2,864 matches
-
dintre valorile eredității biologice și cele ale creștinătății reprezintă, poate, unul dintre motivele pentru care mișcarea eugenistă nu a avut un ecou popular larg, pentru că la nivelul maselor, În România, dominau Încă moralitatea și credința populară specifice Bisericilor Ortodoxă și Greco-Catolică. Contestarea intelectualității ca elită ereditarătc "Contestarea intelectualității ca elită ereditară" În anii ’30, intelectualitatea devenise, aparent, o problemă În România. Numeroase analize discutau problema „suprapopulării universităților” sau pe cea complementară a „șomajului intelectual”. Într-o lucrare care se referea la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
proiecteze toate rezultatele În viitor. Ca un corolar la activitatea de popularizare a limbajului și argumentelor științifice, eugeniștii au creat un curent de contestare a tradițiilor fundamentale ale societății românești, cea mai importantă fiind cea a autorității Bisericilor Ortodoxă și Greco-Catolică. Într-un limbaj dur, uneori apocaliptic, ei au descris eugenia ca fiind singura soluție pentru refacerea, progresul și chiar salvarea societății românești (În scrieri care vorbeau, de exemplu, de salvarea viitorului comunității), pentru că numai perspectiva eugenistă așeza În centrul preocupărilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
susținută de Curtea Regală, exercita același control asupra educației și științei. O parte a populație românești, greco-catolicii, se găseau formal sub autoritatea Bisericii Catolice, deși ei erau mult mai puțin supravegheați decât subiecții romano-catolici ai aceleiași Biserici. Moldovan Însuși era greco-catolic. 7. Keith Hitchins, L’Idée de nation chez les Roumains de Transylvanie, 1691-1848, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. 8. Hitchins, L’Idée de nation. 9. Vezi Mazdumar, Eugenics and Human Failings, În special capitolul 1, despre Anglia. Vezi Weindling
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Târgoviște cu 362, Tulcea cu 226, Câmpulung cu 320, Sulina cu 340 de catolici... Alte parohii, cum ar fi Brăila, Craiova și Turnu Severin au însă mai mulți credincioși și se poate spune că prosperă”. Capitolul III - Franciscanii și Biserica Greco-Catolică 1. Franciscanii și Biserica Greco-Catolică la lumina istoriei și a libertății „De ce n-am crede că la distanță de timp, Biserica Blajului nu va reveni la lumină? Nici un sacrificiu nu este zadarnic și episcopii uniți morți în închisori, de dincolo de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
226, Câmpulung cu 320, Sulina cu 340 de catolici... Alte parohii, cum ar fi Brăila, Craiova și Turnu Severin au însă mai mulți credincioși și se poate spune că prosperă”. Capitolul III - Franciscanii și Biserica Greco-Catolică 1. Franciscanii și Biserica Greco-Catolică la lumina istoriei și a libertății „De ce n-am crede că la distanță de timp, Biserica Blajului nu va reveni la lumină? Nici un sacrificiu nu este zadarnic și episcopii uniți morți în închisori, de dincolo de viață își exercită mai departe
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Gherla (mutată la Cluj din 1930). Episcopia de la Blaj a fost ridicată la rangul de Arhiepiscopie și Mitropolie de Alba Iulia și Făgăraș, iar în 1930 s-a înființat episcopia de Maramureș la Baia-Mare. Pentru întărirea unirii cu Roma, episcopii greco-catolici au înființat Ordinul Sfântul Vasile cel Mare și au colaborat cu ordine și congregații ca Ordinul Călugărilor Asumpționiști, Ordinul Franciscanilor Minori Conventuali, Congregația Surorilor Oblate Asumpționiste, Societatea lui Isus și altele. Tinerii greco-catolici au studiat la Roma și în țară
