7,863 matches
-
HYPERLINK \l "Etzioni" Etzioni (2002) arată că schimbările graduale, pozitive dintr-o societate capătă consistență atunci când marea majoritate a grupurilor sociale au capacitatea de autoadaptare la inovațiile curente, în mod particular în sfera comunicării culturale (globalizarea culturii/cultura de masă). Globalizarea nu are însă doar un trend pozitiv. Din ce în ce mai mult se discută despre globalizarea sărăciei și globalizarea problemelor sociale, ca efecte ale globalizării economice, ale creșterii puterii corporațiilor transnaționale și ale orientării lor spre obținerea unor profituri maxime, și slăbirea mecanismelor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
capătă consistență atunci când marea majoritate a grupurilor sociale au capacitatea de autoadaptare la inovațiile curente, în mod particular în sfera comunicării culturale (globalizarea culturii/cultura de masă). Globalizarea nu are însă doar un trend pozitiv. Din ce în ce mai mult se discută despre globalizarea sărăciei și globalizarea problemelor sociale, ca efecte ale globalizării economice, ale creșterii puterii corporațiilor transnaționale și ale orientării lor spre obținerea unor profituri maxime, și slăbirea mecanismelor instituționale de redistribuire, dezvoltate de statul-națiune clasic. O întrebare fundamentală apare în legătură cu necesitatea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
marea majoritate a grupurilor sociale au capacitatea de autoadaptare la inovațiile curente, în mod particular în sfera comunicării culturale (globalizarea culturii/cultura de masă). Globalizarea nu are însă doar un trend pozitiv. Din ce în ce mai mult se discută despre globalizarea sărăciei și globalizarea problemelor sociale, ca efecte ale globalizării economice, ale creșterii puterii corporațiilor transnaționale și ale orientării lor spre obținerea unor profituri maxime, și slăbirea mecanismelor instituționale de redistribuire, dezvoltate de statul-națiune clasic. O întrebare fundamentală apare în legătură cu necesitatea de a specifica
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
capacitatea de autoadaptare la inovațiile curente, în mod particular în sfera comunicării culturale (globalizarea culturii/cultura de masă). Globalizarea nu are însă doar un trend pozitiv. Din ce în ce mai mult se discută despre globalizarea sărăciei și globalizarea problemelor sociale, ca efecte ale globalizării economice, ale creșterii puterii corporațiilor transnaționale și ale orientării lor spre obținerea unor profituri maxime, și slăbirea mecanismelor instituționale de redistribuire, dezvoltate de statul-națiune clasic. O întrebare fundamentală apare în legătură cu necesitatea de a specifica nu doar trendurile globalizării, ci și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
efecte ale globalizării economice, ale creșterii puterii corporațiilor transnaționale și ale orientării lor spre obținerea unor profituri maxime, și slăbirea mecanismelor instituționale de redistribuire, dezvoltate de statul-națiune clasic. O întrebare fundamentală apare în legătură cu necesitatea de a specifica nu doar trendurile globalizării, ci și când se va încheia procesul de globalizare, cum va arăta o lume complet globalizată, pentru că, cel puțin teoretic, la momentul respectiv, vom avea o singură societate și cultură care va ocupa întreaga planetă. Sau poate că nu? Este
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și ale orientării lor spre obținerea unor profituri maxime, și slăbirea mecanismelor instituționale de redistribuire, dezvoltate de statul-națiune clasic. O întrebare fundamentală apare în legătură cu necesitatea de a specifica nu doar trendurile globalizării, ci și când se va încheia procesul de globalizare, cum va arăta o lume complet globalizată, pentru că, cel puțin teoretic, la momentul respectiv, vom avea o singură societate și cultură care va ocupa întreaga planetă. Sau poate că nu? Este extrem de dificilă o asemenea prognoză sociologică, mai ales fără
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dificilă o asemenea prognoză sociologică, mai ales fără a lua în considerare nivelurile înalte ale unor procese de diferențiere (mai ales culturală/socială, dar și politică și economică), multicentricitate și fenomene imprevizibile, haotice. Diferențierea actuală limitează viteza unor procese de globalizare și, la anumite niveluri, o poate chiar bloca. De exemplu, identitatea europeană este un construct dezirabil, dar blocat la nivelul entităților naționale (vezi procesele dificile de creare a unei Europe sociale armonioase sau respingerea Constituției europene). Multicentricitatea se referă la
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
firmele transnaționale, ale căror interese le transcend pe cele ale statelor-națiune și cetățenilor lor. În fine, fenomenele haotice se referă la conflicte sociale masive, dezastre naturale (inclusiv epuizarea unor resurse non-regenerabile), descoperiri și invenții. Din ce în ce mai multe voci, însă, arată că globalizarea se referă la o serie de forțe și factori ce acționează în afara controlului social, transformând, într-o manieră necontrolată, lumea actuală, cu consecințe nu doar negative, ci chiar ireparabile. Fiind cea mai recentă teorie ce încearcă să explice dezvoltarea socială
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
