4,128 matches
-
Supuși dansând în aer doar s-amuze Un chip suav angelic dar regesc. Doar, doar s-ar indura să mai rămână Și Iarna grea și aspră s-o înfrunte, S-o-ntarzie din drum măcar o lună, Să mai amâne gerul vremii crunte. Dar zarurile lumii-s aruncate, Căci rostul lor așa a fost să fie, Prințesa Iarnă în mantii fermecate Încet se-apropie de-a noastră glie. Sunt coapte-acum gutuile în ram, Ne luăm adio, deci, frumoasa doamna Și de-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]
-
frunzelor ceresc,Supuși dansând în aer doar s-amuzeUn chip suav angelic dar regesc.Doar, doar s-ar indura să mai rămânăSi Iarnă grea și aspră s-o înfrunte,S-o-ntarzie din drum măcar o lună,Să mai amâne gerul vremii crunte.Dar zarurile lumii-s aruncate,Căci rostul lor așa a fost să fie,Prințesa Iarnă în mantii fermecateIncet se-apropie de-a noastră glie.Sunt coapte-acum gutuile în ram,Ne luăm adio, deci, frumoasa doamnăSi de-oi veni
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]
-
obroc de iertări Și ce multe se nasc într-o clipă de rai, În beție de timp trag de funii uitări Răstignind înc-o zi în destine de pai. În trupuri dogoare de ploi și-amintiri, Sprijiniți în bastoane șubrezite de ger Se roagă dispneic, cerând dezrobiri, Din strânsoare de dor, la icoane din cer. Tânjesc după veri ochii muți de tăceri, Scrisori netrimise așteaptă în zori, Bolnavi fără leac, trestii vii dintr-un ieri, Prea des viscoliți de nevoi și vâltori
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
de hârtii netrimise scrisori, Lași săruturi și zaț pe dantelele reci, Amalgam de nonsens în dogoare de sfori. Vals nebun pe tăiș cu tavanul drept cer, Umbra ta de nisip îngeri vii îmi strecoară, Dezrobești vis uitat în estuare de ger, Fără leac, ochii tăi, încep iar să mă doară. Citește mai mult Urci pe iederi de gând însetat de arome,Sapi fântâni, culegi maci din strânsoare de fum,Cât mă dor ochii tăi, mănăstiri de fantome,Poticniți de cai albi
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
de hârtii netrimise scrisori,Lași săruturi și zaț pe dantelele reci,Amalgam de nonsens în dogoare de sfori.Vals nebun pe tăiș cu tavanul drept cer,Umbra ta de nisip îngeri vii îmi strecoară,Dezrobești vis uitat în estuare de ger,Fără leac, ochii tăi, încep iar să mă doară.... XI. VIS RĂNIT, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1643 din 01 iulie 2015. Când vor părea că fi-vor sub lespezi îngropate Rest de-amintiri, peroane, punți de
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
de tăciuni, obosiți, Canarii doinesc peste munți de culori, Vântul mătură pași, licuricii-s răpiți. Pe un colț de batistă-ți gravez flori de cer, Disperări să-ți alini în agonice nopți, S-o păstrezi talisman și cu lanțuri de ger Leagă-ți pași rătăciți sau descântă-i, de poți. Să n-ai doruri, nici vise! Lăstari de-amintiri, Arome neclare, le-nchide-n sertare, În resturi de jar vor ofta-n mănăstiri, Albi fluturi răniți cu ace de sare. Iubiri
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
anotimpuri pe-un fluture turqoaz, Purtam drept talisman surâs de îngeri vii, Iar vieții nu i-am dat secunde de răgaz, Am stiut conjuga doar verbul “a iubi”. Urzeam peste arderi castele din vers, Deschideam porți închise cu lacăt de ger, Pretutindeni zâmbeau prin hublou de-univers, Albatroși creionați cu penițe de cer. Făceam punți din eșarfe regești de cuvinte, Iubeam pentru doi, subjugat, în culori, Mi-era noaptea poem, săptămânile sfinte, Intețeam jar de gând pe cearșaf de splendori. Țâșneau
