3,770 matches
-
comuna Puiești (jud. Vaslui). La 24 aprilie 1434, îi erau întărite satele Buciumeni, unde îi este casa, și cele două sate de pe Tutova, dăruite cu trei ani mai înainte. Se adăugau un loc în pustiu, pe Bașeu, mai jos de iazul lui Baliță (com. Havârna, jud. Botoșani) și seliștea lui Oțel, pe Podagra, afluent al Bașeului. De data aceasta privilegiul se dă pentru dreapta și credincioasa slujbă față de părintele domnului, ceea ce înseamnă că popa Iuga stăpânea satul Buciumeni încă de dinaintea domniei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ar putea fi pusă în legătură cu faptul că acesta a stat alături de Ștefan voievod. Se reînnoia privilegiul, prin care i se întăreau cele patru sate ale lui Ștefan Zugraf. În plus, îi dăruia “seliștea lui Iuga Paturnicherul și cu Stejereii și iazul de pe Jejioara Seacă și oricât va putea să își întemeieze în acest hotar, de la plopi în jos”. Domnul îi mai da lui Mihul satul Ciumălești, cu moara și cu vama de trecere, să își facă curte în acest sat și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
La 15 septembrie 1462, domnul întărea mânăstirii toate proprietățile sale: satele Zdvijinți (Zviginți), Sobolești, Fauri, Vascăuți, Brașeuți, Bulgari, Măreței, Dărmănești, Oprișani pe Chivejdi, Răidăcești (Rădăicești), Tortorești, Căucelești, pe Cracău cu moară, Mândrești, pe Orhic, Șerbu Răspop, Stăuceani, cu moară și iaz, morile de la Bacău, prisaca de la Fundu, unde a întemeiat Martie mânăstire, via de la Bacău, în Dealu Sării, Vâlsănești, mai sus de Bacău, Lucăcești pe Tazlăul Sărat, Heciani, morile de pe Siret date de Hodco Știbor, mânăstirea Sfântul Bagoslov, mânăstirea de la Bahlui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
seliștea lui Dianiș. La 28 decembrie 1428, domnul întărea fiilor lui Oană vornicul seliștea lui Dobrin, la Humor, împreună cu mânăstirea de acolo, dăruindu-le pentru această mânăstire satele unde a fost Minco, unde a fost cneaz Stan și satul de la iazul lor, sub Dumbrava Înaltă. La 18 februarie 1445, domnul întărea mânăstirii Humor satele pe care fii lui Oană vornicul le dăruiau mânăstirii anume: Vorniceni, sub Dumbrava Înaltă, Antilești și Părtești. La 27 septembrie 1445, domnul scutea de vamă două care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
are doar obligația de a se prezenta cu un număr de ostași la chemarea seniorului, de a-i acorda ajutor și sfat la nevoie. Cum obține mânăstirea Bistrița imunitatea ? La 15 septembrie 1462, sunt întărite Bistriței 18 sate cu mori, iazuri, dârste, prisăci, mânăstiri, iezere, gârle, tătarii și țiganii “cu tot venitul, neclintit, în veci”. Nu se vorbește nimic despre obligațiile, pe care locuitorii acestor sate le au față de domnie, și nici nu se arată că egumenul ar avea drept de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cele trebuincioase omului pentru nevoile sau plăcerile sale, întrucât sunt dealuri cu vii și de asemenea, în orice loc țara este binecuvântată și foarte îmbelșugată în roade și ogoare și în toate cele folositoare traiului; este foarte bogată și în iazuri și bălți și heleșteie într-atât încât omul nu poate dori nimic mai mult de la natură pentru nevoile vieții.” Fiind lăsată (binecuvântată) de Dumnezeu cu pământ bogat, în Moldova se produce grâu, atât cât este necesar pentru hrana zilnică, dar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
III, 50, tânăra primește un rol dinamic în inițiere, apropiindu-se sensibil de ritualul masculin: „Îndărăt se înturnară,/ Acasă mergeară,/ Furcă că-și ciopleară,/ Caier că-și puneară,/ Caier de mătasă./ Din breajă-mpleteară/ Pîn-o isprăveară,/ Pe urm-o luară,/ La iaz că-mi plecară,/ La iaz la pârleaz,/ În grădina cu flori/ Breajă și-ontindeară/ Pân-o isprăveară” (CiocăneștiIalomița). Nu există o vânătoare propriu-zisă aici, fata valorifică puterile magice pentru a captura jefuitorul. Mătasea, fir nobil și puternic, „leagă” și domolește pretutindeni
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
rol dinamic în inițiere, apropiindu-se sensibil de ritualul masculin: „Îndărăt se înturnară,/ Acasă mergeară,/ Furcă că-și ciopleară,/ Caier că-și puneară,/ Caier de mătasă./ Din breajă-mpleteară/ Pîn-o isprăveară,/ Pe urm-o luară,/ La iaz că-mi plecară,/ La iaz la pârleaz,/ În grădina cu flori/ Breajă și-ontindeară/ Pân-o isprăveară” (CiocăneștiIalomița). Nu există o vânătoare propriu-zisă aici, fata valorifică puterile magice pentru a captura jefuitorul. Mătasea, fir nobil și puternic, „leagă” și domolește pretutindeni formele zoomorfe ale stihiei. Obținerea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
