4,554 matches
-
nu sunt o axiomă, cât mai curând o teoremă demonstrată de istoria sfinților Bisericii. Dacă argumentele lui Milbank conțin o supradoză de speculație teoretică, aceasta nu înseamnă că planul istoric al evoluției concrete a culturii și civilizației europene este ignorat: „geneza discursului se împletește cu geneza practicii”1. Arheologia indică în ce măsură aceste „izvoare” ale abstracțiunii - ascunse în rafturile bibliotecilor - au adăpat decizii politice ireversibile, transmise apoi genetic țesutului social modern până târziu, în zilele noastre. Dacă discursul secular e considerat eretic
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
mai curând o teoremă demonstrată de istoria sfinților Bisericii. Dacă argumentele lui Milbank conțin o supradoză de speculație teoretică, aceasta nu înseamnă că planul istoric al evoluției concrete a culturii și civilizației europene este ignorat: „geneza discursului se împletește cu geneza practicii”1. Arheologia indică în ce măsură aceste „izvoare” ale abstracțiunii - ascunse în rafturile bibliotecilor - au adăpat decizii politice ireversibile, transmise apoi genetic țesutului social modern până târziu, în zilele noastre. Dacă discursul secular e considerat eretic - în relație cu creștinismul ortodox2-
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
seculară și seducția puterii" Fidel metodologiei sale „arheologice”, John Milbank caută de la bun început să deslușească raportul dintre fenomenul desacralizării și cel al secularizării, a căror coincidență face din Europa locul de naștere al modernității. Se știe mai puțin despre geneza modernității prin conjuncția mai multor idei din teologia naturală și teologia politică, pe care autori ca Hugo Grotius (1583-1645), Thomas Hobbes (1588-1679) sau B. Spinoza (1632-1677) le-au conceput etsi Deus not daretur. Din această „reducție metodologică”, domeniul cunoașterii discursive
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Weber despre funcționalitatea strict socială și juridică a instituției Bisericii în perioada antică și medievală, căreia protestantismul avea să-i răspundă prin eliberarea „harismatică” a individului din mecanismele „rutinizării”. Că nu este deloc așa, o poate arăta cu prisosință analiza genezei și evoluției istorice a monahismului creștin: figurile sale fondatoare - e.g. Antonie cel Mare, Pahomie, Vasile cel Mare, Benedict de Nursia, Francisc de Assisi - sunt în același timp voci ale „tradiției” pe care o doresc rearticulată, poate printr-o nuanțare a
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
analogic pentru ceea ce însemna ekklesia apostolică.) Dar nici în acest punct Weber nu face distincția hermeneutică între cauză și ocazie, lăsându-se fascinat de modelul determinist. Captive aceleiași greșeli metodologice (i.e. reductivismul), explicațiile lui K. Marx și M. Weber privind geneza modernității diferă substanțial, solicitând o lectură complementară. Dacă Marx separă mecanismele economice de codul juridic, etosul religios sau istoria politică a societății occidentale, Weber admite numai reversul. El pare să omită faptul că în societățile premoderne nu putem suspecta cu
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de contingențe istorice 3. Milbank neagă, în acest fel, pretenția de obiectivitate absolută a științelor naturale și sociale. Autopropuse ca modele universale de cunoaștere în perioada de gestație a economiei capitaliste, aceste paradigme epistemologice nu servesc întotdeauna cauza „societății deschise”. Geneza sincronă a sistemului economic capitalist și a științelor sociale moderne nu este o simplă coincidență. Așa cum a arătat J.-F. Lyotard, acest fapt dezvăluie secreta corespondență între logica posesivă a cunoașterii instrumentale (F. Bacon: tantus scimus quantum possum) și patina
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
în colaborare cu Krista Zach, traducere de Dr. George Guțu, Editura Academiei Române, București, 2005. Neuhaus, Richard John, The Naked Public Square: Religion and Democracy in America, Wm. B. Eerdmans Publishing Co, Grand Rapids, 1984. Neumann, Victor, Tentația lui Homo Europaeus. Geneza spiritului modern în Europa centrală și de sud-est, Editura Științifică, București, 1991. Newman, John Henry, An Essay on the Development of Christian Doctrine, James Toovey, Londra, 18451. Newman, John Henry, The Idea of a University, ed.: Frank M. Turner, Yale
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
acestei discipline a fost realizată, cu mult timp în urmă, de Jean Piaget în lucrarea cu titlul Logique et connaissance scientifique (1967), cu introducerea l'Encyclopédie Pléiade. Reflecțiile epistemologice din opera lui Jean Piaget au condus la dezvoltarea cercetărilor privind geneza epistemologiei constructiviste, în care cunoașterea este dată de procesul de construcție a cunoștințelor, iar spiritul uman, în activitatea sa cognitivă, nu separă cunoscutul de cunoscător. Propunându-și să definească epistemologia "ca studiu al constituirii cunoștințelor valabile", Jean Piaget stabilea o
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
