3,423 matches
-
tonă Nisip silicios cu bile de silex - tonă Nisip pentru materiale de construcție - tonă Nisip cu scoici și fragmente de scoici exploatat pe platoul continental al Mării Negre - mc Nisip și pietriș - mc Gresie Gresie industrială și de construcție - tonă Gresie ornamentală - mc Tufuri Tufuri ornamentale - mc Tufuri industriale - tonă Travertin - mc Turbă - tonă Ardezie - tonă Calcit - tonă Gips - tonă Aur din aluviuni - g Produs rezidual minier din haldele de steril - tonă -------
INSTRUCȚIUNI din 2 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289967]
-
și ale contractului individual de muncă; ... b) respectă programul de lucru; ... c) efectuează ore suplimentare în cazurile de urgență și ori de câte ori este necesar, precum și la solicitarea șefului ierarhic; ... d) execută lucrări de reparații tencuieli, zidărie, faianțare, gresie, pardoseli din mozaic; ... e) execută lucrări de zugrăveli-vopsit interioare și exterioare la clădirile aparținând Spitalului; ... f) stabilește cauzele degradării sau distrugerii clădirilor, luând măsurile ce se impun; ... g) asigură buna gospodărire a materialelor eliberate necesare pentru diferitele lucrări, răspunzând de
REGULAMENT din 21 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287902]
-
Dioxid de carbon Fabricarea sticlei, inclusiv a fibrei de sticlă, cu o capacitate de topire de peste 20 de tone pe zi Dioxid de carbon Fabricarea prin ardere de produse ceramice, în special de țigle, cărămizi, cărămizi refractare, plăci ceramice, gresie ceramică sau porțelan, cu o capacitate de producție de peste 75 de tone pe zi Dioxid de carbon Fabricarea de material izolant din vată minerală folosind sticlă, rocă sau zgură, cu o capacitate de topire de peste 20 de tone
ORDIN nr. 863 din 19 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282578]
-
de agrement (inclusiv lucrările de protecție și infrastructurile de coastă) Activități în domeniul transportului terestru, acvatic sau aerian care generează poluare marină 1180 Structuri submarine create de emisiile de gaze CLAS. PAL.: 11.24 Structurile submarine 1180 constă în plăci de gresie, pavaje și coloane de până la 4 m înălțime, formate prin agregarea cimentului de carbonați rezultat din oxidarea microbiană a emisiilor de gaze, în special de metan. Formațiunile sunt presărate cu orificii care emană gaz în mod intermitent. Metanul provine
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
de asemenea, ridicată. Recifii cu emisii de bule pot fi întâlniți în asociere cu tipurile de habitat "bancuri de nisip permanent submerse la mică adâncime" (1110) și "recifi" (1170). Aceste structuri sunt prezente sub formă de plăci și pavimente de gresii carbonatate începând de la adâncimea de 10 m, iar sub formă de mușuroaie și coloane drepte sau ramificate începând de la 40- 50 m adâncime, extinzându-se mult spre adânc în zona anoxică. Dimensiunile și complexitatea acestor formațiuni cresc odată
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
101.400,00 135.673,20 0 PLATFORMĂ PAVATĂ S = 78 mp 34.273,20 892 Cluj Cluj-Napoca COMAN DOREL,COMAN LUMINIȚA-GABRIELA CARTIER SOMESENI STRADA DOBROGEI 297241 297241 Curți construcții Intravilan 500 295 383.500,00 1.433.139,50 0 CASĂ tipP+lE S = 81 mp 1.010.880,00 PLATFORMĂ BETONATĂ PLACATĂ CU GRESIE S = 35 mp 16.698,50 ANEXĂ S = 21 mp 8.190,00 ÎMPREJMUIRE L = 32,33 ml, H = 1,50 m 13.871,00 893 Cluj Cluj-Napoca MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA *) 142 (CARTIER SOMESENI) Arabil Intravilan 6.421 6421 1.669.460,00 1.669.460,00 894 Cluj Cluj-Napoca MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA *) 142 (CARTIER SOMESENI) Arabil
ANEXE din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281677]
-
