2,459 matches
-
nu putem tolera această atitudine și în continuare». Nenorocirea era că chiar în sate, printre oamenii harnici, se aflau și destui oportuniști, precum și câțiva leneși, bețivani fără căpătâi, care cântau în strunele puterii, sufocându-i pe cei mulți, harnici, buni gospodari și determinându-i să ia în mână pana, so înmoaie în călimara cu cerneală violetă a primăriei și în final să semneze fie angajamentul că într-un timp minim va preda cota obligatorie la baza de colectare, fie cererea de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la 4 octombrie acelaș an se raportează că de fapt există numai 90 de cereri de înscriere în G.A.C., 77 provenind de la membri de drept ai gospodăriei colective, 7 de la membrii întovărășirii și 6 de la gospodăriile individuale. Care va să zică 109 gospodari încă rezistau presiunile tovarășilor veniți de la raion sau de la regiune, de multe ori cu miliția «poporului» după ei. În întreaga țară era fierbere mare, poruncile venite de la «împărăție» sunau că la 1 ianuarie 1962 organele politice locale vor raporta «partidului
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de proprietate socialistă, șefilor comunităților le-ar fi putut zbura scaunele de sub, (pardon de expresie), fund. Din 4 octombrie până în 2 decembrie 1961 s-a dus o continuă muncă de lămurire a țăranilor individuali să semneze cererea de înscriere. Unii gospodari au fost vizitați în acest scop de echipele mixte de activiști și de câte 40 - 50 de ori. La 3 decembrie 1961 are loc festivitatea de inaugurare a Gospodăriei Agricole Colective «30 Decembrie», la care satul a avut oaspeți de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
era de fapt zestrea doamnei preotese, trebuind să se întoarcă acasă gârbovit, îmbătrânit într-o jumătate de ceas cu mai mult de o viață de om. Imediat după el, într-o singură seară s-a înscris în G.A.C. toți gospodarii din Oprea, iar pe data de 11 februarie 1962, se inaugura Gospodăria Agricolă Colectivă «Bâlea» din care făcea parte acum toată suflarea satului. După o rezistență de mai bine de 12 ani. Intraseră în acea asociere din Oprea, 234 familii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
comună, din cele 630 perechi de brațe de muncă existente, numai 262 au posibilitatea să iasă la lucru în câmp, restul nedispunând nici de animale, nici de atelaje, nici de uneltele necesare practicării acestei activități. Un număr de 33 de gospodari au reușit să-și procure tractoare, mai puțini direct de la Uzina din Brașov, mai mulți de la mâna a doua, aduse pe diverse căi din vest. Dar nici acestea nu pot rezolva problemele de lucru mecanizat datorită fărâmițării excesive a loturilor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fost mirarea cînd a descoperit jos, pe nisip, un pește uriaș. Oamenii vorbeau că îl adusese apa și se întrebau unul pe altul ce fel de pește era. Unii ziceau că ar fi delfin. Orice ar fi fost, oamenii erau gospodari și se și apucaseră să-l spintece și să-l jupu iască de piele. Cu toate că mai văzuse pe la televizor delfini și îi cunoștea deci foarte bine (era înnebunit după Flipper), Dănuț nu mai avea cum să-și dea seama ce
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
facă economie, și nici nu mai aprindeau lampa sau opaițul. În puterea nopților fără lună deplasarea pe ulițele satului era o adevărată aventură, mai ales pentru bătrânii cu luminile ochilor împuținate. Toate treburile gospodărești trebuiau ostoite până la căderea întunericului, altfel gospodarul era nevoit să le facă la lumina unui felinar chior care nu-l ajuta prea mult. Pe la sfârșitul de secol nouăsprezece, școlile rurale erau încă puține, ceea ce făcea ca numărul știutorilor de carte să fie mic. Întunericul nopților fără lună
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
lua în primire păscutul mieilor, apoi al oilor sau vitelor, până când se dovedea vrednic să mânuiască sapa, secera, coasa sau plugul. În felul acesta, copilul era integrat treptat în munca și preocupările familiei, fiind pregătit pentru timpul când va ajunge „gospodar la casa lui”, munca devenind, prin exemplu și exercițiu, un mijloc educativ de maximă importanță. Îmi amintesc de perioadele aglomerate ale muncilor agricole (prașila, seceratul, culesul etc.), când zorile zilei le întâmpinam pe ogor și întunericul înserării ne găsea tot
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
