10,447 matches
-
circulație colaterală. Examenul abdomenului poate evidenția hepatomegalie sau ficat mic atrofic (sugerează afectare hepatică cronică și infirmă colestaza extrahepatică, în care ficatul este mare și regulat), sensibilitate la palpare, splenomegalie (anemie hemolitică, ciroză), alte stigmate cutanate de ciroză hepatică. În hepatita alcoolică și în tumori hepatice se poate asculta un murmur prehepatic. În coledocolitiază vezicula biliară este sensibilă, semnul Murphy pozitiv. O veziculă biliară palpabilă sau chiar vizibilă, ca o “pară”, este sugestivă pentru cancer de cap de pancreas. Statusul mintal
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
Statusul mintal poate fi influențat în icterul hepatocelular. Examenul obiectiv al urinei și scaunului, eventual al bilei, și câteva teste banale ale acestora pot da indicații prețioase pentru orientarea investigațiilor ulterioare (tab.51). Bilirubinuria este un semn precoce al unei hepatite acute sau al icterului medicamentos. Absența persistentă a urobilinogenului în urină sugerează obstrucție totală a arborelui biliar. Absența bilirubinei în urină cu hiperurobilinogenurie este marcă pentru icter hemolitic. Scaune permanent palide orientează spre obstrucție biliară, iar asocierea cu testul hemoragiilor
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
cu creșterea GGT, confirmă colestaza. 3. Albuminele serice sunt scăzute, iar gammaglobulinele sunt crescute în boli hepatice cronice. Alfa 2 și beta globulinele sunt crescute în icterul colestatic, iar gamma în cel hepatocelular. 4. Transaminazele sunt crescute mai mult în hepatite și mai puțin în icterul colestatic. În cazul obstrucției biliare datorate unui calcul se pot însă înregistra valori foarte crescute. Testele hematologice 1. Anemia cu reticulocitoză sugerează hemoliza. 2. Leucopenia cu limfocitoză relativă sugerează o hepatită cronică. Leucocitoză poate apărea
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
crescute mai mult în hepatite și mai puțin în icterul colestatic. În cazul obstrucției biliare datorate unui calcul se pot însă înregistra valori foarte crescute. Testele hematologice 1. Anemia cu reticulocitoză sugerează hemoliza. 2. Leucopenia cu limfocitoză relativă sugerează o hepatită cronică. Leucocitoză poate apărea în hepatite acute alcoolice sau virale, colangită sau boli maligne. 3. Indicele Quick este scăzut în afecțiuni hepatocelulare, dar și în colestază; administrarea de 10mg iv de vitamină K1 trei zile îl normalizează în icterul colestatic
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
mai puțin în icterul colestatic. În cazul obstrucției biliare datorate unui calcul se pot însă înregistra valori foarte crescute. Testele hematologice 1. Anemia cu reticulocitoză sugerează hemoliza. 2. Leucopenia cu limfocitoză relativă sugerează o hepatită cronică. Leucocitoză poate apărea în hepatite acute alcoolice sau virale, colangită sau boli maligne. 3. Indicele Quick este scăzut în afecțiuni hepatocelulare, dar și în colestază; administrarea de 10mg iv de vitamină K1 trei zile îl normalizează în icterul colestatic, dar nu și în cel hepatocelular
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
dar și în colestază; administrarea de 10mg iv de vitamină K1 trei zile îl normalizează în icterul colestatic, dar nu și în cel hepatocelular. 4. Alte teste care se efectuează în unele tipuri de icter sunt: Ac antimitocondriali, serologia pentru hepatitele virale, determinarea coproporfirinelor urinare. 5. Markerii virali care se solicită pentru investigarea unui icter posibil hepatocelular, mai ales acut, sunt cei pentru VHA, VHB, VHD, Ebstein Barr, citomegalovirus; Ac antivirus C se pozitivează la 2-4 luni și nu au nici un
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