a avea un plan de gestionare a deșeurilor din activități de construire și/sau desființare, după caz, prin care se instituie sisteme de sortare pentru deșeurile provenite din activități de construcție și desființare, cel puțin pentru lemn, materiale minerale - beton, cărămidă, gresie și ceramică, piatră, metal, sticlă, plastic și ghips pentru reciclarea/reutilizarea lor pe amplasament, în măsura în care este fezabil din punct de vedere economic, nu afectează mediul înconjurător și siguranța în construcții, precum și de a lua măsuri de promovare
GHID din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276420]
-
și granitoide la zi, iar în partea vestică și sud-vestică -între Bănița și Pui - Grădiștea de Munte, la contactul cu estul bazinului depresionar Hațeg, din Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului- prin formațiuni sedimentare de vârstă Paleozoic - Mezozoic în special călcare și gresii. În cadrul rocilor metamorfice se disting trei formațiuni: a plagiognaiselor, a gnaiselor cuarțo-feldspatice și a plagiognaiselor și micașisturilor. Sedimentarul din Domeniul Getic este format din: a. Formațiuni paleozoice, Permian, alcătuite din gresii și conglomerate violacee, care se dezvoltă în sectorul
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
de vârstă Paleozoic - Mezozoic în special călcare și gresii. În cadrul rocilor metamorfice se disting trei formațiuni: a plagiognaiselor, a gnaiselor cuarțo-feldspatice și a plagiognaiselor și micașisturilor. Sedimentarul din Domeniul Getic este format din: a. Formațiuni paleozoice, Permian, alcătuite din gresii și conglomerate violacee, care se dezvoltă în sectorul Cioclovina - Piatra Roșie și la sud de Grădiștea de Munte. ... b. Formațiuni mezozoice, Jurasic - Cretacic, alcătuite din: ... i. conglomerate, gresii și argilo - silite, Jurasic inferior, în facies de "Gresten", care aflorează în
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
din Domeniul Getic este format din: a. Formațiuni paleozoice, Permian, alcătuite din gresii și conglomerate violacee, care se dezvoltă în sectorul Cioclovina - Piatra Roșie și la sud de Grădiștea de Munte. ... b. Formațiuni mezozoice, Jurasic - Cretacic, alcătuite din: ... i. conglomerate, gresii și argilo - silite, Jurasic inferior, în facies de "Gresten", care aflorează în sectorul Cioclovina - Piatra Roșie și în sudul zonei Vârtoapele - Grădiștea de Munte; vârsta Liasică a acestui pachet este dovedită prin flora fosilă, identificată și descrisă de Laufer în
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
Gresten", care aflorează în sectorul Cioclovina - Piatra Roșie și în sudul zonei Vârtoapele - Grădiștea de Munte; vârsta Liasică a acestui pachet este dovedită prin flora fosilă, identificată și descrisă de Laufer în 1924: Cladophlebis labifolia, Cladophlebis raciborskii, Ctenis orovilensis; ... ii. gresii calcaroase, călcare bioclastice, marno-călcare și biomicrite, Aalenian - Oxfordian, ce se dezvoltă în sectorul Cioclovina; ... iii. călcare micritice, biomicrite peloide și nodulare, călcare biolitice, Oxfordian superior - Tithonic, cu răspândire mare peste formațiunile descrise anterior; ... iv. călcare de tip "Urgonian", Jurasic superior
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
au fost depuse în excavații, pe suprafața carstificată a calcarelor urgoniene, ele nereprezentând un nivel continuu, ci acumulări locale de grosimi reduse; ... vi. complexul grezos - conglomeratic, Cenomanian inferior - ce acoperă complexul bauxitic; spre partea superioară a pachetului, microconglomeratele trec la gresii cafenii - gălbui, în care apar nivele fosilifere bogate în gasteropode, rudiști, corali și orbitoline; speciile reprezentative sunt Nerinea, Incavata bronn, Itruvia abbreviata, Praeradiolites fleuriansus, Eoradiolites rousseli, Durania connectens, Sphaerulites astrei, Medeela sp.; pe baza acestor fosile s-a delimitat rezervația
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
