4,038 matches
-
Reformă și Știință Socială, vol. 7, nr. 1-2, 1927, pp. 87-121. 33. Banu, Sănătatea. 34. Nicolae Iorga, O viață de om, așa cum a fost, București, 1934; Crainic, Ortodoxie. 35. Moldovan, Amintiri; Petre Râmneanțu, „Visuri de pe Semenic”, ms. nepublicat. Obținut prin generozitatea domnului Romeo Lăzărescu, din arhiva sa personală, București. 36. Vezi capitolul 6. 37. G. Retezeanu, „La o răspântie: (Capitalul uman de mâine)”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 4, nr. 3-4, martie-aprilie 1930, pp. 66. 38. Regimul comunist a rezolvat această
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de o distanță în raport cu categoriile majoritare. Valoarea simbolică a apartenenței la elită n-ar putea decât să scadă, dacă accesul ar putea fi obținut cu mare ușurință. Apoi, ar mai putea exista dorința de a nu împărți cu prea mare generozitate avantajele economice și sociale ale apartenenței la un grup minoritar. În sfârșit, ar putea exista teama de a asista la transformarea, prin simpla lege a numărului, a unui mod de viață și a unor forme de sociabilitate care sunt în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
pe față caracterul, iar fericirea Îl ascunde.” (Horațiu) În restriște, În primejdii pline de risc, autocontrolul slăbește Într-atît, Încît omul Își arată adevărata fire: de ex. unii au curajul, alții lașitatea; unii constanța În sinceritate, alții ipocrizia; unii egoismul, alții generozitatea etc. În schimb, În „fericire” sufletul este atît de mulțumit, Încît Își pierde simțul discriminativ și, o dată cu el, și simțul etic. * „Acela căruia Îi surîde norocul este deștept.” („Pañcatantra”) Într-adevăr, „norocul” Îți facilitează o serie de reușite care, apoi
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
interior să probeze faptul că este În stare să-și țină În frîu nu numai dorințele, ci și iscusințele. * „Omul nu are prieten mai bun și dușman mai rău decît pe sine.” (J. Lubbock) Pentru că „eul” propriu Îți primește cu generozitate și discreție orice confesiune prin care dorești să te detensionezi, Însă cînd el a Învățat să se respecte nu mai admite nici un compromis la adresa lui. * „Cel care nu le știe Încotro se Îndreaptă va ajunge cel mai departe.” (F. Jünger) Pentru că
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
vom putea cunoaște ce Însemnă efectele riscului, care Își are contribuția lui În procesul maturizării psihice. * „Nu fi rău din bunătate!” (B. Gracian) Acest lucru se Întîmplă, atunci cînd „bunătatea” nu este folosită cu responsabilitate, cînd, de exemplu, indulgența și generozitatea nu sînt aplicate cu discernămînt, adică pentru oameni care pe moment le merită. Folosirea nejudicioasă a bunătății poate fi o dovadă a incapacității de a diferenția „calitatea” de „superficialitate” În comportamentul semenilor, sau poate fi dovada dorinței celui În cauză
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și Împărat, i s-a prezentat o fată de lîngă Pisa, păroasă și zburlită, pe care maică-sa spunea că a născut-o astfel din cauza unei icoane a sfîntului Ioan Botezătorul, ce-i atîrna deasupra patului”. * „Dorința e lipsită de generozitate.” (Emile Faguet) Într-adevăr, cu cît „dorința” e mai puternică, cu atît devine mai exclusivistă, impunîndu-ți un anumit tip de comportament: cînd, de exemplu, cineva este Înflăcărat de dorința răutăcioasă de a arăta ridicolul din comportamentul cuiva, Își dezvăluie, de
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de plăcere, așa cum „tristețea” este resimțită ca o stare de insatisfacție, Însă este adevărat că numai contrastele sînt acele care reînnoiesc stările noastre sufletești. Chiar aceeași trăire se nuanțează, În funcție de obiectul la care se raportează (ex: există o plăcere a generozității, sau a zgîrceniei; o plăcere a ambiției, sau a diferenței și a delăsării etc.). * „Analiza este uneori un mijloc de a te dezgusta În detaliu ceea ce era suportabil În ansamblu.” (Paul Valéry) CÎnd este vorba de analiza propriului fel de
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
cu cel mai prejos decît tine poți trage un folos: „Dacă știi să-l citești, fiecare om e o carte” (Th. Carlyle); „În orice om este o scînteie pe care cenușa nu o poate acoperi” (V. Hugo); „CÎtă frumusețe, cîtă generozitate și noblețe sufletească stau ascunse chiar și În firea celor mai umile făpturi omenești.” (V.G. Belinski); „A spune că omul este un amestec de slăbiciune și putere, de lumină și orbire, de micime și grandoare, nu Înseamnă a-i face
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
-i găsești oul.” (N. Iorga) Același lucru Îl pățește și „Îngîmfatul”, Însă În sens invers: ne atrage atenția asupra defectelor lui. * Una din frumusețile „științei psihologiei” constă În numeroasele alternative explicative pe care le oferă. Iată un exemplu, referitor la „generozitate”, care devine o atitudine interesantă cînd știm să-i sesizăm diferitele motivații: „Ceea ce numim generozitate nu este, de cele mai multe ori, decît vanitatea de a da, care ne place mai mult decît ceea ce dăm” (La Rochefoucauld). Același mare filosof al moralei