al filosofiei politice, ca și exigențele științei antropologice, au făcut necesară demonstrarea "adevărului" simplu că omul este o ființă politică. Ideea sociabilității naturale nu are o valabilitate a priori, comparativ cu ideea caracterului nesociabil al omului natural, după cum nici teoria genezei familiale a puterii politice nu are, în principiu, prioritate față de teoria contractualistă. Prin urmare, chiar dacă viața tuturor civilizațiilor cunoscute până în prezent este impregnată de politic, există datoria morală de a examina toate relațiile posibile dintre natura umană și existența politică
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
și totalitarism, fiind determinată de agresiunea terorismului internațional de origine extremist-religioasă, structurat în rețele transnaționale, împotriva statelor democratice și forțelor politice din statele angajate în procesele de democratizare. Globalizarea reprezintă principalul fenomen care influențează mediul de securitate contemporan, atât în ceea ce privește geneza noilor riscuri și amenințări, cât și al apariției diferitelor oportunități. În acest mediu globalizat, nici un stat nu se poate izola sau rămâne neutru, nu poate fi protejat fără cooperare internațională și nu poate se situeze în afara proceselor globale. Securitatea internațională
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
material util atât studenților din ciclul de licență, unde este predată disciplina Analiza și diagnoza sistemelor economice, dar și masteranzilor și doctoranzilor economiști, precum și practicienilor, analiștilor de sisteme din economie. \n Analiza și diagnoza sistemelor economice (ADSE) - obiect de studiu, geneză, abordări teoretice și metodologice 1.1. Introducere în problematica ADSE Creșterea și diversificarea proceselor și fenomenelor din economie, aflate într-un mediu dinamic, dificil de a fi previzionat, au făcut necesară dezvoltarea unor metode, modele și tehnici de analiză și
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
modernă, în industrie de pildă, ritmul acumulării lor este rapid, impus de concurență, competitivitate, eficiență, de organizarea proprie celor care activează în domeniu, în scopul optimizării continue a tehnologiilor, creșterii profitului.<footnote Constantinescu, P. (1986), Sisteme ierarhizate - rolul informației în geneză și dezvoltare, Editura Academiei RSR, București. footnote> În termeni de management, întreprinderea se situează în categoria progresului cu pași mărunți<footnote Leca, A. (2007), Principii de management energetic, Editura Tehnică, București, pp. 507 510. footnote>, unde sistemele de îmbunătățire continuă
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
1983), Geografia resurselor naturale, Editura Didactică și Pedagogică, București Cincă, S. (2010), Dunărea Vie - program național de reconstrucție a ecosistemelor acvatice tradiționale de pe Dunărea românească, ediția a doua, Editura Autograd MGM, Craiova Constantinescu, P. (1986), Sisteme ierarhizate - rolul informației în geneză și dezvoltare, Editura Academiei RSR, București Darriel, A.P. (1985), Cultural and spiritual values of biodiversity. A contribution in the global biodiversity assessment, Editura UNEP, Kenya De Vries, I.M., Peterson, A.G. (2000), „Conceptualizing sustainable development”, în Ecological Economics Dijmărescu, I. (1997
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
descoperă Înrudiri insolite și ecouri În tot ce există: extremă a unei atitudini romantice, afirmare și - mai mult decît atît - provocare a universalei analogii, cu o fervoare ce nu mai e a retoricii exterioare, ci a Însuși procesului combinatoriu, al genezei textului liric. Eliberarea de „formulă” e garantată aici tocmai de dezmărginirea spațiului asociativ: orice aspect al obiectului e considerat apt să dea naștere unui soi de cîmp magnetic, În stare să atragă În jurul său nenumărate alte fragmente de real/imaginar
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
remodelare a realului prin imaginar, Încît „călătoria”, „plecările”, evaziunea În genere Înseamnă de fapt abandonarea perspectivei consacrate, convenționalizate asupra lucrurilor, fie și a celor mai umile: o exhatologie feerică, o necesară re-haotizare a lumii, pentru a face posibilă o nouă geneză, Întemeiată pe puterea magică, recuperată a Cuvîntului: „Orice vorbă atunci: focul de artificiu care a izbucnit. CÎnd vom uita cuvintele, va trebui o baghetă care să dea semnalul pentru orchestra noilor vocale. Vor fi desigur aceleași dar la această chemare
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
punct de vedere etimologic, latinescul classis - clasa de elevi, mulțime, grup - constituie originea lingvistică a conceptului analizat. Dintr-o perspectivă externă de analiză, clasa de elevi poate fi apreciată ca un „grup formal”, acest fapt influențându-i constituirea și evoluția. Geneza clasei de elevi este artificială, fiind creată pe baza unor criterii de vârstă, de dispersie geografică a populației școlare, și sub directe intervenții, îndrumări și evaluări ale unor organisme și persoane investite socialmente cu asemenea funcții organizatorice. Structura clasei de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Cătălin Zamfir arată că, după gradul de incertitudine implicat, deciziile sunt: - certe; - incerte; - în stare de risc. Totodată, după opinia profesorului Cătălin Zamfir, incertitudinea decizională vizează definirea noțiunii de risc, stabilirea locului și timpului apariției și exprimarea sa numerică, matematică. Geneza riscurilor în învățământ este mult mai mare decât în oricare alt domeniu, majoritatea deciziilor din sala de clasă fiind luate în atari condiții specifice. Diminuarea riscului trebuie să reprezinte un deziderat al oricărui manager (cadru didactic) în clasă, iar decizia
