4,715 matches
-
fină + necroză celulară + noduli de regenerare mici. - ciroza postnecrotică(posthepatiticăă: ○ anamneza - hepatită virală, intoxicații (ciuperci, fosfor, medicamente - izoniazida); ○ clinicidem; ○ paraclinic - predomină sindroamele: citolitic și inflamator. ○ diagnosticul cert: morfologic - fibroză + necroză + noduli mari. - ciroza pigmentară - hemocromatoza: ○ clinic: hepatomegalie + splenomegalie + ascită; pigmentație generalizată a tegumentelor (melanodermie). ○ paraclinic: glicozurie; hipersideremie; sideroblastoză medulară. ○ diagnostic cert: impregnare marțială hepatocitară; ○ fibroză + necroză + noduli de regenerare. iii. Suferința obstructivă este de tip hepatocanalicular? - caracteristică tuturor „variantelor pronunțat colestazice” din suferințele enumerate mai sus și În special cirozelor biliare
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
2 Pentru această cercetare au fost avute în vedere următoarele lucrări normative: Iordan (1948/1943); Graur (1968); Guțu Romalo (2000/1972); Avram (1986); Avram (1987). 3 Vezi distincția făcută de Coșeriu între vorbire (alegeri ale uzului individual) - normă (opțiuni discursive generalizate ca uz social) - sistem (nucleu structural care cuprinde trăsăturile generale ale sistemului, ale limbii) - tip (tip structural, ansamblu de parametri tipologici, care includ o limbă dată într-o categorie de limbi cu trăsături structurale comune). Cf. DSL, s.v. normă 1
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
UPOV 37; IBPRG 6.1.25.) se determină prin secționarea transversală a limbului lângă pețiol, la mijloc și în treimea superioară, iar zona de observații este între nervurile principale și secundare Ondularea poate fi absentă, numai în zona pețiolului sau generalizată. 4.10. Profilul limbului (cod OIV 074; UPOV 34; IBPRG 6.1.26.) se stabilește tot prin secționarea transversală a limbului, dar în zona de mijloc, suprafețele secțiunilor examinate vizual, redau profilul limbului. 4.11. Umflături sau bășici pe fața
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
în fiecare etapă a împărțirii celei mai bune, în care varianța internă a fiecărei clase să fie minimă și în consecință varianța interclase să fie maximă. Strategia de agregare fondată pe criteriul pierderii minimale a inerției, denumită și criteriul Ward generalizat este următoarea: în loc să se caute două elemente cât mai apropiate, se caută elementele xi și xi’ corespunzătoare valorii’ minime. Aceasta înseamnă că în fiecare etapă de agregare inerția interclase să fie diminuată cu cantitatea ’ (sau inerția intraclasă să crească cu
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
având puține elemente comune din punct de vedere al morfologiei frunzei. Dendrograma clasificării soiurilor de viță de vie Conform principiului analizei cluster enunțate anterior, elaborarea dendrogramei clasificării ierarhizate a soiurilor are la bază principiul pierderii minime a inerției (criteriul Ward generalizat). Analiza cluster admite existența grupurilor politetice (grupuri similare de soiuri pentru unele caractere), permițînd împărțirea soiurilor în ramuri conform disimilarității sau similitudinilor existente. Referindu-ne la exemplele de mai sus, la elaborarea dendrogramei în cadrul soiurilor autohtone cunoscute în literatura de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
diplomatic internațional, inițierea unei dezbateri serioase pe tema creării unui cadru instituțional care să prevină în viitor utilizarea războiului ca principal mijloc de soluționare a conflictelor între state și care să evite apariția posibilității escaladării violențelor către o nouă conflagrație generalizată. O primă manifestare a acestei preocupări a fost înființarea Organizației Națiunilor Unite, a cărui act fondator a fost semnat încă înainte de capitularea Germaniei, în mai 1945. Pe un plan mai particular, Europa era scena de manifestare a două probleme internaționale
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92385]
-
mai departe. Prin aceasta, logica ajunge a ni se Înfățișa ca știință a supraoperațiilor constructive, la un nivel mai avansat decât acela la care Petre Botezatu scufunda sisteme deductive precum silogistica, mereo-logica și fenomenologica Într-o logică „naturală“ extinsă și generalizată, prin raportarea sistematică la operații precum construcția obiectelor mentale din alte obiecte și transferul de proprietăți Între obiectele mentale. De asemenea, la un nivel mai avansat decât acela la care se plasa Fred Sommers, atunci când interpreta În stil aritmetico-algebric atât
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
