2,054 matches
-
expert în productivitate e creditat cu zicala „Proștii nu învață din propriile greșeli”. Pentru a dovedi acest lucru, nu aveți decât să vă uitați la statisticile cu privire la câți oameni ies din închisoare pentru prima dată, pentru a se reîntoarce după gratii într-un an sau chiar mai puțin (și de cele mai multe ori pentru comiterea aceleiași fărădelegiă. Aceștia nu învață din experiența și din greșelile proprii. Se spune că oamenii isteți învață din greșelile și experiența proprie. Dacă nu mă credeți, cereți
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
propagandistic ale perioadei Soldați fără uniformă, Mândrie, Setea, Aproape de soare, Când primăvara e fierbinte, Post‑restant, Poveste sentimen‑ tală, A fost prietenul meu (1961) ; Celebrul 702, Străzile au amintiri, Omul de lângă tine, Vară romantică, Lupeni ’29 (1962) ; Cerul n‑are gratii, Lumina de iulie, La vârsta dra‑ gostei, Tudor, Partea ta de vină, Un surâs în plină vară, Dragoste lungă de‑o seară, Pisica de mare (1963) ; Străinul, Comoara din Vadul Vechi (1964); Gaudeamus igitur, Pădurea spânzuraților, Runda 6, Cartierul veseliei
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
umblați cu prostii, suntem cu ochii și urechile pe toată lumea. Categoria ficțiunilor despre lupta comuniștilor în ilegalitate se îmbogățește cu Furtuna (1960), A fost prietenul meu (1961), Străzile au amintiri (1962), Vară romantică (1962), Lupeni ’29 (1962), Cerul n‑are gratii (1963), Străinul (1964), La patru pași de infinit (1964), Runda 6 (1965), Cartierul veseliei (1965), Duminică la ora 6 (1966), Procesul alb (1966), Cerul începe la etajul III (1967). Tudor (1963) inaugurează superproducțiile cu subiect din istoria româ nilor, pe
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
primăvara e fierbinte (1961) 111-112, 138-139, 160, 240, 284 Cântecele mării (1970) 198 Ceața (1973) 191, 193 Celebrul 702 (1962) 111, 116, 141, 143 Cenușă și diamant (1958) 118 Cerul începe la etajul III (1967) 115, 193 Cerul n‑are gratii (1963) 111, 115 Cine are dreptate? (1990) 234 Cine mă strigă? (1980) 192, 196, 243 Ciocolată cu alune (1979) 192, 196 Citadela sfărâmată (1957) 61, 68, 70 Ciulinii Bărăganului (1958) 61, 68 Civilization (1916) 26 Clanul sicilienilor (Le Clan des
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
un aluat potrivit de tare. Un sfert din aluat îl dăm deoparte, restul se întinde uniform în tavă și se pun merele rase și stoarse de zeamă, amestecate cu zahărul pudră și scorțișoară. Din aluatul rămas, se fac forme de gratii care se pun pe stratul de mere. Se coace la foc iute și se pudrează cu zahăr pudră. PRĂJITURĂ CU FRUCTE 10 ouă, 10 linguri de zahăr, 10 linguri de făină, 3 linguri de apă, 3 linguri de ulei, 1
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
iar deasupra se adaugă magiun. Separat se freacă 3-4 gălbenușuri cu 150 g zahăr, 150 g nucă măcinată și albușurile bătute spumă, apoi se pune peste magiun. Din restul de aluat, se fac bastonașe, care se așează sub formă de gratii peste nucă. După ce s-a răcit, la final, se pudrează cu zahăr și se taie sub formă de pătrățele. CORĂBII 300 g unt, 2 ouă, 3 pahare de zahăr tos, 1 plic de zahăr vanilat, făină cât primește aluatul (potrivit
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
lat., „Deșertăciunea deșertăciunilor, toate sunt deșertăciune”); Vedi Napoli, e poi mori! (it., „Să vezi [orașul] Neapole și apoi să mori!”); Veni, vidi, vici (lat., „Am venit, am văzut, am Învins”); Verba volant, scripta manent (lat., „Cuvintele zboară, scrisul rămâne”); verbi gratia (v.g.) (lat., „de exemplu”); Veritas odium parit (lat., „Adevărul stârnește ură”); Veto! (lat., „Mă opun!”); Vincit omnia veritas (lat., „Adevărul le Învinge pe toate”); violon d’Ingres (fr. „vioara lui Ingres”); Vivat, crescat, floreat! (lat., „Să trăiască, să sporească, să
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
un aluat potrivit de tare. Un sfert din aluat îl dăm deoparte, restul se întinde uniform în tavă și se pun merele rase și stoarse de zeamă, amestecate cu zahărul pudră și scorțișoară. Din aluatul rămas, se fac forme de gratii care se pun pe stratul de mere. Se coace la foc iute și se pudrează cu zahăr pudră. PRĂJITURĂ CU FRUCTE 10 ouă, 10 linguri de zahăr, 10 linguri de făină, 3 linguri de apă, 3 linguri de ulei, 1
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
iar deasupra se adaugă magiun. Separat se freacă 3-4 gălbenușuri cu 150 g zahăr, 150 g nucă măcinată și albușurile bătute spumă, apoi se pune peste magiun. Din restul de aluat, se fac bastonașe, care se așează sub formă de gratii peste nucă. După ce s-a răcit, la final, se pudrează cu zahăr și se taie sub formă de pătrățele. CORĂBII 300 g unt, 2 ouă, 3 pahare de zahăr tos, 1 plic de zahăr vanilat, făină cât primește aluatul (potrivit
