4,959 matches
-
determinare proprie, diferită de celelalte științe conjugate. Pe această linie Wundt, asemenea înaintașilor săi încă din Antichitate, a procedat să caute explicații cu suport cauzal, a încercat descoperirea de legități proprii fenomenelor psihice. Cu aceste date, el trebuia să depășească generalitatea explicațiilor fiziologice și în egală măsură să le evite pe cele ale teologilor. A găsit oportun în acel moment să propună și să susțină soluția subordonării fiziologiei cauzelor psihologice. A fost o soluție inventată, a unei subordonări de conjunctură, făcută
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
la funcțiile specifice pe care le îndeplinește limbajul în domeniul politic. În această viziune, limbajul politic înglobează semnificațiile discursului politic, presupunând un ansamblu de strategii lingvistice actualizabile în diverse situații de comunicare politică, și are un nivel mai înalt de generalitate, prin efectuarea saltului de la situații concrete de comunicare la paradigma mecanismelor structurale și funcționale ale manifestărilor discursive din spațiul politic. Limbajul politic este în fond limbajul specific comunicării politice, mijloc de exprimare a evenimentelor de pe scena politică, dar și a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
solicită sprijinul lui Maiorescu pentru a tempera elanurile gazetarului. În februarie 1880, Eminescu este numit redactor șef la Timpul, funcție pe care o va deține până în decembrie 1881. Este perioada în care jurnalistul se bucură de libertate deplină de exprimare, generalitățile programului Partidului Conservator, elaborat de Emanoil Costache Epureanu, favorizând dezvoltarea opiniilor politice personale. Eminescu "înțelegea să facă politica țării și nu a unui anumit partid. Marea lecție oferită confraților, contemporani sau de mai târziu, este aceea a libertății depline de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
-se, astfel, sistemul de referință al discursului și ajungându-se la o ficțiune explicativă, euristică"414. În articole interesează doar caracterul exemplar al acestor istorisiri, faptele oferind premisele desfășurării argumentației jurnalistului și ale proiecției în paradigmatic și în regim de generalitate a poveștii. b) Naționalism/ cosmopolitism. Manifestând o atitudine critică față de generația care transformă în principii absolute cunoștințele însușite la studii în străinătate, fără a ține cont de specificul autohton, Eminescu pledează pentru măsură, în adoptarea "formelor străine", și pentru adaptarea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
oficiilor și din împrumuturi de la particulari care sînt, începînd din 1522, sub formă de rente pe primăria Parisului (numite astfel pentru că plata dobînzilor era garantată cu încasările primăriei Parisului). În 1542, regatul este divizat în 16 circumscripții financiare generale sau *generalități, care grupează un anumit număr de *elecțiuni și conduse fiecare de un încasator general de finanțe însărcinat cu perceperea și administrarea produsului impozitului: fondurile colectate de *aleși sînt utilizate pentru a acoperi cheltuielile regionale, surplusul fiind trimis superintendentului Finanțelor. Renașterea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a-și defini și impune puterea. Drept roman (statut de). Cetățeanul de drept roman are aceleași drepturi civile și politice ca și cetățeanul care trăiește la Roma. El poate vota și candida în cetatea sa și la Roma. Electiuni. Vezi Generalități. Epipaleolitic. Vezi Preistorie. Episcop. La origine cel ce prezidează (episcopos) colegiul bătrînilor (prezbiteri) unei comunități creștine. El era responsabil cu ceremonia euharistică (împărtășanie). Începînd cu secolul al III-lea, episcopul este ales de către populația creștină a unei cetăți și hirotonisit
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