excreție a anionilor organici (deci nu a sărurilor biliare) la nivelul membranei canaliculare a hepatocitului. Simptomatologia se instalează între 10-30 de ani, brusc sau progresiv prin icter moderat, neasociat cu prurit, agravat sau precipitat de infecții, anticoncepționale, stress, sarcină, alcool, hepatită virală. Alte simptome descrise în cadrul acestui sindrom sunt: astenie, disconfort epigastric, greață, inapetență. Biochimic în icterul cronic se evidențiază hiperbilirubinemie predominant directă (peste 60%) cu valori între 2-6mg/dl (putând crește în timpul atacurilor icterice până la 20mg/dl), teste hepatice funcționale
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
sunt principalii factori de risc pentru încărcarea grasă hepatică. Încărcarea grasă hepatică de cauză nealcoolică este un termen general care se referă la un spectru larg de leziuni hepatice ce pot progresa până la boală hepatică terminală și care includ steatoza, hepatita steatozică, fibroza și ciroza hepatică. Prevalența încărcării grase hepatice în diabetul zaharat de tip 2 variază între 10 și 75%. Dintre pacienții diabetici și obezi (IMC peste 30 Kg/m2), 100% prezintă steatoză moderată, 50% au hepatită steatozică și 19
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
care includ steatoza, hepatita steatozică, fibroza și ciroza hepatică. Prevalența încărcării grase hepatice în diabetul zaharat de tip 2 variază între 10 și 75%. Dintre pacienții diabetici și obezi (IMC peste 30 Kg/m2), 100% prezintă steatoză moderată, 50% au hepatită steatozică și 19% au ciroză hepatică. Sunt afectate tipic femeile de vârstă medie și uneori copiii cu diabet zaharat tip 1. Tabloul histopatologic este similar cu cel indus de alcool, dar apare la subiecți care nu consumă alcool în exces
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
tipic femeile de vârstă medie și uneori copiii cu diabet zaharat tip 1. Tabloul histopatologic este similar cu cel indus de alcool, dar apare la subiecți care nu consumă alcool în exces. Cele două criterii histologice care diferențiază steatoza de hepatita steatozică sunt reprezentate de degenerescența grasă (care interesează mai mult de 66% din hepatocite) și inflamația sau fibroza. Patogenia hepatopatiei diabetice nu este pe deplin elucidată. Elementul central pare a fi insulinorezistența. Substratul insulinorezistenței pare a fi multifactorial. Sunt implicate
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
și cresc vulnerabilitatea celulelor hepatice încărcate gras la diverși stimuli; - contribuie suplimentar la supraîncărcarea grasă a ficatului. Nivelele crescute de acizi grași intrahepatocitari sunt și o sursă importantă de stres oxidativ, care reprezintă factorul principal de progresie a steatozei către hepatită steatozică, fibroză și ciroză. Astfel, acizii grași constituie substrate și inductori ai activității citocromului P 450. Ca urmare, crește producția hepatocitară de radicali liberi de oxigen, care promovează progresia steatozei prin trei mecanisme principale: peroxidare lipidică; creșterea sintezei de citokine
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
doar steatoză hepatică simplă, în timp ce alții dezvoltă o hepatopatie progresivă. Aceste aspecte pledează pentru o modulare genetică în apariția hepatopatiei diabetice. În acest sens există un studiu relativ recent asupra rolului proteinei de transfer microzomial al trigliceridelor (MTP) în apariția hepatitei steatozice la pacienții cu diabet zaharat tip 2. MTP este necesară pentru asamblarea și secreția VLDL sintetizate în ficat. S-a demonstrat că genotipurile GG și GT induc scăderea transcripției genei MTP și se asociază semnificativ cu creșterea conținutului hepatocitar
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
