4,138 matches
-
ușor la menținerea reflexelor de pasivitate comunitară sau la plierea comunității pe sugestiile facilitatorului. Modul în care facilitatorul este perceput de către comunitate - datorită unor întâmplări care îi pot scăpa acestuia de sub control sau ca urmare a intențiilor care, efectiv, îl ghidează - are consecințe extrem de importante pentru tot procesul facilitării. Situația facilitatorului este, în bună măsură, similară cu cea a oricărui cercetător social care urmează să facă teren într-o comunitate: Intrarea într-o comunitate este un lucru conjunctural, care trebuie să
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
dezbarere, fie și științifică, asupra tuturor acelor chestiuni care ar fi putut păta, cât de cât, relitățile înfrumusețate ale „României Socialiste”. ∗ În denumirea fenomenului care face obiectul analizei de față am preferat termenul de „frustrație”, și nu cel de „frustrare”, ghidându-ne după originea franceză a termenului, așa cum este redată în „Dicționarul de neologisme”, 1978, Editura Academiei, București: Frustrație - s.f. frustrare (< fr. frustration). Precizăm că același dicționar nu face nici o deosebire semantică între termenii: „frustrație” și „frustrare” (vezi dicționarul menționat, p.
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
fiind o componentă a regimului de exterminare la care erau supuși: „Deținuții trebuie să muncească cu norma dată de noiă este o greșeală ca ei să cunoască normele Canalului. Noi folosim normele Canalului și le dăm lor alte norme, ne ghidăm după ele. Astăzi se pune În fața noastră (problema) de a da maximum de randament. Trebuie să fiți atenți ca fiecare om să fie folosită”40. Din această perspectivă, capătă un cu totul alt Înțeles fraza dintr-un raport, datat iulie
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
la Securitate, un interogatoriu și o amendă importantă, raportată la salariul de asistent universitar. Rapoartele redactate de ofițerii de Securitate certifică faptul că tot ceea ce s-a Întâmplat În viața profesională a disidentei (ulterior difuzării primei scrisori) a fost atent ghidat și monitorizat de către cei Însărcinați cu tutelarea cazului „Dianei”. Dovada o constituie decizia de destituire a profesoarei de la Catedra de franceză a Facultății de Litere, care a fost luată de reprezentanții universității doar după ce Securitatea, prin lt. col. Calian Liviu, solicită
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
stocate de indivizi în forma unor credințe care le modelează gândurile și acțiunile, a unor atitudini având subiacente stări psihologice (rezultate din interacțiunea subtilă a credințelor, sentimentelor și predispozițiilor sociale și individuale), a unor valori, ca sistem de reguli care ghidează alegerile noastre de viață, a unor patternuri culturale. Toate determină un mod de viață și de interpretare a realității. Pentru a capta parametrii de variație culturală, antropologii și sociologii au propus mai multe modele teoretice. 5.1. Modelul lui Kluckhohn
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ocazii și la evenimente sociale particulare; schema cunoașterii procedurale constând în cunoștințele indivizilor privind regulile de procesare a informației prin punerea în relație specifică a diverșilor itemi de informație; schema cunoașterii de sine reprezentând starea psihologică a individului, care îl ghidează pe acesta în procesarea informației, în integrarea stimulilor noi în sistemul experiențelor deja dobândite; rezultă din interacțiunea identității personale cu identitatea socială a individului; schema cunoașterii rolurilor sociale reprezentând acel complex de elemente care sprijină structurarea percepțiilor și răspunsul la
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
membrii comunității; în același timp, formele specifice de comunicare din cadrul unei societăți determină felul în care indivizii conceptualizează realitatea. Pe de o parte, lumea reală impune discursului limite de expresie și conținut; pe de altă parte, limba configurează lumea și ghidează înțelegerea ei. Prin această intercondiționare, realitatea se constituie la intersecția dintre lumea faptic-obiectivă și lumea construită prin discurs subiectiv. Gândurile, credințele, ideile, emoțiile individului, construite în dialog cu ceilalți membri ai societății, sunt exteriorizate prin limbă. Formele lexicale, gramaticale și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
o altă cultură: engl. self-assertion, privacy, rom. dor. 2.1.2. Gramatica Mai mult decât simpla variație tipologică, structurile gramaticale specifice unei limbi reflectă moduri diferite de raportare la realitate. ...cei care utilizează [limbi cu] o gramatică semnificativ diferită sunt ghidați de gramatica pe care o folosesc să observe și să evalueze în mod diferit obiectele externe ale unui act de observare și deci nu sunt echivalenți ca observatori ajungând prin aceasta la viziuni diferite asupra lumii. Astfel, unele limbi nu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