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
subiectivă. Oboseala este deseori identificată cu un sentiment de plictiseală. Plictiseala este un grad mai scăzut al oboselii și totodată un simptom natural al instalării ei. Sentimentul subiectiv al oboselii, plictiseala, a creat și încă mai creează confuzii privitoare la geneza și evoluția ei. Relația dintre oboseală și plictiseală nu a fost încă foarte exact definită. Chiar dacă ținem cont de părerea generală, potrivit căreia sentimentul de plictiseală este un simptom al apariției oboselii mai profunde, este evident că oboseala obiectivă și
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
limitat... e prost...”. Explicația inneistă ține loc de explicație definitivă; - atitudinile: se vorbește despre lipsurile de motivare, de concentrare, de atenție, de voință, tânărul fiind etichetat „poate, dar nu vrea...”, „nu e nimeni care să-l incurajeze”; • concepțiile moderne caută geneza greșelii, pe de o parte, în disfuncțiile sistemului educațional familial, școlar ori social, iar pe de alta, în deficiențele psihice potențiale ori funcționale ale individului (spre exemplu, ar fi o neștiință de a procesa informația, de a o valorifica, dându
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
că jocul economic este social constituit Într-un dublu proces, pe de o parte de diferențiere și autonomizare a câmpului economic și a legilor sale specifice (am spune noi, a logicii instituționale specifice pieței) și, pe de altă parte, de geneză socială a dispozițiilor economice ale actorilor, În special gusturile, nevoile, propensiunile și aptitudinile. În timp ce teoreticienii alegerii raționale asumă suveranitatea individului ale cărui preferințe sunt date, exogene și nu fac obiectul preocupărilor teoretice, variante ale neoinstituționalismului sociologic și antropologic consideră că
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
mult, că ele au capacitatea de a intra În conflict și zădărnici instituțiile (2001:159; de asemenea, Sandu, 2003). Preluând problema hobbesiană a ordinii aplicată activității economice, Granovetter trece În revistă argumentele cele mai importante formulate la vremea respectivă privind geneza ordinii sociale. Williamson (1991, 1993) avansează un argument funcționalist și consideră că instituțiile sunt aranjamente sociale eficiente În diminuarea incidenței oportunismului și soluționarea problemei ordinii sociale. Granovetter reproșează concepția subsocializantă a acestui argument: dacă indivizii sunt orientați doar către urmărirea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
producție (Tanja van der Lippexe "„Lippe,Tanjavander" și Eva Fodorxe "„Fodor,Eva", 1998, p. 133). 2.2. Engels și feminismul marxisttc "2.2. Engels și feminismul marxist" Spre deosebire de Marxxe "„Marx,Karl", Friedrich Engelsxe "„Engels,Friedrich" s-a aplecat explicit asupra genezei și evoluției relațiilor de gen în Originea familiei, proprietății private și statului (1884). În această lucrare, Engelsxe "„Engels,Friedrich"ia în considerație existența a două sfere: cea a producției (în cadrul căreia se produc mijloacele materiale de existență) și cea a
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
A. (2001), Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii de educație integrată, Editura Polirom, Iași. Gherguț, A. (2005), Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice, Editura Polirom, Iași. Golu, M. (1993), Dinamica personalității, Editura Geneze, București. Handrabura, L. (2003), „Învățarea prin cooperare: ipoteze de lucru”, În Didactica Pro (Politici educaționale), nr. 1(17)/2003, Chișinău. Hart, S. (1996), Differentiation and the secondary: Curriculum debates and dilemas, Routledge, Londra. Hawkridge, D. și Vincent, T. (1992), Learning
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
face, de a Întemeia. Atît de profund este la Heliade acest gînd, Încît mitul care se afirmă cu cea mai mare vigoare În poezia lui, indiferent de natura temei, este mitul creației (paternității), cu o sferă largă de cuprindere: de la geneză la eros. O caracteristică a poeziei de Început este complexitatea, ambiguitatea discursului ei. Un „sfînt nesațiu” domină, de regulă, spiritul creator și nesațiul tulbură confesiunea lirică. Discursul cuprinde, În fapt, mai multe discursuri. După 1840, cînd psihologia romantică pătrunde mai
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
proiectele lui Heliade o impaciență și o lăcomie a acumulării pe care nu le găsim la alți autori din epocă, un „sfint nesațiu” trece prin versul său și nesațiul ajunge departe, pînă la „scaunul veciei” care este, totodată, și locul genezei. Deschiderea lui este enormă. Acestei extraordinare ambiții Îi corespunde și un scenariu literar care, În partea lui teoretică, Începe cu Geneza și se Încheie cu proiectul de a organiza o bibliotecă de literatură universală prin traduceri. Heliade are, nu mai
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]