și cu toată tăria, teza conform căreia lipsa de tradiții europene face imposibilă europenizarea noastră culturală efectivă. Suntem conștienți, în același timp, de toate alternativele și soluțiile curente care se propun acestei dileme europene. Una, cea mai simplă, dar foarte generalizată, este a ignora pur și simplu problema: Europa este o falsă problemă. Ea nu există sau nu ne interesează. Ne simțim foarte bine la noi acasă și fără Europa. Eu nu vreau să știu de Europa dumitale. Astfel de dialoguri
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
falsificat toate aceste forme de cultură, s-au imitat și s-au falsificat toate formele civilizațiunii moderne etc. Identitatea de gândire și de limbaj este deci izbitoare. Ni se pare dovedit că Maiorescu este exponentul unei stări de spirit anterioare, generalizate, bine consolidate în cercurile de mentalitate conservatoare și reformistă, sensibilizate prin reformele structurale ale lui Cuza și mai ales de reforma agrară din 1864. Dacă formula ce exprimă neaprobarea ideii de progres social, totala neaderență la noile forme instituționale, la
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
la acest fel de coroziune este faptul că fisurile se propagă nu numai la limita cristalelor ci chiar le traversează. Coroziunea în puncte este una dintre cele mai distructive și intense forme de coroziune. Este considerată mai periculoasă decât coroziunea generalizată deoarece este mai greu de detectat. Poate apărea în orice metal, dar este cel mai des întâlnită la metalele care formează straturi oxidice protectoare, cum ar fi aliajele de aluminiu și de magneziu. După mecanismul de desfășurare se pot distinge
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
de coroziune se determină tipul de coroziune pe care îl prezintă materialul (pitting sau coroziune generalizată). În cazul coroziunii pitting variația potențialului înregistrată în timpul procesului de coroziune formează o buclă între cele două puncte de potențial stabilite. În cazul coroziunii generalizate variația potențialului înregistrată în timpul procesului de coroziune formează o singură linie între cele două puncte de potențial stabilite (cele două linii se suprapun în timpul procesului). 5. Interpretarea rezultatelor
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
și 2) problema instituțiilor politice necesare într-o societate bună în condiții non-ideale - și în special în "circumstanțele politicii", i.e. faptul că deciziile politice trebuie luate, cel puțin într-o comunitate liberală, în condiții de dezacord feroce, profund, complet și generalizat (dar rezonabil) între cetățeni, dezacord ce privește inclusiv specificarea și rolul valorilor și principiilor morale, natura dreptății, drepturile și libertățile individuale fundamentale, gradul de toleranță sau de cooperare dezirabil în cadrul societății 11 etc. În rezumatul pe care Waldron l-a
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
asume - două sarcini fundamentale: 1) teoretizarea valorilor și idealurilor (morale) dezirabile în cadrul societății; și 2) teoretizarea modului în care indivizii (fie politicieni sau oficiali, fie simpli membri ai societății) și comunitățile (liberale) ar trebui să acționeze în condițiile dezacordului rezonabil generalizat 12. Filosofia politică - sau cel puțin filosofia politică liberală - se comportă iresponsabil dacă ignoră sau minimalizează probleme precum aceea a mecanismelor, proceselor, procedurilor și instituțiilor politice sau a structurii constituționale legitime în condiții de dezacord rezonabil generalizat. Acestea nu sunt
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
condițiile dezacordului rezonabil generalizat 12. Filosofia politică - sau cel puțin filosofia politică liberală - se comportă iresponsabil dacă ignoră sau minimalizează probleme precum aceea a mecanismelor, proceselor, procedurilor și instituțiilor politice sau a structurii constituționale legitime în condiții de dezacord rezonabil generalizat. Acestea nu sunt probleme ce pot fi pasate exclusiv științelor politice empirice. Instituțiile și procedurile politice pot și trebuie să fie analizate și din perspectivă normativă (iar aceasta cu atât mai mult cu cât la baza înțelegerii și a opțiunii
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
dezacord etc.). Waldron ar mai putea avea totuși un argument împotriva ideii că filosofia politică este o diviziune a eticii sau o "etică aplicată". Mă refer aici la sugestiile din Law and Disagreement 20 potrivit cărora, în condițiile dezacordului rezonabil generalizat, filosofii politici nu sunt tocmai îndreptățiți să recurgă la intuiții, principii, argumente sau concepții de natură morală atunci când tratează probleme din cea de a doua categorie de interese ale disciplinei. Aceste probleme - i.e., ce instituții, proceduri, mecanisme de decizie etc.