iubește stihialul, dar acestuia el îi dă un aspect sub care palpită viața. Pe acest plan de semnificații „stângăcia” încetează de a mai fi stângăcie, fiind ridicată la rang de noimă. (Ibidem, p. 288). Credința creștină a majorității locuitorilor se ghidează tot după un principiu binar: fapta bună și păcatul, omul bun și omul rău, raiul și iadul, piaza bună și piaza rea, diavolul și spiridușul, ceasul rău și sfânta cruce. În basmul românesc binele înfruntă răul, Făt Frumos se bate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
decât realitate), inima prezidează relațiile umane și comunicarea. Evocă toată gama de sentimente, de la pasiunea nebună la dragostea profundă. Expresiile în care apare cuvântul inimă pot fi de o mare utilitate pentru a putea pătrunde semnificația visului, scenariul putând să ghideze alegerea direcției interpretative. Între altele, putem nota: - «a-l durea inimaă, indicând dezgustul și repulsia; - «o inimă de aură, «a-și pune inima pe tavăă simbolizând generozitatea, compasiunea, empatia; - «o inimă de piatrăă, «o inimă de gheațăă, «fără inimăă, exprimând
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
arată că cel ce visează este angajat într-un proces de evoluție. Visul este o mărturie a progresului celui ce visează. Tămâie Tămâia înnobilează sufletul în trei moduri: - prin foc, în sensul său purificator; - prin fum, care, urcând spre cer, ghidează ascensiunea spirituală; - prin subtilitatea parfumului, care șterge mirosurile vulgare și profane. Înălțarea este de altfel redată prin verbul «a tămâiaă care, în sens figurat, exprimă faptul de a purta înspre nori, de a admira și de a onora. Copil, adolescent
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
și organizații, la nivel de grupuri și în ultimă instanță la nivelul individual. Conform teoriei sistemelor pentru buna funcționare și adaptare a unui anumit nivel social, valorile de la toate nivelele sociale trebuie să fie compatibile. Pentru că o societate să fie ghidată de valorile europene organizațiile, grupurile și indivizii trebuie să aibă valori cu o orientare în acest sens. La nivel de societate sau uniune de societăți, valorile sunt elemente ale culturii acestora și reprezintă „însușiri ale unor lucruri, fapte, idei, fenomene
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
emoțiilor din perspectiva sociologică a condus la necesitatea grupării contribuțiilor din domeniu. Astfel, Jonathan H. Turner și Jan E. Stets (2005, 23-25Ă propun luarea în considerare a următoarele clustere: 1Ă Sociologia dramaturgica și teoriile culturale asertează că trăirile emoționale sunt ghidate de norme culturale atât în ce priveste intensitatea, cât și exprimarea lor în diferite situații concrete (Goffman, 1959, 1961, 1967, 1971, 1983; Gordon, 1981, 1989, 1990; Hochschild, 1979, 1983, 1990; Rosenberg, 1979, 1990, 1991; Thois, 1985, 1990; Clark, 1987, 1990
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
înfuriem când suntem acuzați pe nedrept, să fim geloși sau invidioși etc. Abaterile de la logică emoțiilor sunt sancționate de către societate: cei ce violează această logică sunt suspectați de „dezordine mentală”, recomandându-li-se consultarea unui psihiatru. 2. Consensul social, care ghidează răspunsurile noastre comportamentale în funcție de răspunsurile date de ceilalți aflați în aceeași situație. 3. Scenariile culturale intervin și ele în procesul de identificare a emoțiilor: prin schimbarea criteriilor de comparare a emoțiilor, trăirile interne pot fi altfel identificate. 3.4.2
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
socială dintre emoții”. Asemenea altor gânditori și sociologi (A. Smith, 1759; D. Hume, N.K. Denzin, 1984Ă, Candace Clark (1987, 291Ă apreciază că „simpatia, a te întrista pentru sau împreună cu alții, este fundamentul societății umane”. Simpatia - consideră autoarea - este o emoție ghidată de „reguli ale simțămintelor” și de structură relațiilor interpersonale: pentru a exista simpatie, trebuie să fie o relație între două persoane - cea care simpatizează și cea care este simpatizata. Cuvântul „simpatie” provine din limba latină, fiind derivat din cuvântul „compasiune
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
trainingul părinților. În cadrul acestuia, părinții își formează deprinderi care să îi ajute să facă față comportamentului copiilor; pregătirea include familiarizarea cu principiile învățării sociale și a tehnicilor derivate. Terapeutul oferă o scurtă expunere a conceptelor de bază și tehnicilor propuse, ghidând apoi părinții în implementarea acestor proceduri. Modelele de interacțiune și procedurile învățate în cadrul ședințelor sunt ulterior aplicate acasă. Dintre studiile empirice asupra eficienței acestei forme de terapie enumerăm: Dumas, J.E. (1989), „Treating antisocial behavior in children: Chilt and family approaches
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
să surprindă esența metodologiei cercetării în științele sociale, contrastând modul de a face știință în disciplinele sociale cu demersul similar din științele naturale. Scopul principal al acestui capitol este acela de a formula câteva principii practice care este bine să ghideze activitatea de cercetare. În capitolele tehnice și, mai ales, în exemplele oferite în carte, aceste principii transpar ca linii de structurare a argumentării și demonstrației empirice și criterii de decizie în alegerea unei soluții. Cel de-al doilea capitol discută
