6,037 matches
-
situații în care tulburările de sensibilitate sunt complexe, afectând atât sensibilitatea superficială, cât și cea profundă. În asemenea condiții, apar dificultăți de localizare a sensibilității tactile, dublate și de o incapacitate de a recunoaște însemnele scrise de mână (litere, figuri geometrice etc.). Deși evaluarea tulburărilor de sensibilitate nu revine în întregime kinetoterapeutului, acesta trebuie să țină cont de existența lor, deoarece afectează negativ calitatea procesului de recuperare, de apartenență neuromotorie. Investigarea tulburărilor de sensibilitate se sprijină pe date subiective și obiective
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
pentru evidențierea existenței și a adevărului. DESPRE ÎNDOIALĂTC "Despre Îndoialå" \l 3 Căutând metoda, care să-i permită reconstruirea sistemului de cunoștințe pe un fundament solid, trei arte sau științe Îi stau lui Descartes la dispoziție ca model: logica, analiza geometrică și algebra. Nici una dintre acestea, Însă, nu-i poate furniza procedeul căutat: silogismul e doar un instrument expozitiv, nu descoperitor, iar analiza geometrică și algebra nu pot oferi generalizări dincolo de domeniile lor, fără a mai socoti neajunsul că sunt totuși
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
un fundament solid, trei arte sau științe Îi stau lui Descartes la dispoziție ca model: logica, analiza geometrică și algebra. Nici una dintre acestea, Însă, nu-i poate furniza procedeul căutat: silogismul e doar un instrument expozitiv, nu descoperitor, iar analiza geometrică și algebra nu pot oferi generalizări dincolo de domeniile lor, fără a mai socoti neajunsul că sunt totuși destul de obositoare, uneori mai mult nedumerind spiritul decât lămurindu-l, și necesită un timp Îndelungat de Însușire. De aceea Descartes caută o metodă
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
mai distinct pentru imaginația și simțurile mele, dar că, pentru a reține sau Înțelege mai multe laolaltă, trebuia să le transpun În cifre, cit mai scurte posibil. Așa că am Împrumutat, pe această cale, tot ce era mai bun În analiza geometrică și algebră și am Îndreptat neajunsurile uneia prin cealaltă. În sfârșit, Îndrăznesc să spun că respectarea strictă a acestor câteva precepte pe care le-am ales mi-au facilitat atât de mult rezolvarea tuturor chestiunilor pe care aceste două științe
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Agenții economici cu potențial de poluare sunt: I - o centrală termică (sursă punctiformă) - care funcționează pe bază de combustibili fosili, de la care poluantul dominant este dioxidul de sulf, care se evacuează în atmosferă prin intermediul unui coș industrial, A (h = înălțimea geometrică a coșului); II - o rafinărie (sursă punctiformă) - care prelucreză petrol, de la care poluantul dominant este hidrogenul sulfurat, care se evacuează în atmosferă prin intermediul a două coșuri industriale identice, B (h = înălțimea geometrică a coșului) III - o uzină chimică (sursă liniară
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
atmosferă prin intermediul unui coș industrial, A (h = înălțimea geometrică a coșului); II - o rafinărie (sursă punctiformă) - care prelucreză petrol, de la care poluantul dominant este hidrogenul sulfurat, care se evacuează în atmosferă prin intermediul a două coșuri industriale identice, B (h = înălțimea geometrică a coșului) III - o uzină chimică (sursă liniară) - de la care poluantul dominant este clorul care se elimină în atmosferă date fiind neetanșeitățile care apar la nivelul intrărilor, acoperișului, gurilor de aerisire, luminatoarelor (L = lungimea frontului de evacuare a poluantului la
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
III, 346). Orice negativitate are reversul său întemeietor: eroismul lui Cioran ține de această perseverare în asumarea negativității, a contradictoriului și a nuanței. A explora teritoriul adevărului, a înțelege, în general, are la Cioran sensul unei permanente ezitări în afara „spiritului geometric”. „A gândi înseamnă să cauți nuanța, nu să simplifici” (III, 295). Căutând, într-un mod fatal, nuanțe, Cioran fundamentează adevărul contradictoriu. Iubește, cum o spune într-un loc, „ispita ateismului la credincios, veleitățile mistice ale raționalistului”, adică „uitările”, „contradicțiile cu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
la maxim, așa încât, în locul lumii concrete, el vede, asemenea lui Caragiale, fantasme sau mecanisme: „După o noapte albă, am ieșit în stradă. Toți trecătorii semănau cu niște automate; nici unul nu părea viu, toți păreau împinși de un resort nevăzut; mișcări geometrice; nimic spontan; surâsuri mecanice; gesticulări de fantome; Ă totul era încremenit...” (I, 19). Lumea lipsită de viață (iată de ce a o elimina exclude orice sentiment uman) răspunde situării propriei ființe în ireal: „Nu e prima dată când, după insomnie, notează
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