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
anotimpuri pe-un fluture turqoaz,Purtam drept talisman surâs de îngeri vii,Iar vieții nu i-am dat secunde de răgaz,Am stiut conjuga doar verbul “a iubi”.Urzeam peste arderi castele din vers,Deschideam porți închise cu lacăt de ger,Pretutindeni zâmbeau prin hublou de-univers,Albatroși creionați cu penițe de cer.Făceam punți din eșarfe regești de cuvinte,Iubeam pentru doi, subjugat, în culori,Mi-era noaptea poem, săptămânile sfinte,Intețeam jar de gând pe cearșaf de splendori. Țâșneau
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
spin Unind într-unul dor și chin, Să-ți port eu floarea spre lumină? Hrăniți cu har, sub semn divin, Ca trandafir într-o grădină Vrei să-mpărțim o rădăcină, Să-mi fii tu lujer drept și spin? Sub ploaie, ger ori zi senină Tu să mă aperi de suspin Ca-nlănțuiți într-o tulpină Cu tine una să devin. Vrei să-mpărțim o rădăcină? de Gabriela Mimi Boroianu 03.04.2016 Referință Bibliografică: Vrei? / Gabriela Mimi Boroianu : Confluențe Literare, ISSN
VREI? de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379574_a_380903]
-
ne-am decis Să o luăm de la început.. Așa cum se termină noaptea Și zorii noi bat la fereastră... Așa cum pe o rămurică Un mugur înflorește în glastră.... Cum după apriga furtună Marea își alină spuma... Cum după vânturi, frig și ger Soarele topește bruma.. Iarnă, vară, primăvară, Toamnă...orice anotimp... Natura veșnic se renaște... Fără a ține cont de timp... Așa trecem și noi prin viață... Cu iluzii, cu iubiri... Cu decepții sau cu lacrimi... Adunate-n amintiri... Dar găsim în
FARMEC ŞI PASIUNE de ADA SEGAL în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379612_a_380941]
-
2221 din 29 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Alb Hai, pune din nou haina emoției peste umerii găndurilor mele și rubinul-lacrimă lasă-l să acopere privirile noastre înzăpezite una în alta! Freamătul cuprinde-mi-l in brațele inimii tale de gerul vremurilor neprielnice ascunzăndu-l. Ianuarie Picuri, picuri din gândurile tale pe corzile sufletului meu, fac această ninsoare albă-răscolitoare, să devină chemare rotitoare. Și asta, în primele zile din anul ales, sub fulgii căzuți din ce în ce mai des, întâlniri priviri în aceeași zare, ascunzându
ALB de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381014_a_382343]
-
concepția autorului, omul se percepe pe sine un simbol, o sinteză a lumii, un microcosmos. Alchimiștii, de exemplu ”au semnalat analogiile și corespondențele care pot fi stabilite între elementele ce alcătuiesc omul și cele care compun ... XXIX. CU GUST DE GER, de Elisabeta Iosif , publicat în Ediția nr. 1830 din 04 ianuarie 2016. Cu gust de ger S-a răscolit iar clipa în ninsoare Lumina ei e gata să măsoare Un timp de iarnă-n taina prăbușită. Cu gust de ger
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
de exemplu ”au semnalat analogiile și corespondențele care pot fi stabilite între elementele ce alcătuiesc omul și cele care compun ... XXIX. CU GUST DE GER, de Elisabeta Iosif , publicat în Ediția nr. 1830 din 04 ianuarie 2016. Cu gust de ger S-a răscolit iar clipa în ninsoare Lumina ei e gata să măsoare Un timp de iarnă-n taina prăbușită. Cu gust de ger pădurea-i primenită. Beteala de zăpadă și brazii îi inundă... Iar ei s-au îmbrăcat în
