2,967 matches
-
Catedrala Sfânta Treime din Blaj, odată cu episcopul de Lugoj, Alexandru Dobra. La 7 septembrie 1856, a avut loc instalarea Episcopului Ioan Alexi, la Gherla, în prezența Mitropolitului Alexandru Sterca-Șuluțiu. În 1852, Ioan Alexi a înființat și a sfințit Școala capitală greco-catolică română din Târgu Lăpușului, care a devenit un focar de cultură românească, în zonă. În anul 1858, episcopul Ioan Alexi a înființat „Preparandia” de la Năsăud, cu un curs de 2 ani, iar în anul 1859, a deschis Seminariul Teologic de la
Ioan Alexi () [Corola-website/Science/308173_a_309502]
-
națiunii române. În calitate de membru al Comitetului național român din Sibiu, între anii 1861-1863, a apărat interesul românilor din Transilvania. Episcopul Ioan Alexi s-a îmbolnăvit de pneumonie și a decedat la 29 iunie 1863, la Gherla. Este înmormântat în cimitirul greco-catolic din Gherla.
Ioan Alexi () [Corola-website/Science/308173_a_309502]
-
S-a mutat în anul 1829 la Olosig, Oradea, unde a fost numit preot. La data de 9 iunie 1835 Vasile Erdeli a primit funcția de canonic al Capitlului Catedralei din Oradea, iar apoi a devenit și rector al Seminarului greco-catolic din Oradea (1836-1848). În continuare a urcat treapta de canonic custode, precum și pe cea de asesor al tablelor judiciare din comitatele Cenad și Ciongrad. La 11 iunie 1843 a fost numit iar apoi sfințit episcop de Oradea, al Bisericii Române
Vasile Erdeli () [Corola-website/Science/308196_a_309525]
-
anul universitar 1862 - 1863. La această catedră a fost numit profesorul Alexandru Roman (1826 - 1897), membru fondator al Academiei Române de la București și publicist, care predase limba română, începând cu anul 1850, la "Liceul Premonstrantes" din Oradea. În timpul păstorirei sale Episcopia Greco-Catolică de Oradea a trecut de sub jurisdicția Arhiepiscopiei de Strigoniu sub cea a Mitropoliei Române Unite de Alba Iulia și Făgăraș. Episcopul Vasile Erdeli a murit la vârsta de 68 de ani, la Oradea, la data de 17 martie 1862. A
Vasile Erdeli () [Corola-website/Science/308196_a_309525]
-
a localității "Pócs" o avem din anul 1280. Mult mai târziu, va primi numele actual: "". În anul 1993 localitatea Máriapócs a fost ridicată la statutul de oraș. Este un important loc de pelerinaj. În localitate se află o renumită biserică greco-catolică, a Maicii Domnului Înlăcrimate, în care poate fi văzută o copie din secolul al XIX-lea a icoanei originale de la Maria Pócs, precum și un vast și deosebit de împodobit iconostas. Originalul icoanei din secolul al XVII-lea se păstrează, în prezent
Máriapócs () [Corola-website/Science/308279_a_309608]
-
din țările vecine, cu papa Ioan Paul al II-lea. Acesta a concelebrat liturghia în rit bizantin, alături de înalți ierarhi ai bisericilor unite din Ungaria, România, Slovacia, Ucraina ș.a.m.d., în frunte cu cardinalul Alexandru Todea, arhiepiscop și mitropolit greco-catolic de Blaj, și Szilárd Keresztes, episcop greco-catolic de Hajdúdorog și administrator apostolic de Mișcolț. În data de 23 septembrie 1729, Inocențiu Micu-Klein a fost hirotonit preot în "Biserica Maicii Înlăcrimate" din Máriapócs (pe atunci "Pócs"). Conform recensământului din 2011, orașul
Máriapócs () [Corola-website/Science/308279_a_309608]
-