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Baia-Mare. Pentru întărirea unirii cu Roma, episcopii greco-catolici au înființat Ordinul Sfântul Vasile cel Mare și au colaborat cu ordine și congregații ca Ordinul Călugărilor Asumpționiști, Ordinul Franciscanilor Minori Conventuali, Congregația Surorilor Oblate Asumpționiste, Societatea lui Isus și altele. Tinerii greco-catolici au studiat la Roma și în țară, având o contribuție importantă la dezvoltarea culturii naționale și a conștiinței naționale precum și la dezvoltarea învățământului teologic și de cultură generală. Iluminați prin studii profunde, atât la Blaj cât și la Roma, despre
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Adunarea de la Blaj din 3-15 mai 1838, unde s-a strigat: «Vrem să ne unim cu țara!», și, fără acestea, nu era nici Unirea din 1918”. Actul Unirii Transilvaniei cu țara, la 1 Decembrie 1918 a fost citit de către episcopul greco-catolic Iuliu Hossu (viitorul cardinal), asistat de către episcopul ortodox de Caransebeș, Miron Cristea, viitorul patriarh al Bisericii Ortodoxe; ei s-au îmbrățișat în fața mulțimilor de români, adunați la Alba-Iulia, declarându-și înțelegerea frățească. În Constituția României din 1923 se afirma că
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
teologice, mănăstiri și școli confesionale. Odiosul Decret nr. 358 a intrat în vigoare, chiar de cea mai importantă și sfântă sărbătoare națională: 1 Decembrie, în care, artizanii și eroii au fost tot greco-catolicii! Din data de 1 Decembrie 1948 Biserica Greco-Catolică a fost scoasă în afara legii, bunurile sale au fost confiscate, iar, bisericile, mănăstirile și casele parohiale au fost atribuite Bisericii Ortodoxe. Călăii comuniști au condamnat și arestat pe nedrept toți episcopii greco-catolici și romano-catolici, ca și pe majoritatea preoților. Dar
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
greco-catolicii! Din data de 1 Decembrie 1948 Biserica Greco-Catolică a fost scoasă în afara legii, bunurile sale au fost confiscate, iar, bisericile, mănăstirile și casele parohiale au fost atribuite Bisericii Ortodoxe. Călăii comuniști au condamnat și arestat pe nedrept toți episcopii greco-catolici și romano-catolici, ca și pe majoritatea preoților. Dar biserica unită nu a murit, a rezistat neclintită, prin preoți și episcopi hirotoniți în mare taină, cu liturghii oficiate în case particulare. Mica Romă nu a murit. Istoria are uneori ironiile ei
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Rusu, Ion Suciu, Alexandru Todea) și 5 episcopi romano-catolici (Marton Aron, Adalbert Boros, Anton Durcovici, Augustin Pacha, Joseph Schubert), torturați, umiliți, înfometați, cu bestialitate. În același an au fost condamnați la ani grei de închisoare nenumărați preoți, călugări romano-catolici și greco-catolici. Scopul era clar și precis: distrugerea totală a Bisericii Catolice de rit latin și bizantin. Citim în articolul 5 al Declarației: „Nimeni nu va fi supus torturii nici la pedepse sau tratamente crude, inumane și degradante”. Iar în România episcopi
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
biserică ortodoxă: „Ați putea în același timp să-mi dați cetățenia română, și, rămânând eu de rit latin, împreună cu preoții mei de rit latin, să-mi donați una dintre bisericile voastre pentru ca, convertită în catolică, să se oficieze de către preoții greco-catolici - pe care i-am aduce din Transilvania - pentru concetățenii voștri uniți rezidenți, în număr atât de mare, în această capitală; în acest fel Biserica Catolică nu ar mai fi pentru voi un lucru străin, ci ar deveni aproape națională”. Arhiepiscopul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Arhiepiscopul i-a încredințat funcțiile de rector al Seminarului și de econom diecezan. Ca rector al Seminarului el a avut marele merit de a fi introdus limba română, ca limbă curentă de predare. În ceea ce privește misiunea sa de păstor al comunității greco-catolice, Demetriu Radu s-a lovit de multe dificultăți, dar în primul rând, de lipsa unei biserici. Proiectul pentru înălțarea unei biserici greco-catolice în București, inițiat de către arhiepiscopul Palma în 1885, a avut prima donație de 30.000 de franci, chiar
