3,545 matches
-
înghețată, bomboane ambalate în staniol de diferite culori, cu ciocolată, pișcoturi, acadele, susanuri etc. Vocile lor stridente nu reușeau să acopere sunetele puternice ale trompetei, flautului, saxofonului, acordeonului și tobei, o formație a Căminului cultural care era angajată de organizatorii horei și instalată pe un parapet construit special pentru astfel de evenimente. Hora de pe toloacă aduna aproape întreaga suflare a satului. Adulții și vârstnicii se așezau în cerc în jurul dansatorilor care, în ritmuri săltărețe, frământau cu voioșie pământul, transformându-l într-
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
susanuri etc. Vocile lor stridente nu reușeau să acopere sunetele puternice ale trompetei, flautului, saxofonului, acordeonului și tobei, o formație a Căminului cultural care era angajată de organizatorii horei și instalată pe un parapet construit special pentru astfel de evenimente. Hora de pe toloacă aduna aproape întreaga suflare a satului. Adulții și vârstnicii se așezau în cerc în jurul dansatorilor care, în ritmuri săltărețe, frământau cu voioșie pământul, transformându-l într-un strat gros de praf ce se ridica și plutea, ca un
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
joc, îmbrăcămintea tinerelor, care dintre codane sunt viitoarele mirese etc. Coloritul viu și împestrițat al îmbrăcămintei și basmalelor persoanelor de pe toloacă ofereau privitorilor de la distanță imaginea unui câmp înflorit în mijloc de primăvară. Copiii, gătiți cu haine de sărbătoare, schițau hore sau sârbe după modelul tinerilor, alergau veseli printre grupurile de adulți, se delectau cu dulciurile și înghețata cumpărate de la negustorii târgăi, bucurându-se cu întreaga ființă de primăvară, de atmosfera sărbătorească, de jocurile organizate ad-hoc, de posibilitatea de a se
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
de ore de repetiții, unele prelungite până spre miezul nopții. Orchestra înființată de el a dăinuit aproape două decenii, a slujit manifestările artistice și petrecerile organizate de Cămin și chiar alte scopuri aducătoare de venituri pentru instituția respectivă (baluri, chermeze, hore, formații folclorice de Crăciun și de Anul Nou, onomastici etc.). O boală necruțătoare a curmat de timpuriu viața celui ce a trudit neprecupețit pentru școală, pentru satul pe care l-a iubit. A fost o pierdere incomensurabilă pe care a
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
pune amprenta pe ochi, Pe zâmbet, odată deschis, Pe patul de scânduri sleită visezi Realul pierdut pentru vis. Visează căsuța-așezată-ntre tei, Cu flori de mușcată n ferești, Măicuța în poart’așteptând pe poștaș S aducă scrisoare cu vești, Flăcăii la horă, tractoare pe câmp, Ce ară pământul mănos, Pe țața Florica și badea Cârțan, Ce-a mers la Viena pe jos. Pădurea bătrână, cu frunze căzând, Izvorul ce-l bei din căuș, Copiii, la școală, voioși se-ntrec Și fac dintr-
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
se înstări. Deși pîntecul îi creștea mereu, își cumpărase bicicletă. Era ca un butoi în care vechiul bădia Nică se cufundase cu tot cu pleșuvie. În ograda sa curînd apărură biciclete și pentru flăcăii care, alături de frații Fărocoastă, ajunseseră fruntea satului. Tocmeau horile și pe toți ceilalți flăcăi îi luau în zeflemea. Cea mai obișnuită afacere a lui bădia Nică era să vîndă budenarilor grîul întovărășirii din Dobrina. Gheșeftul îl făcea în zori, la aria de pe hotar. Nimeni nu îndrăznea să se ia
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
care Îi cădeau pe umeri. Se așeză, bătrânește, pe un scaun cu trei picioare, propti sabia pe un butuc gros și Începu s-a ascută fără grabă, cu o gresie lungă și cenușie. Ceva mai Încolo, zâne vesele roteau o horă fără să atingă pământul. Înainte să li se lipească din nou pleoapele, băieții văzură cum conacul se topea În văzduhul tremurat de căldură. Apoi fiecare porni să viseze de capul lui. Nu se știe ce și cât rămase În sufletele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
numai rău celui ce, În crucea nopții, le privea cum joacă și le auzea cântând. De teamă, Însă, Își făcuse cruce de trei ori cu limba În gură și ielele fugiseră, speriate. Erau ca niște umbre albe, ușoare, roteau o horă fără să atingă și să stârnească țărâna de la Răspântii. Îngânau un cântec fără cuvinte și nu-l luau În seamă pe cel sprijinit de trunchiul pomului. „Bă, da’ de fata grecului ce ziceți?” se auzi glasul spart al lui Odraslă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
