2,221 matches
-
aferent colectorului secundar 4.11); - colectorul secundar C.S. 4.11.5 - propus (615 m - str. V. Ciurea) din punctul 330 al rețelei, până în punctul 338 (aferent colectorului secundar 4.11); - colectorul secundar C.S. 2 - existent (600 m - str. 2 Grăniceri) din punctul 208 al rețelei, până în punctul 244 (aferent colectorului principal 4); - colectorul secundar C.S. 2.1 - existent (1137 m - str. Pietrari, și str. Șt. cel Mare) din punctul 239 al rețelei, până în punctul 41 (aferent colectorului secundar 2.2
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
m) din punctul 362 al rețelei, până în punctul 218 (aferent colectorului secundar 2). Rețeaua de canalizare (reabilitată și nou executată) din PVC are diametrele cuprinse între Dn = 300 mm și 1000 mm (utilizând și conducte existente). Străzile 1 Mai, 2 Grăniceri, 9 Mai, Ana Ipătescu, Botoșani, Cotești, Cuza-Vodă, D. Hărlescu, Filaturii, I. Dragoslav, Libertății, Livezilor, Lovinescu, M. Eminescu, Mr. Ioan, N. Beldiceanu, N. Ganea, Pleșești, Millo, Nada Florilor, Nucului, Oborului, Pietrari, Revoluției, Sadoveanu, Soldat Zamfir, St. Cel Mare, Stadion Sportiv, Trandafirilor
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
Am dori să treceți granița pe oriunde poftiți, să ne spuneți unde veți găsi atâta boală, atâta mizerie, atâta rău trai și totodată atâta gol sufletesc ca la populațiunile din țara noastră. Un corespondent al "Romînului' compara, pe la Slănic, pe grănicerii noștri cu cei austriaci, români și unii, români și alții; cei din urmă însă rumeni și sănătoși, cei dentăi - tipuri clasice de morbiditate și mizerie. Astfel stă cu toată populația. E lesne a înfrumuseța lucrurile, dar ceea ce nu se schimbă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
imagine dintr-un text în proză. E vorba despre interviul: „În cazarma lui Ceaușescu”, apărut în revista franceză Libération. Imaginea din el, care m-a obsedat multă vreme este aceea în care țara apare ca o cetate la zidurile căreia grănicerii păzesc cu puștile îndreptate spre interior. Nu bănuiam atunci că în această cazarmă armata ar putea primi ordin să tragă în poporul pe care are menirea să-l apere. Deși am fost poate cea dintâi care am pus semn de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
intrat pe potecă. Am sărit în tufișurile din apropiere și ne-am făcut una cu pământul. Nici nu respiram... După câteva clipe, felinarul defila prin fața noastră... Erau doi militari, cu puștile în bandulieră. Mergeau dondănind ceva în rusește... „Ăștia-s grăniceri. Norocul nostru că nu au și un câine cu ei, cum li-i obiceiul... Eram pirduți!” - a grăit Filip, în timp ce eu abia mai respiram. Când s-au depărtat, am reușit să îngaim: „La multe ne-am gândit noi, numai că
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Slavă Domnului că am ajuns aici! De trecut... Ai uitat că ai fost tunar? Soluția e simplă. Adunăm lemne, stuf... Tot ce plutește și facem o plută. Hăinuțele pe ea și noi înnotăm ținându-ne de plută. Mai periculoși sunt grănicerii”... Am stat două nopți și două zile pe o ridicătură de pământ și am ținut sub observație malul apei... Ne-am notat în gând mișcarea grănicerilor... Pe noi ne interesau pauzele în zona noastră... Le-am găsit și pe acelea
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
plută. Hăinuțele pe ea și noi înnotăm ținându-ne de plută. Mai periculoși sunt grănicerii”... Am stat două nopți și două zile pe o ridicătură de pământ și am ținut sub observație malul apei... Ne-am notat în gând mișcarea grănicerilor... Pe noi ne interesau pauzele în zona noastră... Le-am găsit și pe acelea... După primul cântat al cocoșilor, urma o pauză lungă, până spre ziuă. „Poate a da Dumnezeu și nu și-or schimba obiceiul” - am șoptit eu, plin
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Amu’ cum îți trece Prutul?” - a grăit bătrâna, ca o adevărată căpetenie de haiduci. „Lasă că a găsi el Mitru pe unul care știe rostul pe acolo” - a împăcat-o bătrânul... Și toți s-au ținut de cuvânt... La Prut, grănicerii erau foarte severi... Niște prieteni de-ai lui Mitru ne-au spus: „Avem noi ac de cojocul lor... Basamacul! Dat cui trebuie și ai voie să pescuiești în Prut”... Într-o noapte ploioasă, am trecut Prutul - cu barca - prefăcuți în