explicat prin hemoconcentrație, eliberare din eritrocitele lezate prin contactul cu circuitul extracorporal sau eliminarea prin dializă a unui inhibitor al respectivelor enzime. Nu trebuie însă neglijat faptul că o creștere a TGO (concomitent cu TGP) reflectă de cele mai multe ori activarea hepatitei virale B sau C, endemică la această categorie de pacienți. Alte cauze de creștere a nivelului TGO la pacientul renal sunt 323AFECTAREA CARDIACĂ LA PACIENTUL RENAL reprezentate de medicația hepatotoxică, hemodiseroză, infecții cu citomegalovirus și herpes simplex. Dintre enzimele miocardice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
VaIN 2/3. CONCEPTUL VACCINĂRII ÎN CANCER Etiologia infecțioasă a mai multor cancere a fost sugerată de studii epidemiologice care au semnalat fie agregarea unor cancere în areale care se suprapun cu regiuni geografice cu prevalență ridicată a unor virusuri (hepatită B, Epstein Barr etc.), fie de investigații serologice care probau prezența infecției la canceroși. Un argument decisiv a fost adus de posibilitatea prevenției cancerului hepatic cu vaccinul antihepatită B. Extinderea vaccinării la alte infecții asociate cu cancer s-a dovedit
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
și E2, iar creșterea expresiei lor conduce la creșterea numărului de copii genomice HPV 31 per celulă. Într-un studiu publicat online (www.genome.org), cercetători spanioli au cartografiat modificările ADN în cazul a trei virusuri oncogene (virusul Epstein-Barr, virusul hepatitei B și HPV) și au găsit că genomul viral suferă modificări în cursul progresiei carcinogenezei (Fernandez A.F. și colab., 2009). Aceste modificări sunt mai evidente la nivel epigenomic, aspect care poate fi studiat prin studiul metilomului ADN. ADN-ul
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
numita „deprivation gap”. Impactul vaccinării HPV asupra incidenței infecției și a carcinomului de col uterin va fi perceput abia peste 2-3 decade. Vaccinul a fost prezentat în mod precipitat ca vaccin împotriva cancerului. În cazul unui alt vaccin viral - împotriva hepatitei B - abia după 20 ani de administrare susținută, la generații succesive de copii, s-a constatat și efectul protector asupra incidenței carcinomului hepatic. Date epidemiologice, clinice și experimentale, atribuie aproape o cincime din cancere infecțiilor virale sau bacteriene (fig. 10
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
susținută, la generații succesive de copii, s-a constatat și efectul protector asupra incidenței carcinomului hepatic. Date epidemiologice, clinice și experimentale, atribuie aproape o cincime din cancere infecțiilor virale sau bacteriene (fig. 10). Virusurile cel mai frecvent implicate sunt: virusul hepatitei B (VHB), virusul hepatitei C (VHC), papilomavirusurile umane (HPV) și, dintre virusurile herpetice, virusul Epstein-Barr (EBV). Preluând o afirmație recentă a lui Harald zur Hausen, „cercetările asupra etiologiei infecțioase a cancerelor umane au un mare potențial de surprize”. Cancerele, etiologic
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
de copii, s-a constatat și efectul protector asupra incidenței carcinomului hepatic. Date epidemiologice, clinice și experimentale, atribuie aproape o cincime din cancere infecțiilor virale sau bacteriene (fig. 10). Virusurile cel mai frecvent implicate sunt: virusul hepatitei B (VHB), virusul hepatitei C (VHC), papilomavirusurile umane (HPV) și, dintre virusurile herpetice, virusul Epstein-Barr (EBV). Preluând o afirmație recentă a lui Harald zur Hausen, „cercetările asupra etiologiei infecțioase a cancerelor umane au un mare potențial de surprize”. Cancerele, etiologic asociate infecției HPV, depășesc
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
nu pe studii caz control suficient de largi. Aceasta face ca suspiciunea unor reacții adverse să fie pur coincidentală și nu bazată pe o relație cauzală. Trebuie amintite controverse recente legate de adminstrarea unor vaccinuri. În Franța, în 1991, vaccinul hepatită B (similar ca posologie în trei doze cu vaccinul HPV) a fost suspectat de inducția unor pusee sau precipitarea unor cazuri de scleroză în plăci (SM) sau nevrită optică (Herroelen L., și colab., 1991). Semnalarea acestei posibile relații a fost