al II-lea. Acesta a concelebrat liturghia în rit bizantin, alături de înalți ierarhi ai bisericilor unite din Ungaria, România, Slovacia, Ucraina ș.a.m.d., în frunte cu cardinalul Alexandru Todea, arhiepiscop și mitropolit greco-catolic de Blaj, și Szilárd Keresztes, episcop greco-catolic de Hajdúdorog și administrator apostolic de Mișcolț. În data de 23 septembrie 1729, Inocențiu Micu-Klein a fost hirotonit preot în "Biserica Maicii Înlăcrimate" din Máriapócs (pe atunci "Pócs"). Conform recensământului din 2011, orașul Máriapócs avea de locuitori. Din punct de
Máriapócs () [Corola-website/Science/308279_a_309608]
-
Biserica "Sfânta Paraschiva" (până în anul 1948 biserică greco-catolică cu hramul “Adormirea Născătoarei de Dumnezeu”) a fostei mănăstiri Feleacu, terminată în 1516, a fost construită pe locul alteia mai vechi, probabil de lemn. Biserica este atribuită ca fiind ctitorie a lui Ștefan cel Mare, atribuire contestată de medievistul Adrian
Biserica ortodoxă din Feleacu () [Corola-website/Science/307541_a_308870]
-
nesocotiți între Stări“ și recunoașterea egalității în drepturi civile și religioase cu celelalte națiuni, participare proporțională la ocuparea funcțiilor publice, utilizarea toponimelor românești alături de cele maghiare și cele germane). După respingerea Supplex-ului din 1791, se deplasează la Viena împreună cu episcopul greco-catolic al Oradiei, Ignațiu Darabant, și cu cel ortodox al Transilvaniei, Gherasim Adamovici (1789-1794), pentru susținerea petiției. În 1796, I. Para a fost mutat de la Năsăud la Făgăraș unde a funcționat, până în anul 1807, tot ca vicar, iar, odată cu înființarea de către
Ioan Para () [Corola-website/Science/307709_a_309038]
-
Mare (n. ca. 295 - d. 2 mai 373, Alexandria, Egipt) a fost un episcop creștin din secolul al IV-lea cu un rol de seamă în combaterea arianismului. Este venerat ca sfânt în Biserica Romano-Catolică, în Biserica Ortodoxă, în Biserica greco-catolică și în Biserica Coptă. Atanasie sau Atanasiu s-a născut în anul 295, la Alexandria, Egipt, din părinți cu o stare socială bună, dar despre care nu se știe dacă erau creștini sau păgâni. A urmat școlile bisericești din Alexandria
Atanasie din Alexandria () [Corola-website/Science/306695_a_308024]
-
(n. 8 iulie 1882, Tulgheș, comitatul Ciuc - d. 5 iunie 1941, Blaj) a fost un mitropolit greco-catolic. s-a născut la Tulgheș, în comitatul Ciuc, în prezent județul Harghita, la 8 iulie 1882. A studiat la Reghin, Blaj, iar în anii 1898 - 1904 a studiat la Roma, la Colegiul de Propaganda Fide, unde și-a luat doctoratul
Alexandru Nicolescu () [Corola-website/Science/306802_a_308131]
-
(n. 4 august 1857, Vad, comitatul Făgăraș - d. 30 noiembrie 1909, Blaj, comitatul Alba de Jos) a fost un istoric și teolog greco-catolic român, membru titular al Academiei Române. S-a născut la 4 august 1857, în Vad din Țara Făgărașului (cunoscută și sub numele de Țara Oltului), pe atunci în comitatul Făgărașului, iar azi, în județul Brașov și a decedat la 30 noiembrie
Augustin Bunea () [Corola-website/Science/306800_a_308129]
-
în Vad din Țara Făgărașului (cunoscută și sub numele de Țara Oltului), pe atunci în comitatul Făgărașului, iar azi, în județul Brașov și a decedat la 30 noiembrie 1909, în Blaj, din actualul județ Alba. Tatăl său, Arsenie Bunea, preot greco-catolic la Vad, era originar din Mărginimea Sibiului (după unii din Tilișca, după alții din Săliște), iar mama sa, Veronica, era nepoată a colonelului - baron David Urs de Margina, care se remarcase în luptele de la Lissa, în Italia (1866). a avut
Augustin Bunea () [Corola-website/Science/306800_a_308129]
-