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ne atrage atenția asupra defectelor lui. * Una din frumusețile „științei psihologiei” constă În numeroasele alternative explicative pe care le oferă. Iată un exemplu, referitor la „generozitate”, care devine o atitudine interesantă cînd știm să-i sesizăm diferitele motivații: „Ceea ce numim generozitate nu este, de cele mai multe ori, decît vanitatea de a da, care ne place mai mult decît ceea ce dăm” (La Rochefoucauld). Același mare filosof al moralei remarcă: „Deplîngem adesea nenorocirile dușmanilor noștri mai mult din orgoliu decît din bunătate; le dăm
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
amenajată grație unor donatori bogați câștigați de partea cauzei filosofice - așa cum au fost Leonteus și Idomeneu. Cât privește vila campaniană, mecenatul lui Piso explică totul. Să precizăm, de altfel, că Mecena, cel care a dat numele respectivei activități, își manifestă generozitatea în calitate de contemporan al acestui cerc campanian. Descendent al unei celebre familii etrusce, cavaler prin naștere, ascultat și de împăratul Augustus - epicurian el însuși -, îl susține cu generozitate pe Horațiu, căruia îi oferă ferma lui din ținutul sabinilor, pe Vergiliu, care
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de altfel, că Mecena, cel care a dat numele respectivei activități, își manifestă generozitatea în calitate de contemporan al acestui cerc campanian. Descendent al unei celebre familii etrusce, cavaler prin naștere, ascultat și de împăratul Augustus - epicurian el însuși -, îl susține cu generozitate pe Horațiu, căruia îi oferă ferma lui din ținutul sabinilor, pe Vergiliu, care i-a datorat independența, dar și subiectul Georgicelor, și pe alți câțiva actori ai vieții literare a momentului. Prețul cerut pentru acest ajutor? O susținere a regimului
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
obosit, bolnav de stomac, nu departe de moarte, dar înțelept, așteptându-și cu seninătate sfârșitul. încă o scrisoare, poate a lui Epicur către mama sa, în care autorul îi cere să mai înceteze cu darurile și cu alte dovezi de generozitate, pe motiv că prietenii și tatăl lui manifestă o dărnicie deja suficientă pentru fericirea filosofului. -3- Un budism grecesc! Extremitatea zidului povestește sfârșitul filosofiei și constituie în același timp o concluzie a existenței. Diogene din Oenanda, bătrân, obosit, bogat, bolnav
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
gradul de participare ș.a. Specialiștii sunt orientați de obiectivul pragmatic de a elabora sisteme de indicatori care să constituie o contrapondere „obiectivă” la strategiile și programele decidenților politici. De asemenea, se poate observa o normativitate excesivă sau un decalaj între generozitatea obiectivelor de dezvoltare și posibilitățile limitate de măsurare. Una dintre explicații ar putea fi faptul că m.d.s. se realizează pe baza datelor deja disponibile, și nu colectate în alte scop. Dezbaterea pe tema dezvoltării a fost, în ultimele decenii, alimentată
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ale m.s., voi aborda cele două probleme teoretice enunțate mai sus. Ultimele două paragrafe vor aborda locul m.s. în procesele de dezvoltare socială și m.s. din România perioadei 1990-2006. Forme de MS O simplă încercare de clasificare a m.s. reflectă generozitatea formelor de manifestare a fenomenului, transformările pe care acestea le-a suferit în ultimele decenii și dependența conceptualizărilor de teoriile de referință. Astfel, din punctul de vedere al profunzimii schimbărilor urmărite, putem deosebi între mișcări revoluționare și mișcări reformatoare. Primele
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
s.b. doar în funcție de nivelul cheltuielor sociale a ridicat, totuși, o serie de probleme legate de capacitatea indicatorului de a descrie complet și corect diferențele dintre statele occidentale. Un nivel ridicat al cheltuielilor sociale nu se asociază obligatoriu cu o generozitate crescută a programelor de securitate socială, ci poate reflecta costuri mari legate de aranjamentele și practicile administrative. În plus, analizele bazate pe acest indicator spun foarte puțin despre conținutul și natura s.b. De exemplu, este important de știut care
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sunt altele decât cele propuse de paradigmele anterioare, ceea ce se reflectă în modalitățile prin care poate fi cunoscută, comunicată și transformată ceea ce considerăm îndeobște a fi „realitate” internațională. Este cu siguranță o teorie socială a realității internaționale care deschide, cu generozitate, nu lipsit însă de probleme metodologice și epistemologice, calea spre transformarea relațiilor internaționale prin reconstruirea conceptuală a actorilor, intereselor, identităților, structurilor și sensurilor interacțiunii dintre ele. Olivia Toderean FEMINISMUL ÎN RELAȚIILE INTERNAȚIONALE Introducere O abordare a ansamblului contribuțiilor feministe la