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
pusee sau precipitarea unor cazuri de scleroză în plăci (SM) sau nevrită optică (Herroelen L., și colab., 1991). Semnalarea acestei posibile relații a fost suficientă pentru amânarea vaccinării generalizate cu peste o decadă. Și azi, în Franța, acoperirea vaccinală pentru hepatita B este sub 25%. Studii populaționale ulterioare au demonstrat că apariția acestor afecțiuni neurologice se încadrează în riscul general acceptat (DeStefano F., și colab., 2005). Posibilitatea apariției unor condiții autoimune în studiile largi post-marketing pentru siguranța vaccinului HPV nu poate
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
trebuie demonstrată absența infecției prealabile. Screening-ul citologic (testul Pap) sau virusologic (ADN HPV) nu este recomandat înainte de vaccinare sau pentru aprecierea oprtunității ei. Vaccinul poate fi administrat simultan cu alte vaccinuri inactivate care sunt indicate pentru același segment de vârstă: hepatită B, meningocic, pneumococic. Fiecare vaccin trebuie administrat însă cu seringă separată în situri distincte anatomic. Vaccinul HPV fiind inactivat, neinfecțios, poate fi administrat și persoanelor imunodeprimate (iatrogen sau ca urmare a infecției HIV) deși răspunsul acestora va fi mai puțin
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
VaIN 2/3. CONCEPTUL VACCINĂRII ÎN CANCER Etiologia infecțioasă a mai multor cancere a fost sugerată de studii epidemiologice care au semnalat fie agregarea unor cancere în areale care se suprapun cu regiuni geografice cu prevalență ridicată a unor virusuri (hepatită B, Epstein Barr etc.), fie de investigații serologice care probau prezența infecției la canceroși. Un argument decisiv a fost adus de posibilitatea prevenției cancerului hepatic cu vaccinul antihepatită B. Extinderea vaccinării la alte infecții asociate cu cancer s-a dovedit
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
și E2, iar creșterea expresiei lor conduce la creșterea numărului de copii genomice HPV 31 per celulă. Într-un studiu publicat online (www.genome.org), cercetători spanioli au cartografiat modificările ADN în cazul a trei virusuri oncogene (virusul Epstein-Barr, virusul hepatitei B și HPV) și au găsit că genomul viral suferă modificări în cursul progresiei carcinogenezei (Fernandez A.F. și colab., 2009). Aceste modificări sunt mai evidente la nivel epigenomic, aspect care poate fi studiat prin studiul metilomului ADN. ADN-ul
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
numita „deprivation gap”. Impactul vaccinării HPV asupra incidenței infecției și a carcinomului de col uterin va fi perceput abia peste 2-3 decade. Vaccinul a fost prezentat în mod precipitat ca vaccin împotriva cancerului. În cazul unui alt vaccin viral - împotriva hepatitei B - abia după 20 ani de administrare susținută, la generații succesive de copii, s-a constatat și efectul protector asupra incidenței carcinomului hepatic. Date epidemiologice, clinice și experimentale, atribuie aproape o cincime din cancere infecțiilor virale sau bacteriene (fig. 10
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
susținută, la generații succesive de copii, s-a constatat și efectul protector asupra incidenței carcinomului hepatic. Date epidemiologice, clinice și experimentale, atribuie aproape o cincime din cancere infecțiilor virale sau bacteriene (fig. 10). Virusurile cel mai frecvent implicate sunt: virusul hepatitei B (VHB), virusul hepatitei C (VHC), papilomavirusurile umane (HPV) și, dintre virusurile herpetice, virusul Epstein-Barr (EBV). Preluând o afirmație recentă a lui Harald zur Hausen, „cercetările asupra etiologiei infecțioase a cancerelor umane au un mare potențial de surprize”. Cancerele, etiologic
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]