2,285 matches
-
obligată să plătească despăgubiri pentru pagubele umane, morale și materiale (cum a făcut Germania după Holocaust), sau chiar să retrocedeze Armeniei teritoriile pe care i le-a luat prin tratatul de la Sèvres, a căror compoziție etnică a fost subminată prin genocid, care fuseseră atribuite Armeniei prin tratatul de la Brest-Litovsk și care astăzi sunt situate în Turcia, dar, și în Azerbaidjan și Georgia). Conform lui Taner Akcam, autorii genocidului se numără printre fondatorii Republicii Turcia, născută șapte ani după Genocid, iar guvernul
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
luat prin tratatul de la Sèvres, a căror compoziție etnică a fost subminată prin genocid, care fuseseră atribuite Armeniei prin tratatul de la Brest-Litovsk și care astăzi sunt situate în Turcia, dar, și în Azerbaidjan și Georgia). Conform lui Taner Akcam, autorii genocidului se numără printre fondatorii Republicii Turcia, născută șapte ani după Genocid, iar guvernul turc, prin urmare, nu poate „accepta că unii dintre «marii eroi care au salvat patria» sunt niște criminali”. Recunoașterea Genocidului Armean ar fi echivalentă cu repunerea în
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
subminată prin genocid, care fuseseră atribuite Armeniei prin tratatul de la Brest-Litovsk și care astăzi sunt situate în Turcia, dar, și în Azerbaidjan și Georgia). Conform lui Taner Akcam, autorii genocidului se numără printre fondatorii Republicii Turcia, născută șapte ani după Genocid, iar guvernul turc, prin urmare, nu poate „accepta că unii dintre «marii eroi care au salvat patria» sunt niște criminali”. Recunoașterea Genocidului Armean ar fi echivalentă cu repunerea în discuție a bazelor identității naționale turce, pentru că ar însemna să recunoască
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
și Georgia). Conform lui Taner Akcam, autorii genocidului se numără printre fondatorii Republicii Turcia, născută șapte ani după Genocid, iar guvernul turc, prin urmare, nu poate „accepta că unii dintre «marii eroi care au salvat patria» sunt niște criminali”. Recunoașterea Genocidului Armean ar fi echivalentă cu repunerea în discuție a bazelor identității naționale turce, pentru că ar însemna să recunoască că Republica Turcă a fost creată pornind de la eliminarea sistematică a armenilor și de la jefuirea proprietăților lor. Astăzi, Republica Turcia refuză să
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
fi echivalentă cu repunerea în discuție a bazelor identității naționale turce, pentru că ar însemna să recunoască că Republica Turcă a fost creată pornind de la eliminarea sistematică a armenilor și de la jefuirea proprietăților lor. Astăzi, Republica Turcia refuză să recunoască existența Genocidului Armean și a numit evenimentele din 1915-1916 „"Sözde Ermeni Soykırımı”" („resupusul Genocid Armean”). Noul "Cod Penal", care dorea să aducă Turcia mai aproape de standardele europene în ceea ce privește drepturile omului, a fost denunțat de mai multe organizații internaționale, inclusiv de Reporteri fără
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
ar însemna să recunoască că Republica Turcă a fost creată pornind de la eliminarea sistematică a armenilor și de la jefuirea proprietăților lor. Astăzi, Republica Turcia refuză să recunoască existența Genocidului Armean și a numit evenimentele din 1915-1916 „"Sözde Ermeni Soykırımı”" („resupusul Genocid Armean”). Noul "Cod Penal", care dorea să aducă Turcia mai aproape de standardele europene în ceea ce privește drepturile omului, a fost denunțat de mai multe organizații internaționale, inclusiv de Reporteri fără frontiere și Amnesty International în special din cauza articolului 305, care pedepsește cu
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
amendă orice „faptă contrară intereselor fundamentale ale națiunii”; sentința poate fi extinsă și la cincisprezece ani de închisoare, dacă această opinie este exprimată în presă. Notele de fundamentare ale proiectului sugerează că acesta se poate aplica, printre altele, afirmațiilor despre Genocidul Armean. Parlamentul britanic a considerat și el că în acest articol din "Codul Penal" nu se face nicio mențiune a „Genocidului Armean”, însă recentele procese intentate persoanelor care vorbesc despre Genocidul Armean (între care Orhan Pamuk), arată că în "Codul
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
este exprimată în presă. Notele de fundamentare ale proiectului sugerează că acesta se poate aplica, printre altele, afirmațiilor despre Genocidul Armean. Parlamentul britanic a considerat și el că în acest articol din "Codul Penal" nu se face nicio mențiune a „Genocidului Armean”, însă recentele procese intentate persoanelor care vorbesc despre Genocidul Armean (între care Orhan Pamuk), arată că în "Codul Penal" turc () permite urmărirea penală a apărătorilor drepturilor omului, a jurnaliștilor și a altor membri ai societății civile care își exprimă
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