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
GER, de Elisabeta Iosif , publicat în Ediția nr. 1830 din 04 ianuarie 2016. Cu gust de ger S-a răscolit iar clipa în ninsoare Lumina ei e gata să măsoare Un timp de iarnă-n taina prăbușită. Cu gust de ger pădurea-i primenită. Beteala de zăpadă și brazii îi inundă... Iar ei s-au îmbrăcat în fracul alb de nuntă. ELISABETA IOSIF 3 ianuarie, 2016 ... Citește mai mult Cu gust de gerS-a răscolit iar clipa în ninsoareLumina ei e
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
s-au îmbrăcat în fracul alb de nuntă. ELISABETA IOSIF 3 ianuarie, 2016 ... Citește mai mult Cu gust de gerS-a răscolit iar clipa în ninsoareLumina ei e gata să măsoareUn timp de iarnă-n taina prăbușită.Cu gust de ger pădurea-i primenită.Beteala de zăpadă și brazii îi inundă... Iar ei s-au îmbrăcat în fracul alb de nuntă.ELISABETA IOSIF 3 ianuarie, 2016... XXX. SIMFONIA ÎNGERULUI, de Elisabeta Iosif , publicat în Ediția nr. 1825 din 30 decembrie 2015
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
cumplit al groazei, pe pânza sufletului, smulsă de cnutul urii viscerale, înmuiată în urzeala îndurării, resemnării, doririi, dăruirii, mărturisirii: „Prin colind le spunem tuturor/ Stelelor oprite în sobor/ că un ler și înc-un an apus,/ că-i cernit și straiul gerului/ Lerui, Doamne, lerui ler, lerui.// Anilor ce ni s-au frânt aici./ Lerui, ler, sub aștri licurici,/ astăzi pentru toți ce nu mai sunt/ Lerui, Doamne, lor, în legământ!// Iar celor ce încă n-au plecat./ Lerui, ler... colind descătușat
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
Ed. Timpul, Iași, 2000) Călăii temniceri, cu zăngănelele lor brute și-au sumețit teroarea pe crenelele zidurilor în gheretele încremenite de ură, au prăvălit bezna sufletelor lor și ale Stăpânilor-Irozi peste lagăre și închisori, au pus lacăte pe uși și ger pe zăbrele, au înfășat geamurile celulelor în scutece de lemn sau de tablă, să nu se vadă Îngerii de sus și hlamida de nea așezată în Calea Venirii Domnului și să nu se audă colindele dumnezeiești cântate de Tatăl-Cer peste
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
aripile lor de credință, cu neaua cugetelor împodobite-n Imnele Nașterii Domnului, cu harul binecuvântării preoților, cu mireasma sublimă a poeților, cu împărtășirea Duhului Sfânt, în Dor și Suferință, au frânt gratii, au rupt zăvoare, au despicat bezna, au topit gerul, au încremenit spaima temnicerilor, au aprins în lumânări zăbrelele și au luminat văzduhul cu flacăra Colindelor și dragostea Iubirii lor de Hristos, de Măicuța și de Neamul nostru prea ales și prea des prigonit: „Primește-ți, lume, țărna înapoi,/ Că
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
în Ediția nr. 2221 din 29 ianuarie 2017. Alb Hai, pune din nou haina emoției peste umerii găndurilor mele și rubinul-lacrimă lasă-l să acopere privirile noastre înzăpezite una în alta! Freamătul cuprinde-mi-l in brațele inimii tale de gerul ... Citește mai mult AlbHai, pune din nouhaina emoțieipeste umeriigăndurilor meleși rubinul-lacrimălasă-l să acopere privirile noastreînzăpezite una în alta!Freamătulcuprinde-mi-lin brațele inimii talede gerul... XI. PREZENT, de Lia Zidaru , publicat în Ediția nr. 2216 din 24 ianuarie 2017. Rătăcim între azi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381027_a_382356]
-
