2,506 matches
-
vă deranjeze. Tata a plecat nu știu unde. Servitoarea ieși; Vera dădu s-o urmeze, dar se întoarse și, îngrijorată, se apropie de prinț. — Prințe, fie-vă milă de acest nenorocit; nu-l alungați astăzi. — Pentru nimic în lume nu l-aș goni; va fi cum vrea el. — De-acum n-o să mai facă nimic și... și nu fiți sever cu el. — O, nu, de ce? — Și... să nu râdeți de el; ăsta-i lucrul cel mai important. — O, câtuși de puțin! — Sunt o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cuvântului lui David, sfânt prooroc și împărat, a-l zicere și noi cu puținel mai schimbîndu-l: Doamne, veniră străinii în moșia noastră și-și spurcară mâinile lor cu mite și îndrăzniră a vinde și a cârciumări sfintele taine și a goni pe moșnem, și în trudele și ostenelele lor a băga pe străini... Dar Matei ura de moarte pe greci și pe muscali! Dar nici n-a vrut să primească pe ambasadorul Moscului, strigînd: "Să nu-i văd fața! " Matei Basarab
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu ajutorul imoralității, trebuia să aibă patriotismul de-a lăsa altora această glorie! Dar, oricum ar fi, rămâne dovedit că, astăzi cel puțin, nu mai există nici un pretext pentru ca țara să mai sufere dominațiunea acestui partid care, prin imoralitatea sa, a gonit din minister chiar pe capul său, pe îndelung răbdătorul d. Brătianu! Iacă ce mărturisește d. Brătianu în cuvântarea sa cea din urmă și oarecum în testamentul ministerului din 1876! Dar din această cuvântare mai răsare încă o idee: Lupta contra
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pe cât de mișeloase? Știe el oare că în adevăr guvernul a fost slugarnic și nedibaci în această cestiune așa încît se teme că, de se va face lumină, opiniunea publică se va deștepta în fine și-i va {EminescuOpXII 185} goni de la putere ca pe niște oameni tot atât de proști administratori pe cât de meșteri calomniatori? Sau pregătește el vreo altă lovire țării, vreo cerere de milioane or dezorganizarea justiției prin alegere? Oricare din aceste ipoteze va fi cea adevărată este învederat că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Rumelia orientală toată lumea (bulgărească) este indignată în contra prințului Alexandru. "Marița" din Filipopol publică mai în fiecare număr lungi proteste și rezoluțiuni luate prin meetinguri în contra loviturii de stat. Se adună și bani pentru partidul liberal sau mai bine spre a goni pe prințul Alexandru. Guvernul Rumeliei orientale pare a privi cu ochi buni acestă mișcare și evenimentele din Bulgaria sunt binevenite și guvernului turcesc. Atâta e sigur, că planurile pentru unirea celor două principate nu se vor ivi cât timp domnește
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lui Matei Basarab de la 1639, ne încredințăm că el își pricepea misiunea lui istorică: Doamne! - zice el - veniră străinii în moșia noastră și-și spurcară mînile lor cu mite și îndrăzniră a vinde și a cârciumări Sfintele Tale și a goni pe moșneni și în avutul lor a băga pe străini, fum de rușine vecinilor noștri,... oameni străini nouă, nu cu legea (religia), ci cu neamul, cu limba și cu năravurile cele rele. Iată o deosebire clară între lege și rasă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
deosebire clară între lege și rasă; între confesiune și naționalitate! Apoi urmează zicînd: Întorcându - se Dumnezeu cu milă la această săracă de țară, adusu-și-au aminte de noi, Matei Basarab, și ne-au adus din țări străine, de unde eram goniți de străini și pribegi de răul lor și ne alease la domnia țării și ne ridică în Scaunul strămoșilor noștri. Această reacțiune a elementului contra cotropirii de elemente introduse în mod clandestin în țară, precum și redeșteptarea în genere, e în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de la 1700 - 1821. Populația autohtonă scade și sărăcește; cărți nici se tipăresc, nici se citesc; pătura dominantă, superpusă rasei române, n-are nici sete de cunoștinți, nici capacitate de a pricepe adevărul. Daca acest sediment învață, o face de silă, gonind o funcție. Încolo leagă cartea de gard. Și, pentru a avea o funcție, trebuie să fii înrudit cu ei, să ți se termine numele în -oglu -opulos sau în -idis și să fi terminat patru clase, sau, în caz de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și afară de aceasta micul poporaș (Kleines Volkchen ) întreține un cârd de agenți cari se silesc a aduce poporul ce stă sub Anglia la nemulțumire, ba la revoltă chiar. Cu intenție agenții micei țări răspândesc știrea că ea în curând va goni pe engleji și le va lua teritoriul; iar, pentru ca lucrul să devie verisimil în ochii ignorantului popor de rând, guvernul micii țări, din greșeală se 'nțelege, pune pe soldați să facă o incursiune pe teritoriu englez, să ocupe sate și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