că acesta se poate aplica, printre altele, afirmațiilor despre Genocidul Armean. Parlamentul britanic a considerat și el că în acest articol din "Codul Penal" nu se face nicio mențiune a „Genocidului Armean”, însă recentele procese intentate persoanelor care vorbesc despre Genocidul Armean (între care Orhan Pamuk), arată că în "Codul Penal" turc () permite urmărirea penală a apărătorilor drepturilor omului, a jurnaliștilor și a altor membri ai societății civile care își exprimă pașnic opinii divergente. Din 1993, un capitol din manualele de
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
în "Codul Penal" turc () permite urmărirea penală a apărătorilor drepturilor omului, a jurnaliștilor și a altor membri ai societății civile care își exprimă pașnic opinii divergente. Din 1993, un capitol din manualele de istorie este dedicat argumentelor împotriva acuzațiilor de genocid. În 2003, o circulară emisă de către Ministerul Educației invită profesorii să „denunțe pretențiile armenilor”. În școli se organizează concursuri de eseuri, inclusiv în cele câteva școli armenești care mai funcționează în Istanbul. Presa turcă în cele din urmă a ajuns
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
care mai funcționează în Istanbul. Presa turcă în cele din urmă a ajuns să păstreze tăcerea. Ministerul turc al culturii apără pe site-ul său de internet o versiune negaționistă a istoriei. Argumentul în favoarea unui nerecunoașterii a calificării evenimentelor drept genocid se bazează în principal pe trei axe: contestarea amplorii numărului de victime, repunerea în discuției a intenției guvernului Junilor Turci, și inversarea vinei (ideea că armenii sunt responsabili pentru ceea ce li s-a întâmplat lor înșile). În aprilie 2005, turc
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
fost acreditată de istorici independenți. Pentru prima dată, pe , premierul Recep Tayyip Erdogan, adresa, într-un comunicat de presă, condoleanțe din partea Ankarei „nepoților armenilor uciși în 1915”. Acest lucru este considerat de unii ca un „prim pas istoric spre recunoașterea Genocidului Armean [de către] Turcia”. Textul indică faptul că „este o datorie umană să înțelegem și să împărtășim dorința armenilor de a-și comemora suferințele îndurate în acea epocă” și că „noi [Turcia] dorim ca armenii care și-au pierdut viețile în
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
între șase luni și trei ani de închisoare; justiția turcă a renunțat, cu toate acestea, la urmărirea penală pe 23 ianuarie 2006. La 19 ianuarie 2007, Hrant Dink, redactor-șef al revistei armene din Istanbul "" și principal promotor al recunoașterii Genocidului din Turcia, a fost asasinat de un tânăr naționalist. Aproape o sută de mii de manifestanți au ieșit pe străzile Istanbulului, cu ocazia înmormântării lui, ținând pancarte, care declarau „suntem cu toții armeni”, o premieră în Turcia, unde discursul rămăsese, până
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
din ce în ce mai mulți armeni convertiți la islam se dezvăluie și își revendică originea, cum ar fi avocata și o femeia de litere din Turcia , care a aflat la vârsta de 24 de ani că bunica ei a fost o supraviețuitoare a Genocidului Armean, și a dezvăluit povestea acesteia într-un roman autobiografic publicat în 2004, "Cartea bunicii mele". În 2013, Laure Marchand și Guillaume Perrier publicau "Turcia și fantoma armeană", care analizează fenomenul de armenilor ascunși în Turcia, cunoscută sub sintagma „cioburi
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
sabie” Cu toate acestea, unii intelectuali, personalități publice, activiști pentru drepturile omului sau profesori turci sunt se înscriu împotriva versiunii falsificate a istoriei stabilite de către Ankara. Printre oamenii de știință, se pot aminti Taner Akçam care consideră că vinovații de genocid se numără printre fondatorii Republicii Turcia născută șapte ani mai târziu și că guvernul turc nu acceptă că „printre marii eroi care au salvat patria” unii au fost și criminali. El a fost primul turc care a deschis arhivele otomane
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
fondatorii Republicii Turcia născută șapte ani mai târziu și că guvernul turc nu acceptă că „printre marii eroi care au salvat patria” unii au fost și criminali. El a fost primul turc care a deschis arhivele otomane și a recunoscut genocidul. La , patru intelectuali, și Ali Bayramoglu, Ahmet Insel, și Baskın Oran, a lansat petiția "özür diliyorum" („Ne cerem iertare”). Autorii, apărători de multă vreme ai cauzei, lucrează de doi ani la această petiție, care vizează recunoașterea de către statul turc a
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
La , patru intelectuali, și Ali Bayramoglu, Ahmet Insel, și Baskın Oran, a lansat petiția "özür diliyorum" („Ne cerem iertare”). Autorii, apărători de multă vreme ai cauzei, lucrează de doi ani la această petiție, care vizează recunoașterea de către statul turc a Genocidului Armean. Textul spune: „conștiința mea nu poate accepta să rămân indiferent față de Marea Catastrofă pe care au îndurat-o armenii otomani în 1915, și să o neg. Eu resping această nedreptate și, din partea mea, împărtășesc sentimentele și suferințele surorilor și