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Întâlnirea cu autorul zăpăcitoarelor mesaje a Însemnat Însă autentificarea vie, acută, În cotidian, a patosului epistolar. Mi-ar fi greu să uit figura stânjenită și disperată a prietenului care asista, la Check Point Charlie, de cealaltă parte a Zidului, cum grănicerii est-germani Îmi verificau, din nou și din nou, pașaportul și bagajele și mă trimiteau, În cele din urmă, Înapoi, să aduc, de la Ambasada română din Berlinul de Est, nu știu ce aprobare suplimentară. Nu s-a șters din memorie, nici după aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
am fi fost pierduți. Băieții erau și ei morți de frică. Nimeni nu scotea un cuvânt și mai întâi am lăsat jos geamurile mașinii și am tras cu urechea. În afară de țârâitul greierilor, nu se auzea nimic. Dar e știut că grănicerii nu umblă la vedere și nu anunță: Aici suntem, venim acum». Deci trebuia să ne hotărâm și în mașină mirosea greu, a fum de țigară, ei fumaseră ca nebunii și voi știți ce părere am eu despre fumat. Mă apucase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
Giurgiu plouă. Plouă peste Dunăre, plouă peste Podul Prieteniei. Podul Prieteniei este din fier și beton și are două etaje. Unul pentru mașini și unul pentru trenuri. Clasa ta merge pe drumul pentru mașini. Merge doar până la primele gherete ale grănicerilor. De acolo nu se vede bine Dunărea, dar mai departe nu se poate Înainta din cauza frontierei de stat cu Republia Populară Bulgară. Te uiți la puștile grănicerilor și scuipi de la Înălțime, de pe pod, Într-o mocirlă. Când iese soarele te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Clasa ta merge pe drumul pentru mașini. Merge doar până la primele gherete ale grănicerilor. De acolo nu se vede bine Dunărea, dar mai departe nu se poate Înainta din cauza frontierei de stat cu Republia Populară Bulgară. Te uiți la puștile grănicerilor și scuipi de la Înălțime, de pe pod, Într-o mocirlă. Când iese soarele te așezi la marginea șanțului să mănânci. Cureți de coajă ouăle fierte și când vrei să arunci cojile, ouăle și chiflele Îți cad În apa verde și bâhlită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
ce ierni erau pe atunci, păi erau niște ierni de habar n-ai, și era foamete mare, marmeladă cât cuprinde și ea n-a făcut nici un fel e politică, a vândut haina unei cucoane al cărei bărbat era căpitan de grăniceri și pac, dușman al poporului, speculantă, exploatatoare, moșiereasă, proprietăreasă, chestii d-astea; păi casa asta, ce vină avea ea că era proprietăreasă, a primit casa de la unchiul, ăla da, avere, mamă, mamă, câte măsline a vândut el, vapoare, da’ ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
pe cap poartă melon, iar caietele și le duce Într-o paporniță de rafie. Ăsta, de câte ori Îl Întâlnești, Îți povestește Întâi de profesorul lui de română din liceu, unul MÎrza, pe urmă cum a fost el comandant de pichet de grăniceri, când a făcut armata, că taică-su a lucrat la partid, da’ la cultură și, la sfârșit, că În gară poți să agăți Întotdeauna „gagici foarte mișto, iar la sfârșit Îți cântă din gură pe versuri de Emil Brumaru”. Că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Scoteam de sub pod nămol și făceam „pocnitori”, un fel de căni fără toartă pe care, dacă le izbeai cu gura în jos de ceva tare, lemn sau piatră, pocneau, spre bucuria mea. Dincolo de drumul care ducea în dreapta la Regimentul 8 grăniceri, unde era ofițer fratele meu mai mare, Didi, se afla un șes plin de șanțuri, foste tranșeie din timpul războiului. Unele știoalne erau mai mari și destul de adânci. În apa lor mocirloasă făceam baie noi, copiii, împreună cu porcii, gâștele și
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de alamă și din ce ieșea, mama făcea un fel de terci de culoare gri, aspru și rău la gust. Dar îl mâncam pentru că eram flămânzi și trebuia să punem ceva în stomac. Fratele meu Didi, ofițer la regimentul de grăniceri, trimitea soldatul cu sufertașul în care era un pătrat de mămăligă, o supă chioară cu o bucățică de zgârci și un sos apos, cu două pifteluțe, care aveau în compoziție mai multă pâine decât carne. Oricum această mâncare era pentru
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cartier, ne trăsnea cu varga la palmă când nu știam tabla înmulțirii! Vai, unde sunt timpurile acelea, Doamne, adu-le înapoi! Pe toloaca întinsă din fața casei în care locuiam cu părinții într-o casă cu chirie, în stânga fostului regiment de grăniceri, în care-și făcea serviciul ca ofițer fratele meu mai mare, Didi, și care trimitea un soldat cu sufertașul cu mâncarea lui de prânz - un patrat de mămăligă cu ceva sos și trei pesmeți de război - căci el „se descurca