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
ar putea ca ea să nu fie caracterizată întru totul corect atunci când este descrisă ca reprezentând (doar) o ramificație a eticii. Există două modalități de interpretare a sugestiei lui Waldron: 1) în tratarea problematicii ridicate de condițiile dezacordului (moral) rezonabil generalizat, filosofii politici sunt obligați să renunțe (doar) la concepțiile morale "comprehensive" (la concepțiile morale perfecționiste și "metafizice" despre viața bună), așa cum susțin și adepții liberalismului politic centrat pe ideea rațiunii publice 21; sau 2) în tratarea problematicii ridicate de condițiile
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
obligați să renunțe (doar) la concepțiile morale "comprehensive" (la concepțiile morale perfecționiste și "metafizice" despre viața bună), așa cum susțin și adepții liberalismului politic centrat pe ideea rațiunii publice 21; sau 2) în tratarea problematicii ridicate de condițiile dezacordului (moral) rezonabil generalizat, filosofii politici sunt obligați să renunțe la orice fel de principii morale (inclusiv cele care nu constituie susțineri perfecționiste despre binele moral sau cele nederivate din concepții particulare despre binele moral, precum presupozițiile morale ale argumentării identificate în "etica discursului
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
sugestia lui Waldron nu invalidează ideea că filosofia politică este o ramificație a eticii, de vreme ce acceptă îndreptățirea filosofilor de a recurge la principii morale, deși nu principii morale comprehensive, chiar și în tratarea problematicii ridicate de condițiile dezacordului (moral) rezonabil generalizat. În cea de a doua interpretare, despre care cred că exprimă punctul de vedere al lui Waldron 24, sugestia se dovedește problematică imediat ce ridicăm întrebarea: sunt întemeierile pur pragmatice întemeieri de natură filosofică? Waldron însuși acceptă, după cum am văzut, că
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
filosofia politică "realistă" nu ar fi, de fapt, posibilă"44. În sfârșit, o a patra categorie de observații realiste care contrazic argumentul fundamental pentru moralism pornește de la ideea, menționată și criticată în capitolul anterior, potrivit căreia, în condițiile dezacordului rezonabil generalizat, filosofii politici nu ar mai trebui să se considere îndreptățiți să recurgă la intuiții, principii și valori morale pentru întemeierea teoriilor lor. Un astfel de argument a fost avansat de Fabian Freyenhagen. Mă refer aici la una dintre observațiile sale
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
care aspiră la plauzibilitate - printre "obiectivele fundamentale ale politicii", în vreme ce al doilea și al treilea argument sunt demolate de falsitatea asumpției că toate principiile morale, inclusiv principiul libertății și egalității umane fundamentale, constituie sau pot constitui subiectul unui dezacord rezonabil generalizat și de caracterul problematic al premisei că filosofia politică poate să devină autonomă față de recursul la principii, valori și intuiții morale "pre-politice" sau a premisei că stilul de argumentare realist este unul eliberat de orice fel de recurs la astfel
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
85, 89, 94, 97, 141, 143, 147, 160 demnitate umană, 86, 89, 103-104, 137 democrație bazată pe proprietate, 17, 46, 147 democrație liberală, 18, 39-40, 102-103, 110, 162, 164 design constituțional, 91 design politic, 34-35, 46-47, 97, 160 dezacord rezonabil generalizat, 85, 89-95, 103, 109, 135-137, 162-163 dezacord valoric, 27, 85-86, 137 dezacorduri politice, 27, 95, 103, 144 dezbatere publică, 154 dezirabilitate, 22-23 dialog democratic, 154 diletantism, 99, 165 discriminare, 17, 112 distincția descriptiv-normativ, 116-117, 134 distincția fapte-valori, 116-117, 134 distincția
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și cel puțin alte două întrebări cu privire la argumentul lui Waldron. Una dintre ele este întrebarea dacă renunțarea la valorile și principiile morale este, într-adevăr, o exigență obligatorie pentru teoriile filosofice interesate de problemele "instituționale" ridicate de condițiile dezacordului rezonabil generalizat. Liberalii comprehensivi nu respectă o astfel de exigență atunci când tratează această problematică (unul dintre cele mai bune exemple în acest sens fiind chiar exemplul criticat de Waldron: Ronald Dworkin, Freedom's Law: The Moral Reading of the American Constitution (Harvard
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Simon Caney, filosofi care sunt și susținători ai perfecționismului liberal - împotriva ideii că argumentările filosofice pentru anumite principii de organizare politică în condițile pluralismului valoric rezonabil trebuie să fie neutre din punct de vedere moral. Din perspectiva perfecționismului, dezacordul moral generalizat nu are implicații asupra standardelor de argumentare ale filosofiei politice liberale, ci doar asupra statului liberal, obligându-l să adopte instituții și proceduri de decizie care să răspundă în mod echitabil dezacordului moral și să cultive în rândul cetățenilor virtuțile
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
liberalismului și a soluțiilor liberale este posibilă) nu înseamnă însă, desigur, și că acest stil de argumentare neutralist constituie, într-adevăr, o exigență obligatorie pentru toți filosofii care dezvoltă teorii sau fac recomandări cu privire la problemele ridicate de condițiile dezacordului rezonabil generalizat Cea de a doua întrebare ce ar putea fi ridicată cu privire la argumentul lui Waldron este aceea dacă dezacordul din cadrul societăților liberale este atât de generalizat pe cât presupune el, alături de mulți alți liberali, fie moraliști, fie realiști. David Miller pare să
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
este atât de generalizat pe cât presupune el, alături de mulți alți liberali, fie moraliști, fie realiști. David Miller pare să creadă că o astfel de poziție exagerează dimensiunea dezacordului rezonabil din cadrul societăților liberale. Din punctul său de vedere, ideea dezacordului rezonabil generalizat este doar rezultatul luării mult prea în serios a luptelor pentru putere dintre partidele politice (care, prin natura obiectivelor lor, trebuie să-și exagereze dezacordurile cu partidele concurente) și al lecturării mult prea multor lucrări de filosofie politică, în detrimentul consultării
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]