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
și universitari turci, fapt fără precedent în Turcia. Două zile mai târziu se strânseseră 10000 de semnături. Dar imediat au apărut și au strâns un număr comparabil de semnături și site-uri „concurente” care refuzau să-și ceară scuze, negau Genocidul sau denunțau atitudinea asumată de armeni în timpul Primului Război Mondial. Potrivit unui sondaj din luna ianuarie a anului 2015, mai puțin de din turci sunt în favoarea recunoașterii Genocidului Armean de către Turcia. Republica Armenia nu exista ca stat în timpul Genocidului, și are foarte
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
comparabil de semnături și site-uri „concurente” care refuzau să-și ceară scuze, negau Genocidul sau denunțau atitudinea asumată de armeni în timpul Primului Război Mondial. Potrivit unui sondaj din luna ianuarie a anului 2015, mai puțin de din turci sunt în favoarea recunoașterii Genocidului Armean de către Turcia. Republica Armenia nu exista ca stat în timpul Genocidului, și are foarte puține arhive proprii pe tema acestuia. Ele sunt fie în Moscova, fie la Ierusalim în grija , ale cărei arhive au fost descoperite abia în 1967. Acestea
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
ceară scuze, negau Genocidul sau denunțau atitudinea asumată de armeni în timpul Primului Război Mondial. Potrivit unui sondaj din luna ianuarie a anului 2015, mai puțin de din turci sunt în favoarea recunoașterii Genocidului Armean de către Turcia. Republica Armenia nu exista ca stat în timpul Genocidului, și are foarte puține arhive proprii pe tema acestuia. Ele sunt fie în Moscova, fie la Ierusalim în grija , ale cărei arhive au fost descoperite abia în 1967. Acestea conțin multe documente despre curțile marțiale otomane din 1919. Republica Armenia
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
tema acestuia. Ele sunt fie în Moscova, fie la Ierusalim în grija , ale cărei arhive au fost descoperite abia în 1967. Acestea conțin multe documente despre curțile marțiale otomane din 1919. Republica Armenia susține în mod oficial recunoașterea internațională a genocidului armean, pe baza activității comunității istoricilor, și deleagă activitate de lobby diasporei împrăștiate în toată lumea. Relațiile cu Turcia sunt în continuare tensionate, caracterizate printr-un front comun turco-azer, în urma războiului din Nagorno-Karabah, și prin lipsa relațiilor diplomatice, în ciuda încercării de
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
în februarie 2015, după ce Erdogan a schimbat data comemorării bătăliei de la Gallipoli la 24 aprilie 1915 (până atunci ea fiind comemorată în mod tradițional pe 25 mai), în scopul de a dilua importanța . Țările sau parlamentele naționale care au recunoscut genocidul armean erau în iunie 2016 în număr de 29: Uruguay, Camera Deputaților din Cipru, Camera Reprezentanților din Statele Unite ale Americii, Duma de stat a Rusiei, Parlamentul Greciei, senatul Belgiei, Parlamentul Suediei, Parlamentul Republicii Liban, Vaticanul, Parlamentul Franței, al Elveției (împotriva
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
Elveției (împotriva avizului negativ al Consiliului Federal), Argentina, Armenia, Italia, Țările de Jos, Slovacia, Canada (Quebec), Polonia, Lituania, Venezuela, Chile, Brazilia, Paraguay, Bolivia, Republica Cehă, Austria, Luxemburg, Siria, Bulgaria și Germania. Unele instituții internaționale și regionale au recunoscut și ele Genocidul: , Parlamentul European, Consiliul Europei, Mercosur, și Consiliul Mondial al Bisericilor. În ceea ce privește ONU, a sugerat subcomisiei Organizației Națiunilor Unite pentru protejarea drepturilor omului și minorităților să recunoască caracterul de genocid al mai multor masacre, inclusiv cea împotriva armenilor. Cu toate acestea
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
și Germania. Unele instituții internaționale și regionale au recunoscut și ele Genocidul: , Parlamentul European, Consiliul Europei, Mercosur, și Consiliul Mondial al Bisericilor. În ceea ce privește ONU, a sugerat subcomisiei Organizației Națiunilor Unite pentru protejarea drepturilor omului și minorităților să recunoască caracterul de genocid al mai multor masacre, inclusiv cea împotriva armenilor. Cu toate acestea, problema a dat naștere la controverse, ceea ce a făcut ca", de facto," niciun masacru dinainte de 1948 să nu fie calificat drept genocid de către ONU. Alte țări au refuzat să
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
omului și minorităților să recunoască caracterul de genocid al mai multor masacre, inclusiv cea împotriva armenilor. Cu toate acestea, problema a dat naștere la controverse, ceea ce a făcut ca", de facto," niciun masacru dinainte de 1948 să nu fie calificat drept genocid de către ONU. Alte țări au refuzat să considere masacrarea armenilor drept genocid: este vorba de Regatul Unit (Țara Galilor, Scoția și Irlanda de Nord au recunoscut toate Genocidul Armean) și al statului Israel, dar cea mai înaltă autoritate religioasă din Israel, în persoana
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]