rubrica Societatea de azi: „Nu cu foarte mulți ani În urmă, o Întâmplare ce a născut vuiete de indignare, revoltă și dorință de răzbunare a tulburat conștiința multora dintre concetățenii noștri, mai ales ale acelora care avuseseră fete prinse În hora Împrejurărilor de care vom aminti În cele ce urmează. Pentru cei ce erau necopți la data săvârșirii faptelor ori pentru cei care au uitat, facem un scurt rezumat. Totul s-a petrecut la școală, Într-o seară de iarnă, pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
i deschizi portița Când se‐ ntoarce, frânt de trudă Seara de la plug! O, de te‐ aș vedea eu mare, Să mă duc și eu La amiazi cu demâncare Unde‐ ți fi, la plug, la coasă! Să‐ mi ochesc atunci la horă Dintre‐atâtea fete‐ o noră Dormi și crești, și fă‐te mare Plugărașul meu! Ianuarie 1893 Din cartea „Mari scriitori români”, p.286288 MI - A ZIS MAMA Mi‐a zis mama, dragă fată, Că‐ i păcat a săruta. Nu te
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Să facem nuntă mare. Să curgă râuri vinu, Să joace și vecinu, Vecinu Niculaie. și să‐și arunce‐n grindă Căciula lui de oaie, și să roiască‐n tindă Tot domni cu‐nvățătură, Să cânte toți din gură și‐ n horă să se prindă. Să‐ l văd în hora mare Pe el c‐o domnișoară, Preasfântă născătoare și pururea fecioară!... Umblat‐a mult băiatu și știe multă carte, Adusă de departe, Doar chiar de la‐mpăratu! ZADARNIC (plânge mama) Zadarnic plânge vântul
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Să joace și vecinu, Vecinu Niculaie. și să‐și arunce‐n grindă Căciula lui de oaie, și să roiască‐n tindă Tot domni cu‐nvățătură, Să cânte toți din gură și‐ n horă să se prindă. Să‐ l văd în hora mare Pe el c‐o domnișoară, Preasfântă născătoare și pururea fecioară!... Umblat‐a mult băiatu și știe multă carte, Adusă de departe, Doar chiar de la‐mpăratu! ZADARNIC (plânge mama) Zadarnic plânge vântul și nucii plâng, bătrânii ; Frăgarul din ogradă, și
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
grandomani admiră o căciuleală de poltroni, nativă; vorbesc unii șoptit, iar alții urlă; apare‐ apoi și câte‐o hetairă cu lac pe unghii, pentru ofensivă; așa începe‐ un zaiafet cu surlă. BALADĂ NUPȚIALĂ Voi mai veni, vei mai veni în hora care nu se rupe. Va fi o zi, numai o zi când apa se va zbate‐n cupe. Voi scrie mult, vei scrie mult într‐ un album din altă vreme. Voi risipi dor și tumult în una mie de poeme
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
simt de parcă‐aș fi un pui de rândunică ce caută să zboare cu aripi de‐mprumut. O, rogu‐te, pentru duminica de mâine dă‐mi voie, mamă, să scot din podul casei bicicleta cu care te‐ a furat, cândva, din horă, tata. (Publicată în suplimentul ziarului „Orizont”, 1 970, republicată în revista „Povestea vorbei” nr.2, iulie 2007) Veronica Porumbacu (n. 24 X 1921 - d. 4 III 1977) Poetă, prozatoare și traducătoare. Studii de filozofie la București. Volume: „Diminețile simple”(1961
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
luncile‐argintii, Cerul fără pată ... și cânta cu glas domol, O poveste‐amară ... Treceau păsările stol, În spre altă țară ... și spunea de‐ un dor cumplit , De‐ ndrăgiri uitate ... Ascultau în asfințit , Măgurile toate ... Erau lacrimi și eres, Taine de la horă ... Eu de‐ atunci am înțeles Că mai am o soră! PORTRET E‐naltă și -n mersu-i Ușor se - nmlădie Ca zarea de lozii Când vântul o‐ mbie. Seninul din șoaptă‐i Stă mintea să‐ți fure Ca zvonul de șipot
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
de o teapă cu el, se pare că România este o țară pe hârtie, în care nu există mai nimic din carne și sânge, decât poate cotletele servite la restaurantul parlamentar. Cetățenii care strigă pe la mitinguri, până să încingă o horă sau un pinguin, sunt doar niște CNP-uri nesimțite și ordinare, care vor numai avantaje fără de muncă. Niște guri imense, veșnic flămânde, ce mai încolo, încoace niște profitori, mari consumatori de buget pe degeaba. O masă amorfă, care nu mai
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