forțe și factori ce acționează în afara controlului social, transformând, într-o manieră necontrolată, lumea actuală, cu consecințe nu doar negative, ci chiar ireparabile. Fiind cea mai recentă teorie ce încearcă să explice dezvoltarea socială și patternurile viitoare de manifestare, teoria globalizării s-ar putea să fie, ca și predecesoarele ei, de altfel, „teoria la modă” în momentul actual. Anii ’60 au adus teoria modernizării și apoi teoria dependenței, anii ’70 au adus teoria sistemului mondial modern, anii ’80 au lansat teoriile
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
adus teoria modernizării și apoi teoria dependenței, anii ’70 au adus teoria sistemului mondial modern, anii ’80 au lansat teoriile postmodernizării (cu un puternic input din partea cărții lui J.F. Lyotard - Condiția postmodernă), iar anii ’90 aduc în prim-plan teoria globalizării. Același lucru s-a întâmplat cu „tranziția” de la dezvoltare economică la dezvoltare socială spre „dezvoltare sustenabilă”; sau de la analiza diferitelor categorii de resurse la analiza capitalului social ca resursă-cheie; sau mutarea discursului de la sărăcie la deprivare și excluziune socială spre
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Acordul Nord-American de Liber-Schimb), Mercosur (Mercado Común del Sur - Piața Comună a Sudului), Uniunea Statelor Africane etc. De asemenea, una dintre caracteristicile principale ale acestei perioade o reprezintă transformările din cadrul sistemului legate de natura actorilor ce acționează în interiorul său. Teoriile globalizării susțin că epoca westfalică s-a încheiat în jurul anilor ’60-’70, iar acum trăim de fapt într-o lume post-westfalică, pe care procesul de globalizare o transformă în mod radical, în sensul multiplicării exponențiale a interdependenței dintre statele sistemului internațional
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
perioade o reprezintă transformările din cadrul sistemului legate de natura actorilor ce acționează în interiorul său. Teoriile globalizării susțin că epoca westfalică s-a încheiat în jurul anilor ’60-’70, iar acum trăim de fapt într-o lume post-westfalică, pe care procesul de globalizare o transformă în mod radical, în sensul multiplicării exponențiale a interdependenței dintre statele sistemului internațional crescând astfel responsabilitatea reciprocă a statelor sistemului. Această epocă post-westfalică este dominată de actori transnaționali ca actori dominanți în sistemul internațional. Odată cu apariția organizațiilor regionale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
noi, precum fundațiile asociate partidelor americane și germane, cu o intensă activitate peste hotare. Tot în categoria OING „mai vechi” intră numeroase structuri sindicale și asociații profesionale internaționale, dar și Comitetul Internațional Olimpic sau alte federații sportive internaționale. Preexistă erei globalizării și unele OING prin intermediul cărora companiile transnaționale desfășoară activități caritabile sau în alte scopuri de interes general, însă fenomenul a sporit în intensitate pe măsură ce - în bună măsură, tot sub efectul acțiunii sectorului neguvernamental - companiile și-au asumat o responsabilitate socială
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
stat (Willets, 2005, pp. 435-436). Din punct de vedere analitic, această circumscriere nu poate fi considerată o „definiție” a ONG (OING), însă ea este utilă pentru o mai bună înțelegere a implicării ONG (OING) în politica globală. În ultimii ani, globalizarea comunicațiilor a încurajat ONG să facă trecerea „de la local, la global” (Willets, 2005, pp. 437-438). Această lărgire a câmpului de acțiune a fost dictată de nevoia de a găsi căi mai eficiente de promovare a valorilor și intereselor specifice fiecărei
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
coincide cu cea a corporației multinaționale din a doua, astfel că definirea CTN prin prisma existenței sucursalelor în străinătate este pe deplin satisfăcătoare. Totuși, este important de sesizat faptul că există grade diferite de intensitate în ceea ce privește „transnaționalizarea” activității corporațiilor, iar globalizarea economică le poate stimula pe multe dintre ele să adopte strategii deliberate de grăbire și accentuare a acestui proces. Corporațiile transnaționale sunt prezențe mai vechi pe scena internațională, dar epoca postbelică a marcat creșterea dramatică atât a numărului de CTN
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Școlii realiste, cu precădere de la cercetătorii interesați de economia politică internațională. Totuși, realiștii au evidențiat faptul că CTN nu pot fi considerate total autonome în raport cu guvernele statelor de origine. Acest tip de dezbatere se regăsește și în literatura contemporană asupra globalizării, impactul CTN consituind una dintre marile teme de dezbatere. Astfel, curentul (hiper)globalist vede în CTN rivali serioși ai statelor, dacă nu chiar învingători siguri în acest duel. Modelul „corporației dezlănțuite” care sfidează autoritatea etatică și își impune propriile reguli
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
diverse organizații teroriste (Kiras, 2005, p. 482). Se apreciază că, în ceea ce privește terorismul internațional, organizația teroristă islamică Al-Qaida, condusă de Osama bin Laden, a făcut trecerea de la palierul transnațional la cel al rețelei transnaționale globale (Willets, 2005, p. 434). Însă efectele globalizării asupra terorismului internațional nu pot fi limitate la Al-Qaida sau la relația cu „subsidiarele” ei din Afghanistan, Pakistan, Indonezia sau lumea arabă. De globalizare profită și actori ale căror ținte politice sunt mai limitate, dar care dispun astăzi de resurse
