3,734 matches
-
a stârnit să pută tot rahatul în țara asta? Deci măcar acum în încheiere, să-i adresez și eu huiduitului de la Iași și Focșani, un cordial: Huooooo! Un, huoo, perfect democratic și care se încadrează în contextul vizionarului Lăzăroiu. Curat genial, coane Fănică! Ce m-aș face eu fără bunii mei prieteni, care toată ziua, bună ziua, stau ciocan cu sfaturile pe mine, ca nu cumva, Doamne ferește, băgăreț în multe chestii cum m-a făcut biata mama, într-un moment de neatenție
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
să mă bag, fiindcă el le cunoaște atât de bine, încât cu intervenția mea aș putea violenta, la modul criminal, spiritul său estetic și înclinația lui vădită, mai ales în zilele, de vineri spre o genialitate predilect emergentă (vai, ce genial am devenit și eu după ce am dat mâna cu el, observați numai ce cuvinte elevate au ajuns să-mi iasă și mie pe goarnă). Zicea el acolo, că ar trebui să mă abțin, a-mi da cu părerea, bineînțeles în
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
a fost spusă cu mare schepsis. Pentru viitorime și mai ales pentru posteritate, voi însera aici mărețele lui cuvinte, așa cum le-a rumegat capul său și le-a scris cu însuși, mâna sa: „Lumea trebuie să fie condusă de cei geniali și curați”. Și cu asta punct. Nu-i așa că omul acesta cugetă adânc? Vă dați seama ce conducere am avea dacă în guvern ar fi numai personaje care pot să prezinte la orice oră din zi sau din noapte, în
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
punct. Nu-i așa că omul acesta cugetă adânc? Vă dați seama ce conducere am avea dacă în guvern ar fi numai personaje care pot să prezinte la orice oră din zi sau din noapte, în original, plus copie, certificatul de genial și o dovadă legalizată, semnată de primărie, judecătorie și neapărat de Sanepid că este „curat”. În cazul acesta, chiar că nu aș mai avea ce scrie în articolele acestea ale mele fiindcă ar însemna numai să laud, iar la capitolul
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
subiecte pline de cele mai savuroase tâmpenii, pe care mi le oferă, pe gratis, o conducere guvernamentală, fără nici un orizont cum avem în timpurile noastre. L-am întrebat totuși pe prietenul acesta al meu, unde pot fi găsiți oamenii aceia „geniali și curați”. A oftat din greu și mi-a destăinuit confidențial, că din păcate și spre marea lui părere de rău, în afara persoanei sale nu mai cunoaște pe nimeni în lumea aceasta, oricât ar fi de mare, o persoană care
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
care să aibă cele două calități alăturate la modul armonios așa cum le are doar el. O spune ferm, și nu dă drept la replică nimănui. Doar de undeva, parcă-l aud pe polițaiul Pristanda cum mormăie, ca pentru el: „Curat genial”, coane Fănică. Rezon! Peisaj cu Ceaușescu În anul 1965 eram elev la Liceul Agricol din Iași, liceu care-și avea sediul aproape de Stațiunea Experimentală Hortiviticolă. Era aproape de casa lui Bădărău (cel care fusese poreclit vulturul Moldovei), iar peste drum era
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
sterilizat și cu ștampilă de valabilitate. Parcă văd cum un cunoscut de-al meu, bine uns portocaliu, deși nu lasă să se vadă asta, mustăcește iar împotriva mea, mormăind în barbă: „uite dom’le, că iar se ia de cei geniali, democrați și curați, iar pe comuniști îi lasă în pace”. „Comuniștii” pentru dromaderul acesta, de altfel școlit pe la facultăți, sunt toți cei care nu au culoarea galbenă sau portocalie în cuget și simțiri. Nu contează ce fac pesediștii bun pentru
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
facă nici cea mai mică sforțare să fie în preajma ei, pot să trăiască ani de zile fără să se gândească la ea, pretenția lor nu este mai mică. Ca și cum a nu pricepe farmecul naturii ar însemna ceva pentru inteligența cuiva. Genialul Kant a putut să transforme judecata lumii fără să facă mica distanță dintre Königsberg și mare ca să vadă valurile. Fiecare poate să aibă alte competințe, să scrie un act judecătoresc caligrafic, de pildă. Poate că fiind așa de legați de
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
prefacerile lunii, care lumina toată apa, și fiecare părticică de val scânteia. Era o feerie, și nu sunt cuvinte pentru a o descrie, nici culori pentru a o picta. Ce contează toate farmecile oferite de o creație omenească, o carte genială, un oraș fantastic, față de minunea ce se desfășoară lângă umilul port... Îmi simțeam tot sufletul în tresărire și-mi deveneau puerile toate credințele. Uneori luam barca. Cadîr conducea și îmi ghicea dorințele pe tăcute. Lipsa lui de personalitate devenea de