desenator, aș lipi o fotografie a lui Al. Cistelecan. Care este versul din poezia ta care te reprezintă, care te caracterizează? Toate. Căci fiind vorba despre "celălalt", despre mine e vorba. Dar, hai să zicem: Iar poetul e ca un iaz vânăt toamna/ Puterea lui e departe de el". Ți-a fost vreodată rușine că scrii poezie? Niciodată. Îmi port boala cu demnitate. Parafrazând, "ca un măr acru în gură". Dacă ar exista meseria de poet, cum ar arăta fișa postului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fălci” a fost acordat Episcopiei, dar în fapt, bulgarii, care se ocupau cu legumicultura, pe moșia ei, au lucrat acest pământ. Autorul este convins că Melchisedec se referea la locul situat în preajma abatorului comunal, unde, în jurul și pe locul fostului „Iaz al Vlădicăi” sunt, prin tradiție, grădini de zarzavaturi ce au aparținut bulgarilor hușeni, poate vechii poslușnici ai Episcopiei. Începând din 1752, vin să se stabilească la Huși mai mulți străini decât în perioada anterioară, mai ales în ultimele trei decenii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din satele Novaci, Cârligați, Grumezoaia, Șchiopeni, Plotonești, Berezeni au venit la Huși, răspândindu-se în cartierele locuite de conaționalii lor. Bulgarii veniți din sudul Rusiei, în jurul anului 1828, s-au așezat în partea de jos a târgului, pe unde era „Iazul Vlădicăi”, și erau cunoscuți cu numele de șopi. Unii au ocupat ultima parte, mai mică, a cartierului Bulgari. În circa zece ani, colonia bulgarilor din Huși era foarte puternică, așa cum reiese din catagrafia supușilor străini de naționalitate bulgară. Gh. Platon
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în Moldova) sunt relatate evenimente care au însoțit reîntoarcerea lui Alexandru Lăpușneanu în domnie în 1564. Misiunea sa era de a recunoaște situația internă a țării. Despre acele vremuri cu adevărat vitrege, ungurul trimis în Moldova scria: „Teritoriul orașelor Iași (Iaz) și Huși (Hwz) împreună cu parte de jos a țării în această retragere a lui Tomșa au fost pustiite de turci și tătari, și date ca pradă din voia lui Alexandru...” După victoria asupra lui Alexandru Lăpușneanu, Iacob Heraclid Despot, rămas
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
trebuincioase omului pentru nevoile sau plăcerile sale, întrucât sunt dealuri cu vii și de asemenea în orice loc țara e binecuvântată și foarte îmbelșugată în roade și ogoare și în toate cele folositoare traiului, este și foarte bogată și în iazuri și bălți și heleșteie într-atâta, încât omul nu poate dori nimic mai mult de la natură pentru nevoile vieții”. Interesante sunt impresiile sale despre locuitori: „Apoi neamul acesta al moldovenilor este aspru și foarte primitiv, totuși în treburile ostășești și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe strada care nu întâmplător va purta numele domnitorului și unde tatăl ar fi tras focuri de armă în cinstea noului născut. 2. Păstrarea toponimelor din ținutul Fălciu, care amintesc de Alexandru Ioan Cuza: Pădurea Cuzoaiei din Crețești, Groapa Cuzei, Iazul lui Cuza, Șoseaua lui Cuza. 3. Dorința urmașilor domnitorului de a-și mări moșia în zona Barboșilor. 4. La Barboși, lângă biserică, se află mormântul lui Dumitru, fratele lui Alexandru Ioan Cuza. Aici, în 1959, la împlinirea unui secol de la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de cărămidă cu două etaje, solidă, Într-un oraș mare din Midwest. Părinții mei erau Înstăriți. Tata deținea și se ocupa de o afacere cu bușteni. Casa avea În față o peluză, În spate o curte cu grădină și un iaz cu pește și era Împrejmuită cu un gard de lemn. Mi-l amintesc pe lampagiu aprinzînd felinarele cu gaz și Lincolnul enorm, negru, strălucitor, și drumurile În parc sîmbăta. Toate cele trebuincioase pentru un mod de viață așezat, confortabil, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
a dispărut pentru totdeauna. Aș putea să dau drumul unuia dintre clișeele nostalgice despre bătrînul doctor german care locuia alături și șoarecii care mișunau prin curtea din spate și mașina electrică a mătușii și broscoiul meu rîios drag de lîngă iaz. De fapt, amintirile mele cele mai timpurii sînt colorate de frica de coșmaruri. Mi-era frică să stau singur, frică de Întuneric, frică să merg la culcare din cauza unor vise În care o teroare supranaturală părea mereu pe punctul să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
și și-a frînt gîtul cu ani În urmă. CÎnd aveam vreo șapte ani, părinții mei s-au hotărît să se mute la marginea orașului „să scape de gloată”. Au cumpărat o casă mare, cu teren și pădure și un iaz, unde În loc de șobolani aveam veverițe. Locuiau acolo Într-o capsulă confortabilă, cu o grădină frumoasă, rupți de viața orașului. Am făcut un liceu privat de la periferie. Nu eram deosebit de bun sau de prost la sport, nici strălucit și nici slab
