3,066 matches
-
și nu și-a asumat angajamente; difuziunea exprimă fie un stadiu precoce al formării identității (Înaintea unei crizeă, fie un eșec În asumarea unei angajări la sfârșitul crizei. Este imposibil să afirmăm că toți adolescenții traversează sau nu o criză identitară, pentru că nu există la ora actuală nici un studiu longitudinal care să acopere această perioadă. In această perioadă se modifică Însăși funcția grupului de prieteni. La școala primară grupurile de colegi reprezintă un spațiu interpersonal care permite exersarea relațiilor sociale și
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
obiceiurile populare, abordează întreaga societate țărănească, obiceiurile din ciclul familial, cele calendaristice (în care esențială rămâne funcția de urare și fertilitate sau cea de prevestire), cele cu valoare apotropaică și de propițiere (Paparudele, Călușarii), agrementală (jocurile cu măști). În Valori identitare româneștii, autoarea este preocupată de mărcile specifice mentalului colectiv românesc. În același sens, Ofelia Văduva, în Pași spre sacru Din etnologia alimentației românești, argumentează că, între naștere și moarte, viața omului se desfășoară sub pecetea preocupărilor pentru procurarea și prepararea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Vrăjitoarea din narațiunea Ipidean [Oprișan, II] îi spune unui împărat că "Mreana de aur din Ostrovu mării" o poate lăsa însărcinată pe împărăteasă. Împărăteasa va naște astfel un băiat pe a cărui frunte era înscris "Ipidean". În cazul acesta, marca identitară cu care s-a ivit marchează evoluția copilului și reprezintă o încălcare a normalității. În Petrea Cățelei [Marian, Basme populare românești, II], soluția pentru a rămâne însărcinată, dată de o bătrână, este pescuirea unei mreane în tău, cu avertismentul că
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
despre români, le redactează pe unele dintre ele, la cerere sau nu, direct în latină (Lemny, Cantemireștii 114).] De ce, așadar, speculum și pentru ce anume? În culturile vechi, predominant orale, schemele creațiilor populare, printre care și formele narative cu relevanță identitară (mituri, legende etc.), menținute în timp datorită tehnicilor specifice de memorare, au structurat eficient "câmpul imaginativ" general, care la rândul lui le-a ajutat să se stabilizeze. Oricât de bogată ar fi o literatură sau o mitologie locală, un fenomen
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cărții de ce nu merg pe această linie de interpretare; firesc, teoriile pe care le vom aborda depășesc și ele limitarea imaginarului la fantastic. Noua perspectivă, construită cu elemente antropologice, istorice, culturale și de ordin socio-politic, îi confirmă funcția de reprezentare identitară și pe cea de memorare a trecutului, susținute nediferențiat de textele medievale. Criticii interpretării imaginarului ca sistem sau ca "rețea" generată de mijloacele prin/în care o comunitate își proiectează existența (inclusiv relația cu sacrul, cu lumea necunoscută, dar și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
primul rând, istoria demonstrează că o comunitate se poate mobiliza în momente de criză, indiferent cât de disipată e (nu doar politic). Lucrul acesta nu este posibil decât în baza unei moșteniri colective, a bagajului de mentalități comune cu valoare identitară, de amintiri istorice, care sunt, de fapt, reprezentări ale evenimentelor reale. Cum se păstrează această zestre de date și de imagini? Cum de răspund ele în vremuri dificile la apelul instituțional, uneori în intervale foarte scurte și chiar în societăți
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
formulate față de cât de interesant este fenomenul. Nu este însă cu adevărat uimitoare capacitatea unei societăți moderne, spre exemplu, de a răspunde eficient comandamentelor politice care privesc integritatea granițelor sale, în condițiile în care ea este măcinată de o criză identitară și de discursul ideologic antinațional? Cercetările etnologilor, ale antropologilor și ale istoricilor au arătat cu prisosință că gândirea colectivă a menținut timp îndelungat ritualuri și structuri simbolice, mentalități generale, precum și narațiuni fundamentale, mitice sau istorice, înscrise în patrimoniul material și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