obligat să se întoarcă în sat și să tragă de sapă. Școala Normală, concepută și statuată ca o școală a muncii, îi pregătea pe viitorii învățători nu numai ca oameni ai cărții, ca intelectuali ai satelor, dar și ca viitori gospodari - exemple pentru sătenii în mijlocul cărora trăiau. Iată cum evoca Mihail Sadoveanu, în amintirile despre Domnu’ Trandafir, această latură a personalității învățătorului său: Într-o bună zi, iată că intră pe poarta ogrăzii doi străini. Băieții din clasă erau cu monitorii
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
își iubea copiii și se sacrifica pentru creșterea și înzestrarea lor, țăranul nu-i ținea la icoană, cum se spunea pe atunci, îi iniția în treburile din gospodărie și în cele ale câmpului, pregătindu-i să devină harnici și buni gospodari la casele lor. Era o înțelegere sănătoasă a modului de a-și crește și educa odoarele gândește Dumitru Dascălu cu mintea lui de om al școlii, deținător al unei bogate experiențe de viață. Interesul copilului Dumitru Dascălu pentru învățătură, pentru
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
comercializa și realiza venituri frumoase. Un fapt care m-a frapat era modul cum se scotea țuica din budană, pe vrană, cu ajutorul unui țoi legat cu sfoară, cu capacitate de 50 sau 100 de mililitri, numit ciocan. Gâga Rada, mama gospodarului, mă îmbia uneori și pe mine cu câte o măsură de licoare cu parfum de prune pe care ea o aprecia și o degusta cam des, fiind mai tot timpul cu nasul roșu, ofertă pe care eu o refuzam. Eram
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
casele cu tablă sau țiglă, ceilalți au folosit șindrila. Fiecare casă avea o parcelă de grădina de legume și livada cu pomi fructiferi, care de fapt au fost plantați și din care se putea trăi bine, mai ales dacă erai gospodar. Majoritatea aveau cel puțin o vacă cu lapte și porci, alții aveau cai și trăsură. Pentru hrana animalelor fiecare avea o livadă cu fân. La început, căsătoriile se făceau între membrii aceleiași comunități, ulterior s-au format familii mixte. Astfel
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
spitale și lazarete. Din lista scrierilor editate de Dimitrie Iov, amintim: Moartea regelui Carol. Scrisori către un nepot (Craiova, 1915); În lunca Trotușului (București, 1923); Amintiri și lacrimi (București, 1932); Duduia Adela (București, 1932); Priveliști basarabene (București, 1941 - Premiul Academiei Române); Gospodarul din Orhei (București, 1942); D-aia n-are ursul coadă... (București, 1943); Moldova de la Nistru (București, 1943). În Biruitorii de la Țiganca (București, 1943) ne prezintă vitejia și eroismul ostașilor români în luptele pentru eliberarea Basarabiei. În corespondența din ultima perioadă
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
alte generații, spre a cinsti vechea și mereu tânără noastră școală din Huși, spre a aduce din inimă mulțumiri celor ce s-au străduit să ne adune la această mare sărbătoare a spiritului, spre a preamari generozitatea cu care harnicii gospodari și conducători ai acestei urbi au știut și știu să sprijine școală de toate gradele, să respecte pe slujitorii ei. Pentru liceul nostru drag - Vivat, crescat, floreat ! 12 octombrie 2008 ȘCOALA - EDUCAȚIE, PERFECȚIUNE, IDEAL Elenă TALAȘMAN, consilier educativ „Venim la
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Huși”, „Priveliște spre gară”, „Peisaj din Huși” (p. 169 - hala centrală se vede și azi). Există perspective peisagistice diferite: deschise, de periferie, panoramice („Priveliștea Hușilor”, „Peisaj la marginea Hușului”, „La marginea Hușilor”) și restrânse vederii - colțul de stradă sau curtea gospodarului („Stradă în provincie” - p. 91, „Interior de curte” - p. 239, „Casă părinteasca”, „Casa noastră de la vie”, „Casă părăsita la Huși”). Nefiind specialista în materie, descifrez în tablourile lui Viorel Huși arcuirea liniilor greoaie, nuanțele cromatice dense, lirismul cald, echilibrul de
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
doar de vilele de sub munte?! Nu-i oare cazul ca muncitorii din Combinatul Chimic "Valea Brândușelor", "beneficiari" ai noilor cartiere, să-și spună părerea și-n probleme de sistematizare?! Căci, la urma urmei, ei locuiesc aici, nu proiectanții și nici gospodarii orașului, îmi zic plin de furie, oprindu-mă în fața blocului în care locuiesc. Greu, vecine, greu! îmi spune o femeie, ajungîndu-mă din urmă și luîndu-mă de braț. Se cunoaște că ai avut o zi lungă... Sărut mîinile, Fulvia! spun eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