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
cadă, barbă, apăr, capăt, ceapă, faimă, creastă, oală, coadă, broască, pleoapă; respectiv iambice (cu accent pe a doua silabă): amar, fierar, ghețar, olar, primar, răsar, bărbat, măsea, mărgea etc.; (c) cuvinte trisilabice: dactilice (cu accent pe antepenultima silabă) arie, albie, gratie, grație, sabie, lacrimă, flacără, marmură, papură, daună, gaură, arbore, margine, abure, fagure, foarfece, șoarece, aripă, arșiță; amfibrahe (cu accent pe penultima silabă) afară, aramă, această, atare, aproape, albastru, secară, bucată, fereastră, sprânceană, luceafăr, mioară, nepoată, vioară, cărare, căldare, văpaie, cetate
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
politice”, cum amintește și Marian Oprea în cartea sa”Adevărata față a lui Traian Băsescu,”la pagina 114 Președintele suspendat are doi dușmani, considerați periculoși, pe care ar dori să îi înlăture definitiv din viața politică, să-i vadă după gratii. Unul este fostul președinte al României, domnul Ion Iliescu, considerat de Traian Băsescu, eminența cenușie a Partidului Social Democrat și domnul Dan Voiculescu, cel care conduce trustul de presă ce are în componență și cele trei Antene. Aceste trei posturi
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
aflu alte repere și pentru asta aveam nevoie de un alt decor. Unul în care eram nevoită să văd altceva decât țineau mortiș să vadă ochii mei zi de zi, obligându-mi mintea și inima să se lovească neputincioase de gratiile coliviei. În Siracuza, am luat-o, ușurel, către Ortigia, nu după hartă, ci după intuiție, ca și cum aș fi avut ca și corintinenii de odinioară, în drumul spre noua cetate, un îndemn din partea oracolului din Delfi. Nu aveam la îndemână, însă
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
firma consistere vel ea, que legaliter geruntur, nulla valeant refragatione convelli, ne qua tamen possit esse geste rei dubietas, nostra debet intervenire imperialis auctoritas Noverit igitur omnium Christi imperiique nostri fidelium presens etas et successura posteritas, qualiter nos eius cooperante gratia, a quo celitus in terram pax missa est hominibus, in curia generali Ratispone in nativitate sancte Marie [8 sept.] celebrata in presentia multorum religiosorum et catholicorum principum litem et controversiam, que inter dilectissimum patruum nostrum Heinricum ducem Austrie et karissimum
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
prin revista România Mare, metamorfozată și în partid, s-a permanentizat în Parlamentul României postrevoluționare pînă la a fi, inclusiv, membru în Parlamentul European. Un produs politic, lansat mediatic prin Televiziune, a fost și Gigi Becali - e drept, astăzi după gratii, dar mult timp un "model" de reușită pentru mulți români. Totuși, cariera ziaristică, atunci, dar și acum, zicem noi, în genere a lucrătorului în mass-media, rămîne și pentru Max Weber, una din principalele căi ale activității politice profesioniste: "O cale
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ci la unii redactori și funcționari de rang mediu și mai ales inferior, care, nu o dată, au salvat destule situații dificile. Evident, cu prețul unor simulări și duplicități. Rezistența culturală, câtă a fost, în această zonă ea a constituit verbi gratia o realitate. Care era esența regimului cultural ceaușist? La suprafață, el devenea tot mai rigid, mai absurd, mai totalitar. Dar în interior, în subteran, el devenea tot mai șubred și mai nesigur de sine. Funcționa mai ales o serie întreagă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de reacționar are nu numai la noi, în primul rând, denotații și conotații pur ideologice 2. Ar fi reacționar oricine și orice este împotriva progresului (identificat mecanic cu ideologiile de stânga, ceea ce este complet fals), prin atitudini conservatoare și verbi gratia contrarevoluționare. Pentru Virgil Nemoianu (ca și pentru noi, de altfel, care gândim și scriem într-un alt context profund condiționat de acești termeni) lucrurile sunt însă mai complicate. Reacțiunea înseamnă de fapt cel puțin patru lucruri net deosebite, deși interdependente
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Dar adaptate și aplicate pe material românesc, în vederea clarificării și explicării unor situații istorico-ideologice românești specifice. N-are sens să fierbem mereu ceaiul a doua oară. Așa cum s-a întâmplat, de pildă, în teoria literară, în structuralismul și semiotica verbi gratia românească din ultimele decenii. în fața noastră există un teren enorm de defrișat, începând cu ultima jumătate de veac: perioada totalitar comunistă. Foarte puțini au studiat-o, de fapt, la un nivel internațional și de reală sinteză. Două nume și titluri