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
trecerea de la palierul transnațional la cel al rețelei transnaționale globale (Willets, 2005, p. 434). Însă efectele globalizării asupra terorismului internațional nu pot fi limitate la Al-Qaida sau la relația cu „subsidiarele” ei din Afghanistan, Pakistan, Indonezia sau lumea arabă. De globalizare profită și actori ale căror ținte politice sunt mai limitate, dar care dispun astăzi de resurse superioare. Astfel, tehnologiile asociate globalizării permit coordonarea de la distanță a unor acte teroriste programate a avea loc în locuri diferite (atentatele Al-Qaida de la 11
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pot fi limitate la Al-Qaida sau la relația cu „subsidiarele” ei din Afghanistan, Pakistan, Indonezia sau lumea arabă. De globalizare profită și actori ale căror ținte politice sunt mai limitate, dar care dispun astăzi de resurse superioare. Astfel, tehnologiile asociate globalizării permit coordonarea de la distanță a unor acte teroriste programate a avea loc în locuri diferite (atentatele Al-Qaida de la 11 septembrie 2001 din SUA sau cele de la 11 martie 2004 din Spania) sau chiar în țări diferite (exploziile din 1998 de la
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
infracționale transnaționale implicate în traficul de armament și materiale militare, în migrația ilegală și în alte domenii sensibile. Chiar dacă asemenea structuri nu sunt recunoscute drept „actori” ai vieții internaționale, analiza lor poate contribui la o mai bună înțelegere a efectelor globalizării. Mișcări de gherilă și miliții Plasarea unor organizații precum IRA nord-irlandeză sau ETA bască în categoria grupărilor teroriste ar putea fi contestată, în virtutea faptului că violența pe care au promovat-o sau o promovează ar fi, în esență, legitimă. Organizațiile
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
departe de a fi ilustrate în mod adecvat de descrierea hobbesiană a stării naturale. Indirect, Școala engleză atrage atenția că vizibilitatea maximă a încălcării regulilor internaționale și a conflictelor deschise, mai ales într-o epocă a puterii mass-media și a globalizării, ascunde, prin omitere, faptul că cele mai multe dintre statele lumii, în majoritatea interacțiunilor dintre ele (între care le includem pe cele politice, militare, economice, sociale, până la acele interacțini foarte specializate și rutinate, cum ar fi cooperarea poștală, asistența externă în caz
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
anii 1950-1980, fiind folosită nu numai în stabilirea politicilor de dezvoltare, dar și ca armă din arsenalul ideologic al „războiului rece”. Influența sa este vizibilă astăzi în discutarea dezvoltării Lumii a Treia, argumentele sale fiind folosite de adversarii procesului de globalizare. Teoria sistemului mondial Teoria sistemului mondial s-a constituit în timp, bazându-se la origini pe critica imperialismului. O formulare complex construită îi aparține lui Immanuel Wallerstein, care, în cea mai cunoscută cartea a sa, Sistemul mondial modern, dezvoltă multe
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
apanajul unei anume perspective - după cât se pare, Istoria nu s-a sfârșit, după cum afirma un neoliberal marcant precum Francis Fukuyama, după încetarea „războiului rece”. Politicul nu poate fi gândit ca un moment înghețat. În probleme precum relațiile Nord-Sud în condițiile globalizării sau relațiile cetățeanului cu un stat din ce în ce mai restrâns în manifestarea suveranității sale, marxismele se pot dovedi în continuare un teren fertil pentru formularea temelor de reflecție și a problemelor. Influența teoriilor marxiste în științele sociale este greu de estimat - dar
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
s-a concretizat, în ultimele decenii, în teoria păcii democratice. Liberalismul sociologic insistă asupra procesului prin care comunicarea și activitățile transnaționale tind să creeze noi solidarități și comunități, în lumea contemporană. Acest corp de teorie, influent în domeniul studiilor asupra globalizării, evidențiază presiunea exercitată de societatea civilă asupra guvernelor și interdependența tot mai accentuată între acestea din urmă, în diverse arii ale vieții internaționale. În fine, al patrulea curent major este instituționalismul liberal, considerat, de regulă, matricea neoliberalismului contemporan în relațiile
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
implicațiilor asupra cercetărilor. A doua direcție de dezvoltare conceptuală este făcută prin multiplicarea nivelurilor de analiză a securității. O a treia secțiune este dedicată dezvoltărilor teoretice din domeniu, urmată fiind de definirea unei categorii speciale de amenințări, specifice procesului de globalizare. În ultima parte a capitolului sunt schițate câteva concluzii asupra modului în care studiile în domeniu și-au redefinit obiectul investigației prin lărgirea sferei noțiunii de „securitate”. Analiza sectorială prin obiectele de referință ale securității Abordarea academică tradițională a politicului
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]