connectens, Sphaerulites astrei, Medeela sp.; pe baza acestor fosile s-a delimitat rezervația naturală paleontologică de la Ohaba Ponor; ... vii. complexul marnos, Cenomanian mediu, bogat în fosile de la Federi; ... viii. complexul grezos - argilos, Cenomanian superior, de la Merișor; ... ix. gresiile de Măgura, Coniacian; ... x. complexul marno - grezos, Sarmațian - Campanian, reprezentat prin marne și gresii de Fizești bogate în floră și faună fosilă; cele mai cunoscute forme sunt: Manteliceras mantelli, Calycoceras sp., Anisocardia hermitei, Arca carinata, Siliqua petyersi, Unio cretaceus, Protocardia
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
paleontologică de la Ohaba Ponor; ... vii. complexul marnos, Cenomanian mediu, bogat în fosile de la Federi; ... viii. complexul grezos - argilos, Cenomanian superior, de la Merișor; ... ix. gresiile de Măgura, Coniacian; ... x. complexul marno - grezos, Sarmațian - Campanian, reprezentat prin marne și gresii de Fizești bogate în floră și faună fosilă; cele mai cunoscute forme sunt: Manteliceras mantelli, Calycoceras sp., Anisocardia hermitei, Arca carinata, Siliqua petyersi, Unio cretaceus, Protocardia hillana, Actaeonella caucasica. ... xi. complexul flișoid, Campanian superior -Maestrichtian inferior. ... În figura 16 din
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
aspect de canion, și un caracter de curgere permanentă numai în jumătatea inferioară. Cele două văi, Văratec și a Jgheabului, formează practic Bazinul 2069; restul văilor și al sistemelor de ponoare sunt tributare acestora. După confluența lor, la contactul cu gresia este poziționat cunoscutul cuib fosilifer cretacic de la Fizești. Valea Cheii - este poziționată între Piatra Muntenilor și Dealul Fruntea Mare; rețeaua hidrografică ocupă aproape în întregime suprafața satului Federi. Din lungimea totală de aproape 3 km, numai treimea inferioară are
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
districambosoluri - fostele soluri brune-acide și eutricambosolurile - fostele soluri brune eumezobazice- spre nord și est, în zona pădurilor de foioase și de amestec. Sub molidișuri se întâlnesc districambosoluri, iar în luncile râurilor preluvosoluri și aluviosoluri. Eutricambosolurile sunt bine reprezentate pe conglomerate, gresii cu ciment calcaros, sub pădurea de foioase și de amestec, într-un climat umed. Distribuția tipurilor de sol în arealul ariilor naturale protejate aferente Parcului Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina este reprezentată în figura 23 din anexa 24 Hărți. Districambosolurile au
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
au la suprafață o litieră de câțiva cm grosime, care, sub acțiunea microorganismelor suferă o descompunere lentă, dar incompletă. Când se întâlnesc pe suprafețe netede sau slab înclinate, ele prezintă o podzolire humico-feriiluvială incipientă. Eutricambosolurile sunt bine reprezentate pe conglomerate, gresii cu ciment calcaros, sub pădurea de foioase și de amestec, într-un climat umed. Ele au un conținut mare de material scheletic, din care se eliberează cationi bazici ce mențin solul nepodzolit. În perimetrul parcului, se mai întâlnesc soluri aluviale
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
apar pe un singur areal, situat în partea de sud-est a teritoriului ariei protejate, sub forma unei fâșii transversale peste valea Brătcuței, în bazinul superior al râului. Depozitele sunt alcătuite din brecii și șisturi cristaline cu matrice roșie, șisturi și gresii vermiculate și apar pe o suprafață restrânsă de doar 181.70 ha, ceea ce reprezintă 1.05% din suprafața totală protejată. Formațiunile mezozoice care urmează Permianului sunt compuse dintr-o succesiune de roci care s-au depus în trei cicluri de sedimentare
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
totală protejată. Formațiunile mezozoice care urmează Permianului sunt compuse dintr-o succesiune de roci care s-au depus în trei cicluri de sedimentare, cicluri corespunzătoare erelor geologice respective: Triasic, Jurasic și Cretacic. Fiecare ciclu începe cu o serie detritică (conglomerate, gresii și șisturi argiloase) după care urmează depozitele carbonatice. Formațiunile triasice, la partea lor inferioară corespunzătoare triasicului inferior, sunt alcătuite din conglomerate, gresii cuarțitice și șisturi argiloase. Acestea aflorează pe cca. 692.83 ha. care reprezintă 4.03% din totalul arealului în studiu