opoziție cu Galia de sud cucerită de Roma, unde se purta toga, Gallia togata. Adjectivul "chevelu" (pletos) se referă la părul lung al galilor. Gallicanism. Doctrină apărînd libertatea Bisericii catolice în Franța împotriva pretențiilor papalității, calificate, prin opoziție, drept ultramontanism. Generalități. În Franța, circumscripții financiare numite "încasări generale", apoi "generalități", pentru perceperea impozitelor regale. Fiecare generalitate este împărțită în elecțiuni avînd în frunte ofițeri ai regelui, însărcinați mai ales cu repartizarea birului. În secolul al XVII-lea, generalitatea devine circumscripție administrativă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
se purta toga, Gallia togata. Adjectivul "chevelu" (pletos) se referă la părul lung al galilor. Gallicanism. Doctrină apărînd libertatea Bisericii catolice în Franța împotriva pretențiilor papalității, calificate, prin opoziție, drept ultramontanism. Generalități. În Franța, circumscripții financiare numite "încasări generale", apoi "generalități", pentru perceperea impozitelor regale. Fiecare generalitate este împărțită în elecțiuni avînd în frunte ofițeri ai regelui, însărcinați mai ales cu repartizarea birului. În secolul al XVII-lea, generalitatea devine circumscripție administrativă în care își are reședința intendentul de justiție, poliție
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
chevelu" (pletos) se referă la părul lung al galilor. Gallicanism. Doctrină apărînd libertatea Bisericii catolice în Franța împotriva pretențiilor papalității, calificate, prin opoziție, drept ultramontanism. Generalități. În Franța, circumscripții financiare numite "încasări generale", apoi "generalități", pentru perceperea impozitelor regale. Fiecare generalitate este împărțită în elecțiuni avînd în frunte ofițeri ai regelui, însărcinați mai ales cu repartizarea birului. În secolul al XVII-lea, generalitatea devine circumscripție administrativă în care își are reședința intendentul de justiție, poliție și finanțe. Gotic. Termen peiorativ, echivalent
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
opoziție, drept ultramontanism. Generalități. În Franța, circumscripții financiare numite "încasări generale", apoi "generalități", pentru perceperea impozitelor regale. Fiecare generalitate este împărțită în elecțiuni avînd în frunte ofițeri ai regelui, însărcinați mai ales cu repartizarea birului. În secolul al XVII-lea, generalitatea devine circumscripție administrativă în care își are reședința intendentul de justiție, poliție și finanțe. Gotic. Termen peiorativ, echivalent cu "barbar", aplicat de către renascentiști artei Evului Mediu, în special artei care, născută în Ile-de-France, succede artei romane în sec. al XII
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Wagram (Austria), 268 Wassy (Haute-Marne), 187 Waterloo (Belgia), 269; 278; 465 Wessex (Anglia), 18 Y Yalta (URSS), 360; 473 Yonne, 15; 19; 20 Yorktown (Statele Unite), 243 Ypres (Belgia), 139 Yzeures (Indre-et-Loire), 67 Z Zama (situl antic) (Tunisia), 3 ORIENTĂRI BIBLIOGRAFICE GENERALITĂȚI Încadrarea subiectului Thérèse Charmasson, Chronologie de l'histoire de France, Paris, PUF, (col. Premier cycle), 1994. Georges Duby (sub direcția), Grand Atlas historique de l'histoire du monde en 520 cartes, Paris, Larousse-Bordas, ediție nouă, 1999. Pierre Vidal-Naquet (sub direcția
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
l'Histoire", 1996. Fanette Laubenheimer, Le temps des amphores en Gaule. Vins, huiles et sauces, Paris, Errance, col. "Hespérides", 1990. Louis Maurin, Saintes antique, Saintes, Musée archéologique, 1978. Marie Tuffreau-Libre, La céramique en Gaule romaine, Paris, Errance, 1992. EVUL MEDIU Generalități Michel Balard (sub direcția), Bibliographie de l'histoire médiévale en France (1965-1990), Paris, Publications de la Sorbonne, 1992. Elisabeth Carpentier et Michel Le Mené, La France du XIe au XVe siècle. Population, société, économie, Paris, PUF, 1996 (col. Thémis Histoire). Claude
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