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de a fi introdus limba română, ca limbă curentă de predare. În ceea ce privește misiunea sa de păstor al comunității greco-catolice, Demetriu Radu s-a lovit de multe dificultăți, dar în primul rând, de lipsa unei biserici. Proiectul pentru înălțarea unei biserici greco-catolice în București, inițiat de către arhiepiscopul Palma în 1885, a avut prima donație de 30.000 de franci, chiar de la Sfântul Părinte Leon al XIII-lea. Dar după moartea monseniorului Palma, o perioadă de doi ani, Scaunul de Arhiepiscop a rămas
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
spiritul civilizației, etc., ar cuceri zi de zi spiritele și ar pregăti doritul moment de a vedea tot poporul nostru reîntors în sânul unității catolice”. Noul episcop de București Francisc Xaveriu von Hornstein (1896-1905) a sprijinit ideea construirii unei biserici greco-catolice în capitala țării: „Pentru România, aceasta este o operă capitală. Dacă noi vrem să lucrăm serios și în mod eficient la Unirea Bisericilor, este absolut necesar să avem în Capitală o biserică mare și frumoasă, unde să se regăsească greco-catolicii
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
înălțării unei biserici și acest deziderat era perceput și la Roma, ca o necesitate urgentă. Arhiepiscopul Raymund Netzhammer (1905-1924) „a fost omul cel mare” (parafrazându-l pe canonicul Carol Auner) care a împlinit visul uniților, atunci când a sfințit prima biserică greco-catolică din București, „Sfântul Vasile”, din strada Polonă, la 19 decembrie 1909. Legat prin fire nevăzute de greco-catolici, același episcop a oficiat și Recviemul pontifical în catedrala Sfântul Iosif, la 15 decembrie 1920, pentru Mitropolitul greco-catolic Demetriu Radu, ucis la Senat
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
atunci când a sfințit prima biserică greco-catolică din București, „Sfântul Vasile”, din strada Polonă, la 19 decembrie 1909. Legat prin fire nevăzute de greco-catolici, același episcop a oficiat și Recviemul pontifical în catedrala Sfântul Iosif, la 15 decembrie 1920, pentru Mitropolitul greco-catolic Demetriu Radu, ucis la Senat, într-un atentat cu bombă. Arhiepiscopia de București a înregistrat un salt semnificativ în domeniul pastorației și în plan cultural, social în timpul păstoririi ei de către episcopul Raymund Netzhammer. El a imprimat Bisericii Catolice din România
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
În „sectorul negru” al capitalei, cum i se spunea în epocă acelei zone, existau peste 10.000 de greco-catolici dezrădăcinați, veniți aici pentru a munci, dezorientați și fără a avea biserică sau preot, pentru întărirea sufletelor. În București existau parohii greco-catolice, dar în sectorul IV, de pe atunci, cel mai numeros, cuprins între str. Mântuleasa, Calea Moșilor și până la șoseaua Vergului și fabricile Titan, Malaxa, cu toate suburbiile, nu a existat nici biserică și nici preot, și, de abia acum se punea
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
toate suburbiile, nu a existat nici biserică și nici preot, și, de abia acum se punea problema înființării ei. Dificultăți și piedici de tot felul, de la cele materiale și morale, până la dificultatea majoră de a-i cunoaște pe acești credincioși greco-catolici, răspândiți în acest vast perimetru, s-au abătut asupra părintelui dr. D. Niculăeș. „Precum altă dată făcuse P. Bruni, în 1629, pentru înființarea primei parohii romano-catolice în București” tot așa și părintele Dominic Niculăeș a sosit cu nobilă misiune în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