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
prezentare succintă sau detaliată a discuțiilor privind metodologia cercetării sociale. În schimb, va aduce la lumină câteva dintre practicile cercetării în științele sociale, constitutive cunoașterii pe care o produce. De aici voi încerca să formulez câteva principii practice care să ghideze cercetarea în spațiul social. Cunoașterea în științele socialetc "Cunoașterea în științele sociale" Care este tipul de cunoaștere pe care o putem formula în științele sociale și cum ajungem la ea? Pentru a răspunde cât mai bine la aceste întrebări, voi
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
a informației, conștient sau adesea fără să fie conștient de acest lucru. E vorba despre selecția operată de propriile scheme de percepție și conceptualizare, ele dându-i o înțelegere și interpretare a celor pe care le observă și care îi ghidează activitatea de înregistrare a informației. Orice observație și investigație empirică se bazează pe presupuneri conceptuale, pe presupuneri asupra sensului, semnificației, înțelesului celor observate. Ca atare, ceea ce vede și înregistrează un observator diferă, în mai mare sau mai mică măsură, de
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
infinit de structuri cauzale ortogonale și oblice care să conducă la aceeași matrice de corelații. Pentru a determina configurația care corespunde realității, putem restrânge mulțimea de modele factoriale urmând un model teoretic plauzibil și solid argumentat sau putem să ne ghidăm după rezultatele unor cercetări anterioare în tema respectivă. 2) Aceeași structură de covarianță, număr variabil de factori. Se poate demonstra matematic că există o corespondență între numărul de factori într-un model cauzal și rangul unei matrice construite, numită matrice
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
interpretarea lui R2 în modelele de regresie: valoarea sa se îmbunătățește pe măsură ce creștem numărul de dimensiuni, așa cum valoarea lui R2 se îmbunătățește pe măsură ce introducem mai multe variabile explicative în modelul de regresie. Ca în cazul regresiei, și aici ne vom ghida urmând principiul simplității. Vom alege soluția acceptabilă cu cele mai puține dimensiuni. În afară de f-stress, în general programele statistice mai calculează alți câțiva indicatori de adecvare a modelului, care ne pot ghida în alegerea modelului cu cea mai bună dimensionalitate. Unul
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
regresie. Ca în cazul regresiei, și aici ne vom ghida urmând principiul simplității. Vom alege soluția acceptabilă cu cele mai puține dimensiuni. În afară de f-stress, în general programele statistice mai calculează alți câțiva indicatori de adecvare a modelului, care ne pot ghida în alegerea modelului cu cea mai bună dimensionalitate. Unul dintre aceștia este RSQ, corelația simplă pătratică între proximități și transformate. Cu cât aceasta este mai mare, cu atât modelul este mai bun. Un altul este stress, care are o formulă
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Uneori, în funcție de caz, poate fi necesară modificarea planului de tratament sau reajustarea obiectivelor propuse. d) Întreruperea relației pacient - terapeut se realizează numai atunci când obiectivele fixate au fost atinse sau când pacientul nu colaborează (Dolbeau, 1996). Reguli generale care trebuie să ghideze KT în relația lui cu pacientul: • să țină cont de apartenența socio-culturală și religioasă a pacientului; • să fie atent la comportamentul pacientului, intervenind prompt atunci când acesta nu este corespunzător; • să păstreze o atitudine calmă și liniștită, menținând un climat de
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
în cadrul unor reuniuni oficiale sau atunci când, în numele organizației, exercită o acțiune (de exemplu, înmânarea unor premii anuale, a unor distincții etc.); • rolul de conducere - definește relația dintre lider și subalterni -presupune direcționarea și coordonarea activității subordonaților (angajare, promovare, concediere): managerul ghidează și motivează subordonații; • rolul de legătură cu diferite structuri sau departamente ale organizației sau între organizație și comunitatea externă acesteia - managerul cunoaște colaboratorii și stabilește relații interpersonale cu aceștia. ¬ Roluri informaționale - sunt legate de gestionarea și prelucrarea informațiilor și plasează
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
realizările, rezultatele, impactul direct și indirect, efectele dorite și nedorite etc.; • definirea obiectului care trebuie evaluat; aceasta implică imediata întoarcere la pasul anterior, la diagnoză și la etapele de planificare, pentru a se pune întrebările corecte cu privire la aspectele care au ghidat sau motivat proiectul și la deciziile luate atunci. În general, obiectul evaluării este definit ținându-se cont de trei factori: momentul în care se efectuează evaluarea, cine a solicitat evaluarea și scopul evaluării. A defini obiectul care se evaluează înseamnă
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]