o fabulă populară românească : profitând de o gaură În gard, un vulpoi s-a furișat În ogradă, a prădat-o și s-a făcut atât de gras Încât nu a mai putut să treacă prin aceeași gaură și să fugă. Gospodarul l-a atras Într-un colț al grădinii și l-a Înfometat până ce a pierdut din greutate, astfel Încât vulpoiul să poată și să vrea să plece. „Aceasta este exact ce avem de gând să facem cu evreii noștri”, conchidea Brătianu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ca de câini ; căci câinele era instrumentul cel mai orb și cel mai comun, zilnic, În mâna creștinului, până În epoca modernă și chiar În epoca aceasta. Micii ștrengari asmuțeau dulăii asupra gârbovitului evreu cu «marfo, marfo» ; marii nătângi, slugi și gospodari, nu-și făceau mai puțin haz când evreul era Înșfăcat de dulăii lor și-i rupea haina sau Îi sfâșia carnea” <endnote id="(3, p. 370)"/>. Motivația dată de Moses Schwarzfeld nu este lipsită de oarecare temei. Bun cunoscător al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În „partid muncitoresc”) s-au Întâlnit la București la o șuetă Între 3-5 martie 1949 ocazie cu care au adoptat rezoluția „Lupta pentru Întărirea alianței clasei muncitoare și transformarea socialistă a agriculturii”. Cu toată ura indusă sărăcimii satelor Împotriva adevăraților gospodari, cu toate miile de condamnări la „Închisoare administrativă” (arestarea În crucea nopții și trimiterea oamenilor În „colonii de muncă” pe o durată cuprinsă Între 6 luni și 60 de luni, fără nici un fel de judecată), totuși comuniștii au „muncit” din
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a acceptat să funcționeze la Spitalul Județean, în perioada 1980-1984, ca șef de secție și ca director. Aceleași performanțe reușite la Bârlad, i-au adus stimă și respect și la Spitalul Județean Vaslui, dovedindu-se un specialist profesionist și bun gospodar. Între anii 1984-1987 a funcționat ca șef de secție la Spitalul Pașcani, iar la 1 februarie 1987 a fost numit director al Spitalului C. I. Parhon din Iași, funcționând ca medic primar la Clinica chirurgicală până la 1 octombrie 1993, când
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
mandatul de rector în locul lui N.N. Toniza, grav bolnav. Din 1942 este și director al Pinacotecii ieșene. De la început își va îndeplini obligațiile de răspundere cu pricepere, tact și devoțiune, preocupat să asigure buna funcționare a celor două așezăminte artistice. Gospodar destoinic, întreprinzător, efectuează ample reparații la sălile Pinacotecii și la atelierele școlii. Cu sprijinul și al Universității ieșene, mărește pentru studenții Academiei numărul burselor; le asigură locuri în căminele și cantinele universității; le obține, gratuit, culori pentru studiu printr-un
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
ai spus că cutreierai satele la jocuri, că mergeai la târguri și bâlciuri, da’ eu știu că toate sunt la distanțe mari, nu cred eu că mergeai pe jos, ci cu căruța; − Aveți dreptate, dragii mei. Pe vremea aceea toți gospodarii țineau câte o pereche de cai cel puțin , ba chiar erau unii care aveau și trei-patru cai. Toți flăcăii erau învățați să călărească, ba chiar și fetele erau învățate să meargă călare. Moldova era plină de cai iar boierii țineau
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
poate că va merge la ea, ca să-și facă un rost mai bun, că viața la oraș este mai ușoară. Să știi că a vorbit cu un flăcău de aici, erau potriviți, frumușei amândoi, băiatul era dintro familie cuprinsă, de gospodari, eu nu aveam nimic contra să se ia. Nu știu ce s-a întâmplat, mi-a spus că băiatul voia să-i dăm fetii și pământul din Trauș în afară de ce i s-ar fi cuvenit. Atâta i-a trebuit lui Emilia, s-
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
micului ei frățior, începu să se gândească în ce direcție o fi luat-o cârdul de miei, ca să-i găsească înainte de a călca pe straturile din grădinile oamenilor sau, ferească Dumnezeu, să se înfrupte din răsadurile de zarzavaturi plantate de gospodari. S-a gândit să înceapă căutarea în grădina din vale dar mieii, ar fi putut să ajungă și prin grădina de la deal, unde era o iarbă fragedă din care mai aduceau seara în ocol, tot pentru hrana mieilor. Rămăsese acum
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cada plină de poamă zdrobită, plus o grămadă de struguri puși pe foaia de cort și câteva zeci de corzi cu struguri, ce vor fi agățate de grinzi în odaia „de din gios”. La iarnă, strugurii stafidiți vor îndulci mesele gospodarilor, care au fost prevăzători și au pus la păstrare roadele anului scurs. Iar Săndel mergând pe lângă căruță se gândea la poezia cu drapelul, Surorile și ceilalți frați ai lui îi spuneau că-i ceva măreț. Acum versurile rostite de Gheorghiță
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]