Transilvania. La Cluj au înființat și condus Institutul “Sf. Tereza” și Liceul “Sf. Maria”, în prezent corpuri de clădire ale Colegiului Național George Coșbuc. Surorile au reușit să fondeze mai multe școli, grădinițe și internate pentru tineri. În 1948 Biserica Greco-Catolică a fost scoasă în afara legii, iar bunurile și clădirile congregației au fost naționalizate. Surorile au fost scoase forțat din casele lor și deportate la mănăstirea ortodoxă Bistrița din județul Vâlcea. 20 dintre ele, printre care și superioara generală au fost
Congregația Surorilor Maicii Domnului () [Corola-website/Science/306885_a_308214]
-
(n. 26 octombrie 1861, Uifalau, azi Rădești, Alba - d. 8 decembrie 1920, București) a fost între 1897 - 1903 episcop greco-catolic de Lugoj, iar în perioada 1903 - 1920 episcop greco-catolic de Oradea Mare. s-a născut din părinți țărani la Uifalau, aflată pe atunci în comitatul Alba Inferioară (vezi "Uifolo" pe harta aferentă articolului despre comitat, la sud de Aiud). Și-
Demetriu Radu () [Corola-website/Science/306911_a_308240]
-
(n. 26 octombrie 1861, Uifalau, azi Rădești, Alba - d. 8 decembrie 1920, București) a fost între 1897 - 1903 episcop greco-catolic de Lugoj, iar în perioada 1903 - 1920 episcop greco-catolic de Oradea Mare. s-a născut din părinți țărani la Uifalau, aflată pe atunci în comitatul Alba Inferioară (vezi "Uifolo" pe harta aferentă articolului despre comitat, la sud de Aiud). Și-a făcut studiile la franciscani în Aiud și liceul
Demetriu Radu () [Corola-website/Science/306911_a_308240]
-
Mare din strada Polonă din București, în 1909. În anul 1910 a zidit "Biserica Pogorârea Spiritului Sfânt", din satul natal, Rădești. În 1912 s-a deplasat la Roma, pentru a interveni la revizuirea bullei papale privitoare la înființarea episcopiei maghiare greco-catolice de Hajdúdorog. În anul 1914 a început construcția "Academiei Teologice de la Oradea", dar războiul declanșat în acel an, l-a împiedicat să-și ducă până la capăt planul. A refuzat să se facă purtătorul de cuvânt al prim-ministrului maghiar Ștefan
Demetriu Radu () [Corola-website/Science/306911_a_308240]
-
maghiari. Capela a fost realizată sub forma unei troițe, așa cum este reprezentată pe o acuarelă realizată în 1820, achiziționată de istoricul turdean István Téglás (1853-1915), apoi de contele József Kemény (1795-1855) din Luncani. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, preotul greco-catolic Vasile Moldovan din localitatea Sânmihaiu, azi comuna Mihai Viteazu, a cumpărat terenul cu mormântul, spre a-l feri de alte profanări. Pe locul fostei capele, a fost realizată în anul 1928 de către Comitetul Femeilor Române din Turda o troiță din
Mormântul lui Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/306922_a_308251]
-
Biserica Greco-Catolică a Rățeștilor din Turda (str. Gheorghe Lazăr 17-19), cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", este o biserică ridicată prin efortul protopopului greco-catolic Basiliu Rațiu în anul 1839. Lucrările au fost finanțate de familia Rațiu, una din familiile românești de vază din
Biserica Rățeștilor din Turda () [Corola-website/Science/306965_a_308294]
-
Biserica Greco-Catolică a Rățeștilor din Turda (str. Gheorghe Lazăr 17-19), cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", este o biserică ridicată prin efortul protopopului greco-catolic Basiliu Rațiu în anul 1839. Lucrările au fost finanțate de familia Rațiu, una din familiile românești de vază din Turda. Numele bisericii evocă familia ctitorilor "Rațiu". În prezent este biserica parohiei ortodoxe Turda Veche. Până în anul 1839 în Turda existau
