul însuși se va compara cu Cezar Bolliac în ce privește anumite consonanțe de atitudine față de soarta țărănimii, numai autorul Clăcașilor preocupându-se atât de mult în scrisul său de starea acestei categorii sociale. Înscriindu-se diacronic în continuarea fenomenului publicistic pașoptist, Eminescu
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pentru mulți dintre reprezentanții pașoptiști gazetăria reprezenta o activitate conjuncturală, subordonată unui pragmatism imediat, pentru Eminescu ea devine o profesie, o responsabilitate, în demersul de educare a opiniei publice. De la evenimentele de politică internă la mutațiile din planul politicii internaționale, gazetarul surprinde prin documentarea serioasă a materialelor pe care le dă tiparului, prin respectul față de adevăr și spiritul critic care guvernează redactarea articolelor. Pasiunea cu care jurnalistul își comunică concepțiile politice, verva cu care intră în polemică cu alte publicații ale
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
imaginea unui om angajat, extrem de receptiv la problemele epocii și cu vocația scrisului jurnalistic. Indiferent de ținuta și caracterul publicațiilor la care colaborează de-a lungul vieții, Eminescu imprimă acestora pecetea inconfundabilă a stilului său. Cultivând o jurnalistică de atitudine, gazetarul angajează opinia publică în dezbaterea celor mai importante evenimente ale realității social-istorice, având curajul exprimării unor opinii radicale în privința clasei politice românești. Activitatea publicistică a lui Mihai Eminescu obligă discursul jurnalistic al epocii să-și înnoiască tiparele, tot astfel cum
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
jumătate a veacului al XIX-lea este conferită și de mijloacele de expresie specifice. În acest sens, Al. Andriescu afirmă: "Eminescu, pe care ne-am obișnuit să-l numim creatorul limbajului poetic românesc modern, este neîndoios și cel mai mare gazetar al nostru din secolul al XIX-lea și până astăzi, și are, în această din urmă calitate, un rol imens în buna orientare a limbii gazetelor românești între anii 1870-1883"237. Un merit incontestabil îi revine gazetarului în rafinarea și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cel mai mare gazetar al nostru din secolul al XIX-lea și până astăzi, și are, în această din urmă calitate, un rol imens în buna orientare a limbii gazetelor românești între anii 1870-1883"237. Un merit incontestabil îi revine gazetarului în rafinarea și limpezirea limbii române, într-o perioadă în care lipsa unor norme literare se face simțită în stilul greoi al publicisticii din epocă, în amestecul de vechi și nou, înregistrat atât la nivelul lexicului, cât și la nivelul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a identității naționale, într-o epocă în care problema independenței și a păstrării specificului național în context european devin imperioase. Eminescu desfășoară o campanie acerbă împotriva "limbii păsărești", cultivată de presa vremii, și a fluctuațiilor lingvistice vizibile la nivelul discursului gazetarilor. Jurnalistul susține că fiecare înnoire pe terenul limbii trebuie să aibă la bază tradiția, subliniind în același timp pericolele modernizărilor pripite. În acest sens, gazetarul vede în limba în care și-a scris Bălcescu Românii supt Mihai Voievod Viteazul un
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
împotriva "limbii păsărești", cultivată de presa vremii, și a fluctuațiilor lingvistice vizibile la nivelul discursului gazetarilor. Jurnalistul susține că fiecare înnoire pe terenul limbii trebuie să aibă la bază tradiția, subliniind în același timp pericolele modernizărilor pripite. În acest sens, gazetarul vede în limba în care și-a scris Bălcescu Românii supt Mihai Voievod Viteazul un model pentru valorificarea limbii înaintașilor și pentru adaptarea mijloacelor de expresie la specificul limbii române: "Nicolae Bălcescu e dealtmintrelea o dovadă că limba românească pe
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]