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
Editura Minerva, București, 1982, pag. 962. "Dl Anton Holban, spuneam în introducerea prezentei cronici, că de la Proust se trage. Este în scrisul său de acută introspecție psihologică, atâta investigație și frământare cerebrală, că, fără de vrere, te gândești la meandrele explorărilor genialului romancier. Dar ca și pentru dl Sergiu Dan, raportat la maestrul romanului realist, și dl Anton Holban reprezintă în opera sa un extract proustian -, pe seama căruia ești de multe ori înclinat să pui efervescența și precipitarea notației sale psihologice. Diferența
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
această luptă, Portugalia, că și Spania, își pierdea pe nesimțite neatârnarea în politica externă. Dictatura Marchizului de Pombal (1750-1777) a fost începutul sfârșitului. Pombal a încercat să modernizeze Portugalia, încurajînd "luminile" secolului XVIII și lovind cu cruzime în instituțiile tradiționale. Genial adept al teoriei "regelui absolut" și al tiraniei iluminate, el a instaurat monarhia de drept divin, distrugând aristocrația, expulzând pe iezuiți, atacând catolicismul. În timpul sau au pătruns în Portugalia doctrinele anticatolice și tot el a promovat pretutindeni lojile masonice. Credința
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
zdruncinat prin pierderea credinței. Amână mereu expunerea sistemului lui de filosofie. "Sunt un filosof inedit", mărturisește cuiva. Dar este nefericit, neliniștit și abulic. Geniul lui își dă toată măsura în admirabile, obsedante poeme. Antero de Quental este poate cel mai genial poet pe care l-a creat pesimismul, alături de Leopardi și Eminescu. Nimeni n-a cântat mai frumos ca el neantul cosmic - MIRCEA ELIADE "noaptea neagră, sora deznădejdii, noaptea solitară, nemișcată, densă, vidul mut, unde astrul nu respiră nici pasărea nu
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Sidonio, pentru simplul motiv că, așa cum scrie Sardinha, "ea nu va dura mai mult decât viața lui". Continuitatea unei opere de guvernământ nu poate fi asigurată decât de monarhie. "Prezidențialismul e absurd pentru că îi lipsește continuitatea. Napoleon, cu toate că a fost genial, a căzut. Dictatura sociocratică a lui Auguste Comte e un delir de filozof". Sidonio Paes, convingîndu-se că e imposibilă o colaborare strânsă cu monarhiștii, încearcă să-și apropie catolicii. La 2 martie 1918 Președintele asistă, pentru prima oară de la instaurarea
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
ușori, ca de vată, servitorii din casă aduceau invitaților ultimele cupe cu vin, cu gesturi rapide și totodată circumspecte, în vreme ce patru muzicanți, strânși într-o latură a sălii, îi distrau în sunete de flaut, sistru și tamburină, întregindu-și cu geniale improvizații repertoriul, suficient de bogat, de altfel. Nu erau de prin partea locului, ci un grup itinerant din Narbonense, care, surprins la Lugdunum de invazia hună, îl părăsiseră în mare grabă, găsind refugiu la Avricum. Acolo îi descoperise Camilla, sora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
trăiește în incest. Stările sufletești superioare fiind dezvoltate în cursul evoluției din stări inferioare, analiza descoperă întotdeauna în aliajul ce-lor dintâi pe cele din urmă. Iată pentru ce analiștii sufletului omenesc apar pesimiști și mizantropi. Descoperirile științifice cele mai geniale sunt față cu adevărul total despre lume mai puțin decât săriturile unei broaște care ar avea de gând să facă înconjurul pământului. Îți părăsești prietenii și alergi după sufletul, atât de deosebit de al tău, al unei femei, tocmai în momentul
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
complet, dar n-a părăsit odaia, și mi-a trebuit o întreagă strategie, alcătuită din lingușiri, lașități și - mizerabil corupător de suflete! - mai ales ispite, ca s-o pot recâștiga. În sfârșit, i-am cucerit un zâmbet, apoi, printr-o genială comicărie, un acces de râs. Și pe urmă am fost și mai amici, toată ziua. Prietenia noastră a durat până la vârsta de opt ani, luând diverse forme, în măsura în care animalul devenea om, și temperată puțin din cauză că, la urmă, nu mai stăteam
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