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ofițer, că acest frate a venit acasă de vreo câteva ori îmbrăcat în uniformă militară și că avea petlițe albastre la revere și la chipiu, că, în concluzie, noi mergem la securitate, la armată de doi ani și nu la grăniceri, unde se făcea trei ani sau la marina grănicerească, cu patru ani. Până acolo ajunsese secretul plecării noastre în armată încât nici măcar fratele sau tata nu mi-au spus-o, cu toate că știau unde merg. Atunci am înțeles semnificația brațelor tatei
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
doi pumni În moalele capului...! Fire milostivă, Tony Pavone sacrifică o parte din cămașe pansându-i rănile, iar din puținul lui Îi oferi ceva să mănânce astfel reușind să capete Încrederea tânărului, care se agita, Înjurând. “Canaliile...! M’au prins grănicerii acum dar, data viitoare voi reuși...!” “Cum v’au depistat...?” “Ne-am grăbit. Având convingerea prostească a trecerii frontierii române, am rupt’o la fugă. Deodată rachetele luminoase brăzdară cerul În timp ce grănicerii români trăgeau În noi salve de pistoale automate
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
care se agita, Înjurând. “Canaliile...! M’au prins grănicerii acum dar, data viitoare voi reuși...!” “Cum v’au depistat...?” “Ne-am grăbit. Având convingerea prostească a trecerii frontierii române, am rupt’o la fugă. Deodată rachetele luminoase brăzdară cerul În timp ce grănicerii români trăgeau În noi salve de pistoale automate. Imediat, eu m’am aruncat la pământ, Însă prietenul meu n’a mai avut timp. Un glonț l-a nimerit În stomac, rostogolindu-se Într-o baltă de sânge. Abea la piket
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
cutezătorii să evadeze din această imposibilă țară...!! Mai departe, a fost amenajată o falșă frontieră care cum am văzut, duce direct În brațele schinguitorilor...! Ca să reușești totuși să ajungi la acea diabolică capcană, ai de trecut unele examene de ingeniozitate...! Grănicerii stau ascunși la pândă cu câini dresați ce ascultă până și adierea vântului, În timp ce copii și mai ales bătrânii contra unei sume de bani derizorii sunt ce-i mai temuți informatori...!” “Cum ați reușit totuși să Înșelați câinii special dresați
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
și tufișuri iar noaptea ne târam pe coate cucerind cu precauție fiecare metru liniar de drum...!” “Sincer vorbind, Îmi pare rău...!” “În mod sigur voi reuși data viitoare. Totuși din această nereușită evadare ceva a rămas tipărit În memoria mea...! Grănicerii români, Înarmați până În dinți, În loc să păzească teritoriul românesc de dușmanii care vor să ne atace, armele lor sunt fixate În poziție de tragere Împotriva propiei populații...!” La câteva zile, ambițiosul tânăr fu chemat la cercetări și nu se mai Întoarse
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
probabil...!!” - opinie Tony Pavone. În arestul miliției de unde am fost adus aici, am cunoscut mulți tineri care au Încercat ecaladarea frontierei Jugoslave, fiind prinși cu destulă ușurință...!” „Întradevăr, preciză tânărul - zona de frontieră cu țara vecină Jugoslavia e Împânzită cu grăniceri analfabeți special instruiți și tot felul de civili informatori ce te vând pentru o mizerabilă bucată de pâine...!! Fi-ți fără grijă...! Am experiență și data viitoare nu voi mai greși. Prefer riscul unei morți onorabile decât umilirea mea de către
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
să Întreprindă ceva. Dar ce anume...? Să evadeze...! Dar În ce fel...? Să treacă clandestin frontiera Jugoslavă, riscul era enorm. Unii ce Încercau să evadeze trecând Dunărea Înot, pur și simplu era sfârtecați de elicea vaselor de patrulare, În hazul grănicerilor Îndobitociți ce primeau recompensă pentru fiecare fugar omorât...!! În ce privește unii ce Încercau să escaladeze frontiera Jugoslavă pe uscat erau mitraliați fără avertisment ca apoi să fie azvâliți În gropi comune unde cu ajutorul acidului sulfuric Încercau pierderea oricărei urme a mârșeviei
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
ne vine să credem că un intelectual licențiat În drept nu cunoștea Înțelesurile cuvintelor „trio, cvartet, cvintet, echinocțiu, solstițiu”, nici tabla Înmulțirii și a putut să scrie că marele savant Nicolae Paulescu era dement și că generalul-erou Gheorghe (Zizi) Cantacuzino Grănicerul era scatofag (mâncător de caca), iar un episcop de Buzăumonahofag (mâncător de călugări). Strămoșii noștri din stirpea lui Traian spuneau „Opus igno, auctor patibula dignus”, ceea ce se traduce prin „Dacă o operă (carte) este de aruncat În foc, autorul ei
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]