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
astăzi a doua tinerețe. Aici chiar și reginei îi este interzis să fumeze, pentru a nu dăuna obiectelor prezervate de specialiștii danezi cu trudă și dragoste, cu o pasiune demnă de un asemenea țel. Fundația finanțează compexe arhitectonice, stimulând cu generozitate creativitatea prin premii ce concurează cu Premiul Nobel. Știința, cercetarea nu au fost uitate, cum era și normal, fiind domeniul în care banii lucrează pentru creșterea calității produselor, diversificarea gamei și, în general, pentru utilizarea resurselor în cel mai eficient
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
răbda neadevărul și tind din toată ființa lor să-l stârpească; ei izbutesc prin stăruința lor necontenită să-l împuțineze efectiv, ceea ce e, de când lumea, biruința perpetuă (și poate singura) a conștiinței umane. Omul acesta a fost un ostaș al generozității. Ca atare era nu rareori necruțător și violent; aceasta era la el o pornire firească, dar și o atitudine deliberată, fiind convins că toleranța față de felonie și minciună ajunge, cu sau fără voie, să se împotrivească libertății (care pentru el
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
PSIHOLOGIA OMULUI ÎN PROVERBE Cuprins Argument 9 PARTEA ÎNTÂI Aspecte de psihologie umană surprinse În proverbe (Tiberiu Rudică, Daniela Costea) 13 Adevăr, sinceritate - minciună, falsitate 15 Altruism, generozitate - egoism, egolatrie, meschinărie 17 Aroganță, obrăznicie, batjocură - bunsimț, bună creștere, bună-cuviință 20 Bine - rău; bunătate - răutate 21 Bucurie, plăcere - durere, suferință 23 Caracter, cinste, corectitudine - ipocrizie, desfrânare, hoție 25 Cauză, efect - Întâmplare, neprevăzut 27 Cumpătare, moderație, măsură - exces, lăcomie, avariție
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
care ni s-au părut că incită mai mult observația psihologului și a educatorului. Am selectat, prin urmare, Îndeosebi acele proverbe care-l Înfățișează pe om În complexitatea sa psihologică, evidențiindu-i calitățile și defectele de fiecare zi: de exemplu, generozitatea, ospitalitatea, respectul pentru prietenie, demnitatea, cinstea, spiritul de solidaritate, cumpătarea, discreția, sinceritatea, spiritul tolerant, modestia, străduința de autoperfecționare etc., dar și manifestări negative, de genul: lăcomia, lenea, lăudăroșenia neacoperită de fapte, hoția, prostia, mânia (ca dovadă a neputinței), aroganța, invidia
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Aprecierile pe care le facem despre alții poartă, de obicei, amprenta felului nostru de a gândi și simți: „Ochiul rău rele vede”.) „În fața greșelilor altora examinează-te și vezi dacă nu ai făcut și tu la fel.” (Marc Aureliu) Altruism, generozitate - egoism, egolatrie, meschinărietc "Altruism, generozitate - egoism, egolatrie, meschinărie" Lumina luminează pe ceilalți, consumându-se pe sine. (Oamenii altruiști se simt Împliniți În plan sufletesc numai atunci când văd că acțiunile lor au putut aduce un folos celor aflați În suferință.) „Am
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
despre alții poartă, de obicei, amprenta felului nostru de a gândi și simți: „Ochiul rău rele vede”.) „În fața greșelilor altora examinează-te și vezi dacă nu ai făcut și tu la fel.” (Marc Aureliu) Altruism, generozitate - egoism, egolatrie, meschinărietc "Altruism, generozitate - egoism, egolatrie, meschinărie" Lumina luminează pe ceilalți, consumându-se pe sine. (Oamenii altruiști se simt Împliniți În plan sufletesc numai atunci când văd că acțiunile lor au putut aduce un folos celor aflați În suferință.) „Am cunoscut un copil care plângea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
măsură.) „Înnoirea sufletului omenesc nu se face decât cu durere.” (M. Sadoveanu) Împrumutul se duce râzând și vine plângând. Pentru că este vorba de două procese psihice total diferite, care nu Întotdeauna sunt exprimate la aceeași Înălțime: pe de o parte „generozitatea”, implicată În actul de Înțelegere a nevoii de ajutor a unui semen, iar pe de altă parte „responsabilitatea”, cerută de obligația morală a restituirii la timp a datoriei contractate.) Mai stai, plecare-ai,/ C-acum veniși, duce-te-ai. (Sunt
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
reprobabile. Μ De cele mai multe ori memoria noastră este ingrată: reține, de exemplu, doar faptul glorios petrecut, nu și contextul, motivațiile sau sacrificiile pe care el le-a presupus pentru cel care l-a realizat. Μ Când manifestăm un exces de generozitate În raport cu anumite persoane poate apărea pericolul ca, ajutând prea mult aceste persoane, să nedreptățim pe altele. Μ Unii nu vor să-și facă depozite de amintiri, deoarece nu le place să-și retrăiască trecutul. Alții, mai sentimentali, Își construiesc, dimpotrivă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]