scârbă de aceste adunături ce-au uzurpat rolul de politiciani în țară. Pot oamenii aceștia, a căror părinți nu știau românește, să aibă vrun sentiment de patrie? Pot ei să iubească literatura, artele, meseria națională? Știu ei altceva decât a goni funcții? Sunt ei altceva decât ceea ce ovreii sunt în Moldova? Iată de ce moldovenii au dreptate să urască pe acești oameni. Ei, poporul istoric, au dat mâna și s-au unit cu poporul istoric al Țării Românești. Când au unit coroana
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și vitejia ostașilor otomani, și regele, cu regalitatea pățită la naștere, fu silit să ceară smerit mijlocirea Europei pentru a scăpa de soarta cu care-l amenința dreapta mânie a suzeraniului său. Când victorioasele trupe turcești se îndreptară spre capitală, gonind înainte-le ca lupul o turmă de oi cetele pline de spaimă ale țăranilor sârbi înarmați, Milan Obrenovici dovedi calitatea lăudabilă de a fi recunoscător pentru grațiare și se obligă îndată a fi liniștit pe viitor dacă i s-ar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fi de orice părere vom pofti. {EminescuOpXII 366} Am spus-o demult, e greu, e ingrat a se lupta în contra unor asemenea arme. Nici o idee cât de clară, cât de generoasă nu poate opri tagma oamenilor fără de patrie de-a goni buna lor stare în detrimentul nației, a dezvoltării muncii și a culturii. Trebuia poate această amară experiență. Trebuia nația să vază cum toată plebea aceasta greco - bulgărească au pretextat numai idei liberale ori naționale pentru a face averi din nimic, pentru
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să nu fie atât de scumpe încît să le sacrificăm bunăstarea, sănătatea, viața morală și fizică a țăranului nostru, câștigul meseriașului și a negustorului nostru, numai pentru că Evangelia pe de o parte, Revoluția franceză pe de alta, ne cer frăție. Goniți din marea împărăție rusească în mod sistematic, persecutați în Germania, rău văzuți în Austro-Ungaria, evreii trec în cârduri marginile țării noastre și află aci, sub un guvern și o legislațiune demagogică, un teren de esploatare cum nu-l mai aflaseră
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din Rusia. Dar iată-l aproape întreg. Ex ungue leonem. ... indicarăm zilele trecute datoria ce credem că au, după noi, acei dintre evrei cari se zic români, cari iubesc cu adevărat țara și pe poporul român. Aceștia, pe când pretutindeni erau goniți, pe când mai nicăieri nu găseau azil și protecțiune pentru viața ș-averea lor, au aflat în România nu numai azilul ci mijlocul d' a propăși, d' a se 'navuți. Ei știu deci, prin esperiența ce au, că, niciodată fanatismul religios
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
contra evreilor, nu numai în contra celor intrați pe furiș, ci și în contra unor evrei cari sunt stabiliți demult sau chiar născuți în țară. Evreii, luîndu-și asupră-le sarcina grea de a da guvernului concursul lor întru a opri intrarea celor goniți din alte părți în țară, desigur că se vor expune la multe vorbe și reproșe neplăcute; totuși nu vor înceta a fi la îndemîna guvernului, văzând că prin aceasta s-a dezbrăcat de neîncrederea ce nutrește în contra-ne, nu tolerează
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
trebuie să purtați cinste și sfială către dînsul? Păcat de Dumnezeu să se ducă atâtea slove! - Așa, domnule, s-au dus și acuma dumneata să fii sănătos! Ele s-au dus și nu se vor mai întoarce căci le-a gonit o soțietate întreagă, le-a gonit însuși dreptul cuvenit. Din această probă se va vedea care e meritul de căpetenie a lui Eliad. EI scria cum se vorbește; viul grai a fost dascălul lui de stil. Prin el limba s-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
către dînsul? Păcat de Dumnezeu să se ducă atâtea slove! - Așa, domnule, s-au dus și acuma dumneata să fii sănătos! Ele s-au dus și nu se vor mai întoarce căci le-a gonit o soțietate întreagă, le-a gonit însuși dreptul cuvenit. Din această probă se va vedea care e meritul de căpetenie a lui Eliad. EI scria cum se vorbește; viul grai a fost dascălul lui de stil. Prin el limba s-au dezbrăcat de formele convenționale de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