sat și aș fi jignit de moarte pe negustorița din Oșlobeni, depreciindu-i comerțul pe toată Valea Cracăului. Și parfumul de cracatiță plutea pătrunzător și fără sfârșit în aerul răcoros al înserării. - S-o îngropăm! hotărî Adela într-o fulgerare genială. Am înhumat cadavrul într-un mormânt adânc, săpat cu bărdița birjarului. Deasupra mormântului am așezat un bolovan - modest monument funerar - și, împăcați în suflet de isprava făcută, am plecat. Umbrele serii ne învăluiră repede. În curând mantia cerului fu bătută
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
încărcată cu cana și cele cinci pahare și cu tunica din nou îmbrăcată, deasupra capului meu s-a aprins un imaginar bec luminos, așa ca în benzile desenate când se arată că unuia dintre personaje i-a venit o idee genială. Am pus jos tava încărcată. M-am întors la dulapul cu băuturi și am scos o sticlă de whisky pe jumătate plină. Am luat paharul meu de pe tavă și mi-am turnat, oarecum din greșeală, cel puțin patru degete de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
a însemnat totul pentru frații și surorile din familia noastră oarecum supradimensionată. De bună seamă, pentru noi a fost, într-adevăr, toate lucrurile care contează: unicornul nostru cu dungi albastre, dubla noastră lentilă de convergență a razelor solare, consultantul nostru genial, conștiința noastră portabilă, supraveghetorul încărcăturilor noastre, unicul nostru poet total și, inevitabil - din moment ce reticența nu a constituit niciodată partea lui tare, ba chiar și-a petrecut aproape șapte ani din copilărie ca vedetă a unui program-concurs de radio pentru copii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
și spirite din aer, unde se aflaseră dintotdeauna, prin iluminare și raționalism? Iar omenirea nu trăise niciodată fără demonii ei posedanți, și trebuia să-i capete Înapoi! O, cu ce creatură nenorocită, plină de mâncărimi, sângerîndă, roasă de nevoi, idioată, genială aveam de-a face aici! Și cât de ciudat se juca (el, ea) cu toate straniile proprietăți ale existenței, cu toate varietățile de posibilitate, cu năzbâtii de tot felul, cu sufletul lumii, cu moartea. Putea fi condensat Într-o propoziție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
cere. În mod obișnuit, Sammler se ferea de lingușeală, dar acum nu avea de ales. O urmă fină de umezeală se formase pe aparatul negru, În dreptul urechii, iar pe obraz o pată roșie de la cum Îl apăsa. Spuse: — Lucrarea e genială. — Mă bucur că gândiți așa. Vă dați seama cum mă afectează asta. Îmi dau seama. Oricine poate apuca pe oricine și-i poate da un brânci. Cei mici Îi pot forța pe cei mari să danseze. Înțelepții sunt nevoiți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
scutură din cap. Îmi aruncă o privire dulceagă Înainte de a se retrage după draperie. — Fata asta-mi creează probleme, spuse ea coborînd vocea deși făcu remarca rîzÎnd, ca un complice pe jumătate conștient că-i auzit. Nu-i isteață? E genială cu drăgălășeniile ei. Ești femeie-n toată firea, nu? Dar, de fapt, care a fost motivul despărțirii? — Asta voiai să știi? mă Întrebă ea surprinsă, privindu-mă drept În ochi. Chiar aici, În plină zi... — Nu te gîndi prea mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
experiment, mai construiesc câte un model teoretic, poate mă apropii de adevăr. Nu mă simt împins de mari orgolii, dar am un mesianism modest și cuminte: dacă eu nu fac pasul acesta mărunt, nu poate să apară cândva omul acela genial care să ne spună că, de fapt, lucrurile stau invers, că eram încă în preistorie și că de-abia atunci începe istoria. Totul are sens. Nu suntem noi Acela, dar îi pregătim cărările, cum zicea Ioan, la apa Iordanului. Simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
iar alții ca pe o femeie gata să nască în văzul mulțimii. 11. Priveam de la fereastra biroului. Pe gardul de peste drum de tribunal apăruse, lipit de cu noapte, un afiș imens cu fotografia lui Stalin, dedesubtul căreia trona adagiul: „Trăiască genialul conducător de popoare, generalissimul Iosif Visarionovici Stalin”, iar mult în dreapta, vopsit în alb, îndemnul; „Votați Soarele”. În jurul orelor 11, primul grefier veni și-mi spuse că prefectul județului îi comunicase telefonic că mă invită la biroul său și că-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
rapoarte minunate, să mă întorc cu ele la birou, să le împachetez în cutii lucrate manual de la Kates Paperie și să le expediez la zece dintre cei mai influenți redactori din oraș. Va trebui să vin cu o altă idee genială. Însă nu eram atât de dezamăgită pe cât ar fi trebuit să fiu, pentru că mă tot gândeam la tipul de care mă ciocnisem. Simțisem ceva. Și nu era vorba doar de simetria cicatricelor noastre, a lui și a mea. Dar, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]