pentru: alegerea ratei dobânzii fără risc. O serie de investitori utilizează în estimarea primei de risc, rata dobânzii fără risc pentru obligațiunile cu scadență mică; utilizarea unei medii aritmetice, care poate să ducă la erori matematice. Se recomandă utilizarea mediei geometrice. Exemplu: Media aritmetică a unei investiții de 1.000 de lei ce a crescut în primul an cu 1.000 de lei (+100%), și în al doilea an a scăzut cu 1.000 de lei (-50%) este de 25% [(100
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
asupra noastră să ne învețe să iubim și să prețuim frumosul și adevărul. Să ne amintim de orele de matematică ale d-lui profesor Bostan, când rezolvam sute de ecuații cu și fără parametru, de derivate și integrale, de locuri geometrice, când “locul” nostru preferat era un loc la cinematograful Eminescu. Alături stă mereu și acum, în viață și în școală dar și în memoria noastră d-na profesor Bostan, care, în dulcele grai moldovenesc, la orice răspuns ne punea obsedanta
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Nu s-a întâmplat tocmai așa./ Eu stăteam pe-o bancă/ Și o fată a venit./ Și s-a așezat lângă mine..." "Poemele mecanice" se subordonează sferei, fără să se greveze pe simbolistica cunoscută în poezia lui Nichita. Invocarea corpurilor geometrice nu creează stări lirice, nici nu leagă simboluri care să trimită la perfecțiune, la angoasă, la inefabil; sfera presupune doar un contur al numelor pe care poetul nu reușește să-l umple cu sens. De-altfel, singur ne mărturisește: "Hei
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
foame", pornește de la observația posibilităților de înscriere alternativă și la infinit a cubului în sferă și a sferei în cub. Cele două figuri reprezintă două trepte în sensul perfecționării formelor (volumetrice) în spațiu, de la figuri cu muchii către sferă, corpul geometric cu volum maxim în suprafață minimă. Ideea se susține și aici, poetul nu reușește să demonstreze de ce forma deficitară ca perfecțiune este înghițită de o altă formă, perfectă; circumscrierea în cazul de față mărește la infinit dimensiunile: "Vine un cub
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sămânța zilei, fulgerele sunt semințe, totul devine sămânță ("Treptele însămânțării"): "trăim într-o sămânță vastă,/ și tot ce este sferă se însămânțează/ pe orbită de sămânța-a altor sfere." Ca și N. Stănescu, Gr. Hagiu vine în poezie cu elemente geometrice care devin simbol al unor stări sufletești (cercul și sfera); apoi versifică idei legate de categoriile de cunoaștere sau de mișcare, de la deplasarea mecanică simplă la mișcarea cu viteze superioare: "din spațiu și din timp viteza sare/ și lucrurile în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
compoziție, un anume schematism, îmbogățit de limbajul frust, susținute de o ritmică a gesturilor, a timpului, a spațiului dau vigoare poemelor. Icoanele sunt profane, poetul implică în ele marile teme viața, moartea, nașterea, timpul într-un univers stilizat cu figuri geometrice sau florale voit stângaci. Marele Unu a fost descoperit de Dumnezeu ca perfecțiune, ca un principiu ce își va găsi utilizarea odată cu nașterea Evei, care la rându-i va genera păcatul: "Adam mănâncă, iar dinții noștri străpezesc/ pedeapsa pe capul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cunoaștere) Cu cele "Unsprezece elegii" pătrundem în lumea conștiinței limitelor umane, a stării faustice a omului. Problematica elegiilor, ca întreaga lirică a lui, reia teme cunoscute: nașterea, moartea, materia și inefabilul, năzuința spre absolut, reprezentate în ecuații matematice sau forme geometrice, pentru a descrie o lume complexă de fenomene în care mijloacele rațiunii nu-l mai satisfac. Poetul pendulează între pământ și cer, sfâșiat și chinuit de întrebări, între cunoașterea lumii reale și setea de absolut. Am putea grupa elegiile în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
situează undeva între Dumnezeu și oameni poetul având, ca și Arghezi, conștiința harului: "și coasta cea care mă ține/ îndepărtat prin limita trupească,/ de trupurile celelalte și divine./ Sunt bolnav...". În elegiile setei de absolut își reprezintă divinul sub forme geometrice, cum ar fi sfera sau punctul: "; de aceea nu are chip/ și nici formă. Ar semăna întrucâtva/ cu sfera,/ care are cel mai mult trup". Demiurgul este în afara spațiului și a timpului: El este înlăuntrul desăvârșit,/ interiorul punctului, mai înghesuit
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Cu "Laus Ptolemaei", Nichita Stănescu atinge maturitatea poetică, modalitatea estetică fiind expunerea în ton de prelecțiune populară pentru specialiști, iar pentru cei mai puțin inițiați în ale științei, frumoase abstracțiuni în care încearcă a poetiza raționalizarea matematică a universului. Figuri geometrice ca pătratul, cercul, punctul, supuse unor demonstrații, de care poetul se îndoiește, (pretext pentru a opune intuiția rațiunii) vin să figureze unitatea întregului în virtutea mișcării. De asemenea, aduce teoria numerelor, puterea ansamblurilor. Aflăm că viteza este spațiul parcurs în unitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