France de la Révolution et de L'Empire, Paris, PUF (col. Premier Cycle), 1995. Jean Tulard (sub direcția), Dictionnaire Napoléon, Paris, Fayard, 1988. Michel Vovelle, L'État de la France pendant la Révolution, 1789-1799, Paris, La Découverte, 1988. SECOLELE XIX ȘI XX Generalități Yves Lequin, Histoire des Français, XIXe XXe siècle, Paris, Armand Colin, 1983, 3 vol. François Caron, Histoire économique de la France, XIXe XXe siècle, Paris, Armand Colin, 1984. Georges Dupeux, La France de 1945 à 1969, Paris, Armand Colin, 1972. Georges
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mentală, fertilă pentru scrutarea adevărului creștin, la asemenea provocări au răspuns revoluția religioasă a intelectualilor ruși, la începutul secolului XX, sau alți gînditori aparte, întrucîtva izolați. Abia astăzi, presate de intrarea țărilor est-europene în Uniunea Europeană, Bisericile Ortodoxe încep să formuleze generalități privitoare la relația dintre principiile doctrinei lor și cele ale democrației liberale. Așa încît reflecțiile lui André Scrima de acum jumătate de secol, privitoare la faptul că, pentru comunitățile răsăritene, istoria (încă) nu advine 3, par să fie chiar și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
lanț de deschideri către adevărul ultim, ca polifonie a mărturiilor privind radiația misterului divin în mintea și în cuvîntul omului. Dinaintea acestei tradiții se așază conștiința spirituală, adeseori prea puțin ajutată de discursul religios oficial, înclinat de multe ori spre generalități adormitoare, suficiență, conservatorism. Mai sensibili față de noutatea materialului pe care veacul îl pune în fața credinței, mai liberi și mai îndrăzneți în problematizările lor decît teologia oficială, mai înclinați să exploateze parodoxurile realului, gînditori laici și teologi nonconformiști au creat, în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
la care se referă propoziția (obiectul denotat) poate fi un singur termen (primul președinte al Statelor Unite) sau o colecție complicată de termeni (orice republican); dar putem avea de asemenea și concepte denotative care nu denotă nimic. Pasul important în explicarea generalității este postularea funcțiilor propoziționale ca entități nedefinibile care se află într-o relație particulară cu propozițiile. Teoria denotării nu mai este suficientă în acest punct, iar Russell caută să o depășească în articolul "On Denoting". Teoria prezentată în acest articol
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
sportiv evoluează după un program motric efectiv, este prima condiție pe care un profesor/antrenor trebuie să o îndeplinească pentru a evolua (pentru a fi cu un pas înainte). Aceste concepte sunt bazate pe rezultatele lor specifice: - respectând transferul de generalități, - respectând globalul în antrenamentul analitic, - dependența de condițiile mentale ale memoriei, - eficacitatea în antrenament a situației cauzale în legătură cu situația fixă (stereotipia). Câte din antrenamente se pot transfera într-o situație de joc ? Dacă programele motrice sunt specifice se pot trage
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
considerabil de autori care lucrează în acest domeniu, nu se pune problema de a da o bibliografie detaliată. Ni se pare mai potrivit să indicăm un număr limitat de lecturi care să permită aprofundarea principalelor axe ale prezentării noastre. I. Generalități despre discurs și analiza discursului ADAM J.-M., Linguistique Textuelle. Des genres de discours aux textes, Paris, Nathan, 1999. BAKHTINE M., Esthétique de la création verbale, Paris, Gallimard, 1984. BRONCKART J.-P., Activité langagière, textes et discours, Lausanne, Delachaux et Niestlé
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
exemplu, asigurarea confi dențialității, obținerea consimțământului informat, determinarea capacității de luare a deci ziilor, alocarea resurselor pentru asistență medicală, recomandarea de îngrijire medicală la domiciliu), precum și particularități ale comunicării cu pacienții vârstnici în cadrul îngrijirilor de sănătate. Îmbătrânire, aging, ageism: terminologie, generalități Termenul „aging” (îmbătrânire) include o multitudine de procese biologice dezvoltate în timp la nivelul diferitelor țesuturi. Definiția larg utilizată a îmbătrânirii cuprinde „o serie de modificări funcționale și structurale cumulative, lezionale, intrinseci și progresive, independente de timp, care debu tează