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în treacăt fie spus, cele cinci volume publicate în străinătate și multe alte contribuții (între 1971-1988, dar și după) reprezintă cel mai mare efort pe care l-a făcut critica românească de a ieși din izolare, de a intra verbi gratia în Europa. De a încerca de bine, de rău o prezență și de a-și dovedi, într-un fel existența atât de contestată de Ioan Petru Culianu. Nu se poate deci vorbi, în orice caz, chiar de nimic, de o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
impună disciplina într-un sens foarte larg și a sfârșit prin a ordona jandarmilor locali să dea foc unui restaurant amplasat ilegal pe malul mării (paillotte) numit "Chez Francis", în timpul nopții de 19 aprilie 1999. Drept urmare, Bonnet a ajuns în spatele gratiilor. 22 Contet, op. cit., p. 577. 23 Rolul judecătorilor din Franța diferă de cel al tradiției anglo-saxone în aceea că și judecătorii pot să facă investigații, care, în țările anglo-saxone, sunt făcute de către poliție. Însă reputația judecătorilor francezi a avut de
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Perugia, ci pentru că a trăit acolo mult timp și a și murit; a fost un om într-adevăr sfânt, ce a intrat deseori în extaz, cel de-al patrulea frate al Ordinului, numărat fiind și Fericitul Francisc). Spunea așadar: «Magna gratia est non habere gratiam»: este un mare har al cerului să nu ai niciun har; voia să se refere nu la harurile infuze, ci la cele dobândite, fiindcă din cauza acestora sunt unii care duc o viață rea (p. 266). ... Dumnezeu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
poeziei toate în corelație cu dinamica motivelor, merită studii aprofundate. Carmen are valori romantice polare. Poezia i-a adus poetului necazuri și bucurii: "Carmina nil prosunt. Nocuerunt carmina quondam / primaque tam miserae causa fuere fugae" (Pontica IV, 13, 41-42), sau "Gratia, Musa, tibi: nam tu solacia praebes / tu curae requies, tu medicina venis" (Tristia IV, 10, 117-118). Muza dobândește, așadar, sens existențial și poetul are această conștiință. Pentru Ovidiu, poezia este un miracol și are o triplă funcție: una terapeutică, alta
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ducă la vecie plăcerea ce-a gustat.” Suferința ia forme aspre, „turbate” cînd cruzimea iubirii se unește cu cruzimea soartei (Nu, a ta moarte). Lanțurile iubirii nu mai sînt purtate atunci cu bucurie, robul se revoltă și zguduie, ca leul, gratiile temniței: „Eu lanțurile mele le zgudui cu mînie, Ca robul ce se luptă cu-n jug neomenos, Ca leul ce izbește a temniții tărie, Și geme furios.” Este figura contestației, dublată de figura dorinței (eminesciene) de repaos. În limbajul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Ele erau construite plecînd de la numeroși stîlpi strînși cu o șarpantă făcută doar din bîrne longitudinale. De asemenea, pentru o mai bună soliditate, erau plantate mai multe rînduri de stîlpi, formînd patru nave. Acoperișul vegetal din stuf era așezat pe gratii de lemn. Pereții, și ei din gratii de lemn, erau acoperiți cu argilă nearsă. Aceste case de 20 pînă la 40 de metri lungime puteau adăposti mai multe familii și puteau să servească și ca hambar pentru grîu. DOCUMENT 2
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
strînși cu o șarpantă făcută doar din bîrne longitudinale. De asemenea, pentru o mai bună soliditate, erau plantate mai multe rînduri de stîlpi, formînd patru nave. Acoperișul vegetal din stuf era așezat pe gratii de lemn. Pereții, și ei din gratii de lemn, erau acoperiți cu argilă nearsă. Aceste case de 20 pînă la 40 de metri lungime puteau adăposti mai multe familii și puteau să servească și ca hambar pentru grîu. DOCUMENT 2 Întemeierea Marsiliei "O bandă de tineri foceeni
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lui Cassian este ortodoxă, adică în concordanță cu doctrina augustiniană. Aceasta din urmă a câștigat teren și a fost dezvoltată în tradiția Bisericii occidentale. Spre deosebire de opera lui Cassian, mai târziu apar formulări cu distincții delicate legate de noțiunea de har (gratia preveniens, gratia preparans, gratia operans, gratia cooperans, gratia conservans etc.). Atunci când Sfântul Ioan Cassian a redactat ,,Așezămintele mănăstirești” (anul 420) și prima serie a ,,Convorbirilor duhovnicești” (anul 425 sau 426), erau deja răspândite multe din scrierile și tezele lui Augustin
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]