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
sedimentare, cicluri corespunzătoare erelor geologice respective: Triasic, Jurasic și Cretacic. Fiecare ciclu începe cu o serie detritică (conglomerate, gresii și șisturi argiloase) după care urmează depozitele carbonatice. Formațiunile triasice, la partea lor inferioară corespunzătoare triasicului inferior, sunt alcătuite din conglomerate, gresii cuarțitice și șisturi argiloase. Acestea aflorează pe cca. 692.83 ha. care reprezintă 4.03% din totalul arealului în studiu și apar ca o fâșie transversală peste valea râului Dașor, în partea superioară a bazinului hidrografic (în cuprinsul masivului Vlădeasa), apoi pe
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
ce aparține masivului Pădurea Craiului și în grabenul de la Remeți. Formațiunile Jurasicului inferior (Liassic) debutează prin depozite psefitico-psamitice care se dispun peste depozite mai vechi și sunt urmate apoi de depozite carbonatice. În bază se găsesc roci de tipul gresiilor cuarțitice, argilelor și gresiilor micacee urmate de conglomerate, gresii și șisturi argiloase peste care se suprapun călcare spatice, călcare oolitice, călcare cu accidente silicioase, călcare marnoase și marne și, în final, călcare inferioare cu pahiodonte și călcare cu characee. Formațiunile
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Craiului și în grabenul de la Remeți. Formațiunile Jurasicului inferior (Liassic) debutează prin depozite psefitico-psamitice care se dispun peste depozite mai vechi și sunt urmate apoi de depozite carbonatice. În bază se găsesc roci de tipul gresiilor cuarțitice, argilelor și gresiilor micacee urmate de conglomerate, gresii și șisturi argiloase peste care se suprapun călcare spatice, călcare oolitice, călcare cu accidente silicioase, călcare marnoase și marne și, în final, călcare inferioare cu pahiodonte și călcare cu characee. Formațiunile liassice ocupă o suprafață
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
la Remeți. Formațiunile Jurasicului inferior (Liassic) debutează prin depozite psefitico-psamitice care se dispun peste depozite mai vechi și sunt urmate apoi de depozite carbonatice. În bază se găsesc roci de tipul gresiilor cuarțitice, argilelor și gresiilor micacee urmate de conglomerate, gresii și șisturi argiloase peste care se suprapun călcare spatice, călcare oolitice, călcare cu accidente silicioase, călcare marnoase și marne și, în final, călcare inferioare cu pahiodonte și călcare cu characee. Formațiunile liassice ocupă o suprafață de 1408.53 ha (8.20% din
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
și 875 m) dintre toate depresiunile de captare carstică ale Pădurii Craiului. Cursul de apă care o traversează își are izvoarele pe versantul nord-vestic al Dl. Hodrângușa și are câțiva afluenți cu caracter temporar activ. Depresiunea este sculptată în conglomerate, gresii și șisturi argiloase Jurasic inferioare, aflate la contactul cu calcarele tithonice. În același timp, depresiunea este dezvoltată într-o zonă ridicată, de anticlinal, aflat între șisturile cristaline ale seriei de Someș la vest și rocile eruptive de tip Vlădeasa în
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Șuncuiuș (valea Măguran), râul Crișul Repede, localitatea Vadu Crișului și limita vestică a teritoriului în studiu. Platoul este dezvoltat pe călcare Jurasic superioare pe cea mai mare parte, la care se adaugă câteva petice de călcare Cretacic inferioare și conglomerate gresii și argile jurasice, acestea din urmă fiind localizate în apropiere de Șuncuiuș. Relieful carstic de aici se află într-un stadiu de evoluție avansat, cu un număr mare de doline, uvale, văi de doline și văi oarbe, între care apar
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]