Biserica Rățeștilor din Turda () [Corola-website/Science/306965_a_308294]
-
1839 în Turda existau doar două biserici românești, una greco-catolică în cartierul Turda Nouă (Biserica Șovagăilor) și una ortodoxă în Turda Veche (Biserica Între Români). Greco-catolicii, inclusiv membrii familiei Rațiu, trebuiau să meargă la slujbă în Turda Nouă. Biserica Rățestilor (greco-catolică) cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fost ridicată în Turda Veche, din inițiativa și prin efortul protopopului greco-catolic Basiliu Rațiu de Noșlac (Nagylak) în anul 1839. Lucrările au fost finanțate în întregime de către Basiliu Rațiu, de către frații săi, împreună cu ceilalți
Biserica Rățeștilor din Turda () [Corola-website/Science/306965_a_308294]
-
ortodoxă în Turda Veche (Biserica Între Români). Greco-catolicii, inclusiv membrii familiei Rațiu, trebuiau să meargă la slujbă în Turda Nouă. Biserica Rățestilor (greco-catolică) cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fost ridicată în Turda Veche, din inițiativa și prin efortul protopopului greco-catolic Basiliu Rațiu de Noșlac (Nagylak) în anul 1839. Lucrările au fost finanțate în întregime de către Basiliu Rațiu, de către frații săi, împreună cu ceilalți membri ai familiei Rațiu de Noșlac, una din familiile nobile românești de vază din Turda. Numele bisericii păstrat
Biserica Rățeștilor din Turda () [Corola-website/Science/306965_a_308294]
-
Noșlac, județul Alba), în anul 1653 de către principele Gheorghe Rákóczi al II-lea. În anul 1829 după reatestarea titlului de nobilitate a familiei Rațiu și confirmarea dreptului de a locui în Turda, prima donație a permis cupărarea terenurilor, ridicarea bisericii greco-catolice a Rățeștilor, a caselor preotului, cantorului și crâsnicului (inclusiv teren agricol necesar subzistenței acestora), pentru cimitirul credincioșilor greco-catolici și a celor ortodocși, întrucât până atunci românii nu aveau voie sa fie înmormântați în orașul Turda. A doua donație, despăgubirea bănească
Biserica Rățeștilor din Turda () [Corola-website/Science/306965_a_308294]
-
titlului de nobilitate a familiei Rațiu și confirmarea dreptului de a locui în Turda, prima donație a permis cupărarea terenurilor, ridicarea bisericii greco-catolice a Rățeștilor, a caselor preotului, cantorului și crâsnicului (inclusiv teren agricol necesar subzistenței acestora), pentru cimitirul credincioșilor greco-catolici și a celor ortodocși, întrucât până atunci românii nu aveau voie sa fie înmormântați în orașul Turda. A doua donație, despăgubirea bănească, a stat la baza fondării în anul 1866 a Eforiei Fondului Cultural, care a permis consiliului parohial al
Biserica Rățeștilor din Turda () [Corola-website/Science/306965_a_308294]
-
construcțiilor din jurul pieței, fostul hotel "Elisabeta" (vechiul palat al Eforiei), noul palat al Eforiei (str. G. Lazăr, folosit pe timpul comunismului ca autogara) precum și a școlii construite vizavi de biserică (într-o aripă acum funcționează o grădiniță). În anul 1929 biserica greco-catolică avea deja iluminat electric și încălzire cu gaz metan. Primul preot al bisericii a fost Gregoriu Rațiu, (1840-1859). Au oficiat apoi doar preoți din familia Rațiu s-au agreați de către aceasta: Petru Rațiu (1860-1873), administrator al protopopiatului, protopop de Cojocna
Biserica Rățeștilor din Turda () [Corola-website/Science/306965_a_308294]