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
instrument de cercetare statistică, de investigație clinică și educațională, care vizează evaluarea nevoilor și a factorilor de mediu, facilitând adecvarea tratamentelor la anumite condiții, prin adoptarea unor acțiuni de reabilitare și evaluare a rezultatelor în vederea creșterii calității vieții. 1.2. Generalități privind intervenția educațional-terapeutică la copilul autist Există o serie de aspecte cu caracter general referitoare la diferite modalități de intervenție pentru copilul autist. În programul de intervenție terapeutică cuvântul „tratament” are sens restrictiv, de aceea se recomandă mai degrabă folosirea
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
expresie a cărei cheie deschide vorbitorului și ascultătorului aceleași semnificații. „Vorbirea este deci actul de folosire individuală și concretă a limbii în cadrul procesului complex al limbajului”(175; p.46). „Comunicarea - este de altfel termenul mai exact pentru fenomenul înțeles în generalitatea sa cea mai simplă, fapt argumentat de T. Stama - Cazacu - cuprinde o multiplicitate de aspecte: procesele psihice respective, limba sau codul, concretizările sale particulare, sau mesajele, comunicarea ca atare” (175; p.19). Datorită naturii informative, mesajul vorbit se distinge de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
avansat ca "principiu fundamental al subdivizării" distincția între funcțiile textuale dialogice (precum întrebare - răspuns) și cele non-dialogice (constatare). În sfârșit, funcțiile de rang "inferior" (precum negare, respingere, refuz) se pot grupa în jurul unor funcții cu un grad mai ridicat de generalitate (non-concordanță), după criterii care rămân a fi determinate. 6. Poetica lingvistică 6.0. Ca disciplină autonomă, justificată prin autonomia planului textual-discursiv, lingvistica textului studiază toate tipurile de texte în individualitatea lor, indiferent de particularitățile lor specifice. Cu toate acestea, în cadrul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Ea dezvoltă pas cu pas, pornind de la imediat spre abstract în cea mai coerentă formă logică posibilă. Cel de-al treilea principiu a fost inerent în anumite cauze, dar el constă în dezvoltarea unei pragmatici a științei. Dincolo de cunoaștere ca generalitate trebuiau urmărite și efectele obținute prin dezvoltarea noului imaginar. Această componentă pragmatică a fost în mod explicit enunțată de către Bacon, care prin sintagma Science is power reconsideră în mod radical relația știință - rezultate ale acesteia. De fapt, întreaga operă baconiană
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fi înșelător"153. Universul în care se manifestă celelalte cogitate este unul al cunoașterii prin manifestarea sa dihotomică bine-rău, adevăr-falsitate. Trecând prin ideea de Dumnezeu, ideile se pot manifesta în universul logos-ului implicit al cogito-ului. Noile idei prezentate ca generalitate idei ce sunt ființări ale lumii cogito-ului și au un statut asemănător plantelor din Geneză. Cum pământul este locul în care platele cresc, la fel și în cazul ideilor ele se manifestă în jurul ideii de Dumnezeu. Ideea de Dumnezeu este
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și apelează la procedeele și obiectele științei, comparabile cu metodica lui Rimbaud. Nu modurile viziunii sau ale sentimentului sînt preocupările lui Rimbaud în ultimele sale volume, aici, la fel ca în Jocul secund, depășește stadiul descriptiv și vizează spre anume generalitate și valabilitate atotputernică, generalitate și valabilitate prin care - asemenea legii ce guvernează fenomenele fizice - devenim stăpîni pe realitate, pe lumea posibilităților de exprimare. Poetul Iluminațiilor transcende descriptivul ușor de accesat al sentimentelor pentru a urca în infrarealism, unul, spune Ion
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]