să acopere privirile noastre înzăpezite una în alta! Freamătul cuprinde-mi-l in brațele inimii tale de gerul ... Citește mai mult AlbHai, pune din nouhaina emoțieipeste umeriigăndurilor meleși rubinul-lacrimălasă-l să acopere privirile noastreînzăpezite una în alta!Freamătulcuprinde-mi-lin brațele inimii talede gerul... XI. PREZENT, de Lia Zidaru , publicat în Ediția nr. 2216 din 24 ianuarie 2017. Rătăcim între azi și mâine cu pasini neexprimate, cu tensiuni neconsumate, cu nebunia de a scormoni cu fervoare, neliniște, încrâncenare, fiecare nereușită sau ce va veni
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381027_a_382356]
-
pradă, Să-ți simt pe umăr fiecare ram, Pe-obrajii mei săruturi verzi să am Ca niciun ochi străin să nu mă vadă. Când am să zbor, eu pasăre în noapte, Iar tu vei fi de vânturi vântuit, Înfrigurat de ger și dezgolit, Îți voi culege, de pe ramuri, șoapte. Și să nu-ți pese-atunci de goliciune, Vom înfrunzi-mpreună sau pe rând, La tine, eu, și tu la mine-n gând Când iernile s-or prăpădi, nebune. Referință Bibliografică: CÂND... / Silvia
CÂND... de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381147_a_382476]
-
clipire viața se rezumă. Mi-e frica vălul care mă-nfășoară, Al lumii plânset arde-n gândul meu, Conjur destinul - crudul aculeu, Acced himere pân` la subsuoară. De la fereastră-mi strigă universul: „- Fântâna vieții-aproape a secat!“. Sub pleoape, un alt ger nevindecat Își potrivește îndoielnic mersul. Pătrunde iarna sorții pe sub ușă, Lumina aspră, ruptă din zenit, În pragul morții a încremenit; Inspir ninsori din clipa jucăușă... Referință Bibliografică: ÎNTR-UN PUMN DE HUMĂ / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ÎNTR-UN PUMN DE HUMĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381192_a_382521]
-
am cerut iubirii să renască Dintr-un ciob de vis, instantaneu, Dar m-am poticnit de-același pleu, Pendulând aceeași udă iască. Să aprind, zadarnic vreau, scânteia, Roasă-s pân` la oase de amurg, De sub tălpi, ghețarii mi se scurg, Gerul împânzește azi femeia. Am uitat când flăcări la revere Conturau simțirea-surogat - Un conflict nebun, alambicat, Unde focul drepturile-și cere. I-am cerut iubirii o arvună - Rămășițe stinse pe un rug ( Ignorând destinul ignifug, Până și jăraticul răsună...). (din volumul
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
I-am cerut iubirii să renascăDintr-un ciob de vis, instantaneu,Dar m-am poticnit de-același pleu,Pendulând aceeași udă iască.Să aprind, zadarnic vreau, scânteia,Roasă-s pân` la oase de amurg,De sub tălpi, ghețarii mi se scurg,Gerul împânzește azi femeia.Am uitat când flăcări la revereConturau simțirea-surogat -Un conflict nebun, alambicat,Unde focul drepturile-și cere.I-am cerut iubirii o arvună -Rămășițe stinse pe un rug(Ignorând destinul ignifug,Până și jăraticul răsună...).(din volumul "Suflete
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
clipire viața se rezumă. Mi-e frica vălul care mă-nfășoară, Al lumii plânset arde-n gândul meu, Conjur destinul - crudul aculeu, Acced himere pân` la subsuoară. De la fereastră-mi strigă universul: „- Fântâna vieții-aproape a secat!“. Sub pleoape, un alt ger nevindecat Își potrivește îndoielnic mersul. Pătrunde iarna sorții pe sub ușă, Lumina aspră, ruptă din zenit, În pragul morții a încremenit; Inspir ninsori din clipa jucăușă... Citește mai mult Trăiesc, sedată, într-un pumn de humăși-mi târâi pașii sub un vraf
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]