pentru că Luke mă făcuse să mă simt atât de lipsită de valoare, voiam să reechilibrez balanța transformându-l pe el într-un nimic. Pacienții nu sufereau de scrupulele lui Celine în a-l distruge pe Luke. Așa că au intrat în horă contribuind cu propriile lor povești despre „Marile Chestionare De Care Am Aflat“. Ne-am regalat cu relatări îngrozitoare despre prieteni ticăloși și iubiți care ne înfipseseră cuțitul în spate prin intermediul numeroaselor chestionare de la Cloisters. Aproape că mă distram. Nu m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
trezeam cântând, iar el îmi răspundea în versuri. N-am înțeles cuvintele, dar cred că erau elocvente. S-ar părea că boierii români sunt cei mai darnici și înflăcărați amanți. La un moment dat, m-a ridicat ca să-mi arate hora, un dans local extrem de interesant. Ne țineam de mâini, așa, cu ele în dreptul pieptului, ne zâmbeam unul altuia de parcă tocmai ne mărturiseam ceva, apoi ne îndepărtam cu mânile și privirile în jos, ca și cum ne-am fi supărat, dar, de fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
sunt antisemit, pentru că sunt român? Mama lui de prost-prost! Să admitem: nu-i o probă de... filosemitism, dar fapta rămâne: noi, Învățătorii, am dus, am introdus la sate dansuri neromânești, de la oraș, care, În nici zece ani se jucau la hore, la nunți, la baluri... - Valsul, tangoul? Cadrilul? - Nu numai astea, dar șaerul, dans evreesc...Basarabenii ajunseseră să-l joace, fără să știe al cui este, de unde vine... - La noi, la Mana nu se juca, nici n-am auzit de el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
praf pe lume. - Trebui’ să plecați, doamnă, să vă duceț’, spune Moș Iacob, ținând cuvincios lipită de piept pălăria (s-a Îmbrăcat Între timp, și-a Încheiat până sus, sub bărbie, nasturii „redingotei” și ea neagră). A’ să fie horă-mare, hora dracului, scuzaț’ de vorbă ră - da-a’ să fie treabă de bărbați... Așa că plecați cu băiețălu’, de casă om avea noi grijă. Din calidor văd cum mama scoate din casă și duce peste pârleaz geamantane, baloturi, legături; cum Moș Iacob
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
groapă-n pătlăgele). Plunghi au căzut și În ușa beciului, au intrat și prin ușă, noroc că gârliciul e foarte Înclinat, toate-toate (adică: toți) s-au oprit În bolta lui, Înfipți În tencuială. D-apăi nu era ea chiar a dracului hora ceea, sus, dacă jos dăduse Domnul Dumnezeul nostru oleacă din sângele Său, În poloboace... - și Moș Iacob Își netezea temeinic musteața Învinețită de sfânta Împărtășanie. Lucrurile noastre rămase În casă? D-apăi să videți, doamnă, că cum stau sâtuațiile, că-ntâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cum i-a chemat pe cei morți și umflați. De cum au plecat bieții soldăței din sat, mama a trebuit să iasă la datorie, la deal; mai ales către Orhei, cam pe unde se află lotul școlar. Pe-acolo a fost horă mare, hora dracului. Și cum e vară, nu toamnă - ca să nu mai vorbim de iarnă, când e cel mai bine, deși bine ar fi să nu fie deloc... A ieșit mama la adunat, cu cei vreo zece flăcăi - dar cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
a chemat pe cei morți și umflați. De cum au plecat bieții soldăței din sat, mama a trebuit să iasă la datorie, la deal; mai ales către Orhei, cam pe unde se află lotul școlar. Pe-acolo a fost horă mare, hora dracului. Și cum e vară, nu toamnă - ca să nu mai vorbim de iarnă, când e cel mai bine, deși bine ar fi să nu fie deloc... A ieșit mama la adunat, cu cei vreo zece flăcăi - dar cu o condiție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cu dăscălița și cu cei doi băieți mai mari și cu cele două fete și mai mari; și Cheptănar și Scridon și Morcov - tăt satul! Vin și din satele vecine dar nu chiar În acea seară. Măi, și se-ncinge horă mare - de astă dată, de bucurie. Toată lumea bea, cântă, chiuie, plânge, urlă, bocește, cântă, râde-plânge și chiuie, chiuie lumea asta... Stau În calidor. Aștept să se Întoarcă de la țintirim. S-au dus cu toții la țintirim, cu hârlețe, cu lopețe; cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
fi eu paranoic, dar ăsta mi se pare nazist”. „Pentru Garamond nu e neapărat o contraindicație. „Da, dar există o limită În toate. În schimb, am văzut un altul despre gnomi, ondine, salamandre, elfi și silfide, zâne... Însă intră-n horă și aici originile civilizației ariene. Ai crede că SS-iștii s-au născut din Cei Șapte Pitici”. „Nu Cei Șapte Pitici, ăștia-s Nibelungii”. „Dar cei de care se vorbește aici sunt Micul Popor irlandez. Iar cele rele aici sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]