sfintelor taine, a devenit în curând neîncăpătoare. Părintele dr. D. Niculăeș a depus eforturi uriașe, a colindat „casă cu casă” sectorul IV al capitalei, pentru a-i cunoaște pe credincioși, a organizat centre de catehizare în case particulare, astfel încât, credincioșii greco-catolici veneau duminica la capelă, pentru ascultarea sfintei liturghii și primirea sfintelor taine. Între Provincia franciscană din Moldova și Mitropolia de Blaj s-a făcut o convenție pe 22 februarie 1938, aprobată de Curia generală a Franciscanilor Conventuali și de către Congregația
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
încredințată părinților franciscani din Moldova, în perpetuum. Prin decretul nr. 3152 din 3 mai 1938 părintele dr. Dominic Niculăeș a fost numit paroh de către Mitropolia de Blaj. La 29 mai 1938 s-a desfășurat slujba solemnă de instalare, de către protopopul greco-catolic dr. Vasile Aftenie în prezența superiorului Provinciei „Sfântul Iosif”, Pr. Dr. Anton Bișoc, parohia fiind închinată Sfântului Ioan Damaschin. Statul român a recunoscut-o prin adresa nr. 16899, de la 1 aprilie 1940. Obiectivul cel mai important al noului paroh l-
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
te uimească aceste înfăptuiri excepționale, concepute și realizate de către un singur preot. Admirația și recunoștința noastră pentru toți pașii, parcurși atât de atent și cu mare coerență, în pastorația părintelui D. Niculăeș, a unei mulțimi de 10.000 de credincioși greco-catolici. A acordat o atenție deosebită celor 20 de școli ale parohiei, mobilizându-i pe elevi în fiecare duminică la orele 8.30, dimineața pentru liturghie și catehizare, urmate de o mică gustare. De sărbătorile Paștelui și Crăciunului copiii parohiei primeau
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
din 1947. Din Raportul Ministrului general din 28 februarie 1948 rezultă că la București se aflau Dominic Niculăeș, superior și paroh, Ștefan Tătaru, vicar parohial și Iosif Binițeanu, frate laic. Din data de 1 Decembrie 1948, de ziua națională, Biserica Greco-Catolică a fost scoasă în afara legii, bunurile ei au fost confiscate, iar bisericile ei au intrat în posesia Bisericii Ortodoxe. A început noaptea neagră a comunismului. 4. Împlinirea unui ideal sfânt: Episcopia Greco-Catolică de București După 1989 Decretul-Lege nr. 9 din
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de 1 Decembrie 1948, de ziua națională, Biserica Greco-Catolică a fost scoasă în afara legii, bunurile ei au fost confiscate, iar bisericile ei au intrat în posesia Bisericii Ortodoxe. A început noaptea neagră a comunismului. 4. Împlinirea unui ideal sfânt: Episcopia Greco-Catolică de București După 1989 Decretul-Lege nr. 9 din 31.XII.1989 a abrogat Decretul nr. 358/1948 și s-a recunoscut oficial Biserica Greco-Catolică. Sfântul Scaun a numit conducătorii diecezelor greco-catolice din România și pe Alexandru Todea l-a desemnat
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
în posesia Bisericii Ortodoxe. A început noaptea neagră a comunismului. 4. Împlinirea unui ideal sfânt: Episcopia Greco-Catolică de București După 1989 Decretul-Lege nr. 9 din 31.XII.1989 a abrogat Decretul nr. 358/1948 și s-a recunoscut oficial Biserica Greco-Catolică. Sfântul Scaun a numit conducătorii diecezelor greco-catolice din România și pe Alexandru Todea l-a desemnat ca Mitropolit, la 14 martie 1990. Statul român a recunoscut aceste numiri prin decret prezidențial. Tot în 1990 Mitropolitul Alexandru Todea a fost înălțat
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]