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
decît era obișnuit pentru un băiat din America acelor vremuri și locuri: Oscar Wilde, Anatole France, Baudelaire, chiar Gide. M-am atașat romantic de un alt băiat și ne petreceam sîmbetele explorînd galerii abandonate, plimbîndu-ne pe biciclete și pescuind În iazuri și rîuri. La vremea aceea am fost puternic impresionat de autobiografia unui spărgător, intitulată Nu poți Învinge. Autorul pretindea că și-a petrecut o bună parte din viață În pușcărie. Asta-mi suna bine, În comparație cu plictiseala suburbiei din Midwest, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
tinichea îmi părea colosal de nalt. Apoi dealurile împrejmuitoare ale orașului, mai toate acoperite cu păduri acum tăiete de lăcomia omenească, străluceau de o verdeață ce mi-a rămas ș-acum în ochi; iar la marginea târgului se întindea un iaz format din râul Șomuzul ce-mi părea cât un ocean de mare, în care mișunau rățele, lișițele, găinușile, bâtlanii și pe fundul căruia în tinerețele mele am semănat mult amar de haliciuri 21 nevinovate, de care se minunau aripatele 22
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
în luptele pentru Unire. Apoi cea întăi limbă străină ce am învățat a fost limba germană cu un profesor Ziegmary, care era mai mult vânător decât dascăl. În fiecare duminică se ducea cu o pușcă împrumutată de la tatăl meu la iazul de lângă târg sau la vreo pădure învecinată și nu se întorcea niciodată cu torba goală. Cu ce naiva admirațiune mă uitam la dihăniile aninate de geanta lui, închipuindu-mi că mare vitejie trebuie să fie de a ucide un iepure
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mai privea cu mierare numirile mele în posturi administrative socotite mai ușoare. La Dorohoi, unde am stat aproape 2 ani, m-am perfecționat, pot zice, în arta vânătorească. În acest județ puțin populat, cu câmpii întinse, cu fânațe vestite, cu iazuri mari, cu păduri neumblate, foiau mulțime de animale și păsări sălbatice nespăriate de nimeni. Acolo am făcut cunoștință cu un ceasornicar neamț din Botoșani, numit Schmid, care era cel mai ghibaci 50, dar și cel mai bețiv vânător ce am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
zburda de neastâmpăr, apucai peste ogoare. O! Să fi văzut ce falnic păream astfel pregătit! Cu-a mea armă, dragă soră, mă credeam nebiruit; Inima-mi era fierbinte, pășeam larg ca un viteaz; Vai de bietele dihănii din fânațe, de pe iaz!... Pe sălbateca natură, astăzi mai cu osebire Voiam să se-ntemeieze dreptul meu de stăpânire. Fulger, tunet, moarte crudă, toate le țineam în mână; Să culeg a mele lauri, torba-mi sta la îndemână. Iară credinciosul câne, ce mișcările-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
vânătoare... sau poate de cules, deci o formă intermediară. Însă, rând pe rând, vânătoarea și pescuitul și-au pierdut importanța și au devenit sporturi, omul agonisindu-și cele necesare traiului prin exploatarea unor ecosisteme artificiale, antropizate dar eficiente: ogorul, grajdul, iazul. Au devenit niște sporturi cam crude și, mai ales neloiale, din moment ce omul nu se mai expune față În față cu animalul. Poate nu Înțeleg eu, care văd În sport doar stimularea performanței umane și care accept, pentru oricare carnivor ca
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În societate, stânga - animalul -, respectiv dreapta - planta -, nu dețin hegemonia simultan, ci alternativ, pentru conservarea stării mediului, respectiv a infrastructurii sociale, cel puțin În aparență. Oare așa să fie și În realitate? Și așa, vă relatez istoria unui experiment din iazul de la Grădina botanică din Iași. Aparența... Dacă aș fi oprit experimentul după o săptămână, nu vedeam decât o linie. Dar am mai așteptat. Și am aflat, după două-trei săptămâni, că acea linie devine doar o parte a unei sinusoide, unei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
schimbări de hegemonie Între “autotrof”, dreapta și “heterotrof”, stânga, centrul fiind mai mult virtual. Dacă ne Întregim viața cu istoria, putem găsi o tendință dinspre dreapta “autotrofă” spre stânga “heterotrofă”, exact ca În prima parte a oscilației anuale din naturalul iaz. O fi vorba, pe un termen cu mult mai lung, ce cuprinde și viitorul, de o oscilație, ca aceea anuală din iaz, ori de o tendință spre “heterotrofie”? Aceasta din urmă ar Însemna Însă că viitorul ne va oferi alte
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]