numește To Kill a Mockingbird, roman primit foarte bine chiar de la început (1960), răsplătit cu premiul Pulitzer în anul următor. Nelle Harper Lee s-a născut și a copilărit în Monroeville, Alabama, loc unde l-a întâlnit și pe copilul gonit de soartă în acea direcție, viitorul scriitor Truman Capote (vezi). Interesul pentru literatură a fost mai întâi dublat de atracția față de lumea dramatică a tribunalului unde tatăl funcționa ca avocat, și unde fetița uneori căsca gura alături de Truman. Și la
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
paralelism destul de frecvent În literatura patristică, subliniază că așa precum cei cu stomacul Încărcat și plin de venin sorb cu hotărâre băutura amară, ca prin ea să depărteze pri cina La originile bolii 23 bolii, așa primește cel ce e gonit de vrăjmaș și aleargă spre Dum nezeu, băutura durerilor, care stinge efectul rău al plă‑ cerii. Căci nu se poate bucura cel ce nu suferă dureri 12. Sensul durerii este redat și de Sfântul Maxim Mărtu‑ risitorul, care, pornind de la
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
în liric, în care se dezvoltă tema precarității ființei supuse trecerii timpului și rarefierii identității. De altfel, motivul vremelniciei are aici o frecvență considerabilă, însoțindu-se, în imagini surprinzătoare, cu un sentiment, lipsit de ostentație, al neliniștii existențiale. Bunăoară, timpul „gonește la tot pasul pe străzi de-a lungul liniilor de rămas bun și lasă în urma sa prichindeii”. Rebelul dadaist revine la o elegie cu tonalități oarecum mai solemne: „Vezi tu în mine înșiruirea de stârvuri/ Și puntea durerilor închegate în
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
au asuprit pe partea fomeească, ba Încă și pe fomeile ceale bătrâne, fără vătămarea cinstii cu toate stările Împrejur nu se poate spune. Sau, În altă parte: Pe birău și pe preotul locului, În pielea goală dezbrăcându-i, i-au gonit de acolo afară și i-au duduit. În general, prigonirea preoților, inclusiv uciderea lor, asociată altor fărădelegi, reprezintă o temă frecventă și bine evidențiată, menită să sublinieze trăsătura de adversari ai religiei, proprie imaginii francezilor. Prin toate aceste elemente, francezii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
un lucru periculos/Un cerb fericit care și-a atins scopul/Și și-a petrecut noaptea într-o încleștare amoroasă /își imaginează că poate dormi a doua zi/ Dar când haita de câini/ Și cornurile care sună fără oprire/ îl gonesc în câmp deschis, / Simte că nu mai are aer/ Nu mai are forță/ Și îmbuibat de plăceri/ Este ucis de către vânător“ Datorită pasiunii pentru vânătoare, l‘Ile-de France a rămas aproape fără animalele sălbatice și, pentru plăcerea Regelui, a fost
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și-l avârlea?... Era să-i aducă acum pe altul! Să aibă alte încercări; alte tulburări! Se deprinsese cu starea de lucruri. Sau poate căutau să scape complet de sub supravegherea lui? Chiar odinioară era să moară!...Ada numai reținea. Îl gonise chiar: să plece când și unde vrea. Nu-i mai trebuia alături de ea o fantoșă. Nici de asta măcar nu mai era bun!...Nu mai era bun de nimic.” (Hortensia Papadat Bengescu Concert din muzică de Bach) 3. Susțineți, în fața
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
se șoptea matematicienilor de pe ultima treaptă, cum erau Filolaus, Archytas sau Lysis. Acest mister între fiii nobililor, putea fi ușor luat ca o primejdie pentru popor. Neliniștit, partidul popular năvăli în școală, distruse clădirea, îi împrăștie pe discipoli și îl goniră pe bătrânul periculos. Pitagora s-a retras la Metaponte, unde nu a mai vorbit nimănui și unde în curând (500 î.e.n.) a dus cu sine o întreagă comoară, pe care omenirea a muncit secole de-a rândul să o redescopere
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
un adevărat turneu pe la curțile suverane din Europa! In Germania l-a vizitat pe Frederic cel Mare; de aici a trecut în Rusia, la regina Ecaterina a II-a; în Polonia la regele August; în Austria la împărăteasa Maria Tereza. Gonit de la Viena, a nimerit în Spania. Acolo, viața din cale-afară de scandaloasă l-a aruncat într-o închisoare din Barcelona. A revenit la Paris, unde a cinat printre mulți nobili, cu contele de Wallenstein, eroul războiului de 30 de ani
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]