feerică: "Și din treaz devine netreaz/ și adorm în somn, într-una,/ ca fântâna, sub găleată/ sfărâmând în sine luna." În ciclul "Împotriva mării", încercarea de-a crea cosmogonii este seacă și plată, fără respirație, împletind elementele primordiale cu formele geometrice, expresii ale libertății sau ale închistării gândirii; exemplul ar fi triunghiul și pătratul, expresii ale limitării gândirii, în timp ce sfera și cercul sunt, ca și tristețea, o limită. În ciclul "Aleph la puterea aleph", poetul dă universului structură de aleph. Aleph
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
În poemul "Viziune", sentimentul de neliniște este potențat de lipsa de copilărie a copiilor: "Dar ei se nasc direct cu mustăți/ Și nu mai au de trăit/ Decât șapte zile". "Bile și cercuri" este poemul în care lumea este văzută geometric; cercul și sfera sunt imagini care ne trimit la Nichita Stănescu ("Laus Ptolemaei"). Concluzia e că zbaterea este inutilă, lumea se învârte într-un cerc închis. Jocul este însă amuzant, până când se face târziu, când jonglerul tată nu se mai
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
forme ale feței le pot avea; va continua cu câteva exerciții aplicative, care privesc construcția grafică a portretului. Observarea: prin discuții frontale, se vor evidenția următoarele aspecte: Se vor observa formele simple, clare, ale feței; se vor relaționa cu formele geometrice. Se vor căuta acele particularități ale formei exterioare care reflectă structura proprie persoanei, caracteristică ei. Se va urmări dobândirea a ceea ce numim "privirea interioară asupra formei exterioare"; se va insista asupra acelor trăsături care individualizează. Ca obiect al observării directe
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
cât va căuta apropierea și cunoașterea celuilalt. Leonardo: Dacă natura ar fi fixat o singură regulă... fețele tuturor oamenilor ar fi asemănătoare și nu s-ar mai putea distinge unele de altele." Atenție! Căutarea și descoperirea unor relații cu formele geometrice nu reprezintă un scop în sine, în sensul geometrizării, ci un mijloc pentru surprinderea, în esență, a caracterului unei forme. Construcția grafică a portretului: Elevii au la dispoziție 30 de minute de lucru; se vor folosi schițele de mai jos
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
www.poezie.ro/index.php/essay/11819/Nichita Stanescu si Matematica (1) Petre Rău, Concepte matematice și filozofice în poezia lui Nichita Stănescu, Eseu 2001, Format electronic (www.rap.inforapart.eu) Motivația: Poemele lui Nichita Stănescu pun în mișcare o serie de concepte geometrice și logice precum punctul, linia, pătratul, cercul, cubul, sfera, numărul, aleph. În abordarea problemei infinitului (și nu numai), Nichita Stănescu nu este un adept al logicii matematice, ci recurge la intuiție, despre care Poincaré spunea: "...se pare că te naști
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
lucru, oricât de mare ar fi numărul și oricât de mare ar fi acel segment. Infinitul matematic este un fel de "infinit spontan", care se formează în afara imaginației și rațiunii. S-ar crea, astfel, așa cum a remarcat Jouffret: "o ființă geometrică care are individualitatea sa, care este deasupra finitului și nelimitatului, în timp ce nelimitatul este legat de gândirea noastră". Cuvântul infinit, care provine din latină, se referă la mai multe concepte distincte, de obicei legate de ideea de "fără sfârșit" sau "mai
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
orfanul, răzvrătitul, pribeagul; pasărea, sălbăticiunea, calul năzdrăvan etc./oglinda, cartea, vioara, icoana, clepsidra, inelul, cheia, masca etc. - simboluri spațiale sau temporale: casa părintească, orașul, parcul/amurgul, toamna etc. - simboluri cromatice sau muzicale: albul, negrul, violetul ș.a./cântecul, doina, serenada - simboluri geometrice ori cifre: cercul, sfera, triunghiul (erotic)/motivul cifrei trei, șapte - sentimente: dorul, suferința, nostalgia absolutului, tristețea, solitudinea, spleenul, bucuria - acțiuni, situații arhetipale: călătoria, vânătoarea magică, coborârea în infern, rătăcirea în labirint, păcatul originar, pactul cu diavolul, jertfa creatoare, lumea ca
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
unor noțiuni de limbă și stil, deoarece textul literar însumează toate nivelurile de producere a mesajului, poezia fiind „o știință la fel de exactă ca și geo metria“. Contrazicândul pe Flaubert, sar putea obiecta faptul că poezia modernă sa eliberat de contrângeri „geometrice“ și că simpla citire a unei poezii poate isca, fluidă, emoția artistică, asociată unei intuiri spontane a sensurilor. Dar este suficient să ne amintim de eminesciana Odă (în metru antic) și de replica ei stănesciană - care impun, chiar pentru a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]