menținut timp îndelungat ritualuri și structuri simbolice, mentalități generale, precum și narațiuni fundamentale, mitice sau istorice, înscrise în patrimoniul material și în cel imaterial. Imaginarul colectiv, fie antic, fie medieval, a absorbit și a structurat creațiile orale sub forma unui supra-discurs identitar; el este punctul de convergență între gândirea asupra politicului (datorată instituțiilor puterii și teoreticienilor ei, dar și comunității care, pentru a-și organiza eficient existența, și-a stabilit seturi particulare de norme) și exprimarea liberă a spiritului său, chiar sub
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
românească, textul, imaginea, obiectul cultural și proiecția organizării lumii reflectă temele proeminente ale imaginarului colectiv. Conținutul lor − teme, motive, structurile simbolice, de la bestiarele animaliere la traseele și la ritualurile puterii - se constituie în relație cu pivotul central al imaginarului: imaginea identitară. Precum memoria colectivă care îl susține și pe care o "sedimentează", precum discursul despre sine și despre alteritate, pe care îl generează și care, odată încărcat cu date noi, se întoarce spre el pentru a fi (re)arhivat, imaginarul urmează
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
filtrul gândirii colective și al imaginației sale complexe; prelucrează și sintetizează datele receptate, pentru ca ele să devină reprezentări simbolice și imagini, mituri și structuri narative, coduri (ritualice, spre exemplu) și norme de conviețuire - toate acestea având în final o valoare identitară pentru comunitate. Raportul deschis și permanent cu istoria îl transformă în martor al puterii, care astfel îl poate integra în programul său politic, de formare și de menținere a statului (medieval creștin). Pentru că imaginarul colectiv îi reflectă principiile de guvernare
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de altfel, spuneam, se află într-un schimb continuu de date simbolice. Important aici de precizat ar fi că există reguli de organizare, și ale lumii perceptibile, și ale lumii imaginare, reguli care, în cele din urmă, duc la narațiunea identitară amintită mai devreme și la ierarhia rolurilor și a unităților spațio-temporale în care ele se manifestă. Imaginarul nu este pentru realitate reflectarea ei pur mimetică (din oglindă); totuși, în urma analizei discursului medieval privind configurarea relațiilor dintre unitățile lor semnificante, se
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
populare), simbolurile și imaginile sprijină și se integrează în procesul de memorare colectivă, ce duce la fixarea în imaginar într-un mod structurat (precum în mod necesar se organizează materia narativă într-o povestire fondatoare) a locurilor comune cu relevanță identitară. Pentru că sunt solicitate competențele mnemotehnice ale comunității, se coagulează pe fundamente culturale generale cu valoare antropologică (simbolismul spațiului, al timpului, al puterii, al imaginii morții, ritualurile etc.) o rețea deschisă de imagini mentale și de narațiuni colective majore. În bună
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
care a plecat de fapt propria lui propunere; ele vizează modul în care imaginile perceptibilului și ale non-perceptibilului se proiectează în imaginarul colectiv, acolo unde este posibilă o articulare coerentă și funcțională a lor, intrinsecă unor structuri narative cu valoare identitară reprezentativă pentru o comunitate. Un alt punct de vedere asupra imaginarului colectiv este derivat tot din observațiile lui Le Goff de la finalul volumului său: mecanismul social nu exclude o dominantă antropologică. Adaug însă aici ceea ce istoricul francez refuză să introducă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
încă de la început diferența dintre acesta și "teoria politică". Prin prima sintagmă înțelegem rezultatul unui efort colectiv de gândire imaginativă, structurată în baza unor principii directoare comune, cu unicul scop de a realiza, fixa și transmite către posteritate o poveste identitară coerentă și puternică, istoric și simbolic. Teoriile politice sunt reprezentate în imaginar nu în litera lor științifică, ci cu dimensiunea lor imaginativă și chiar utopică, cu încărcătura lor filosofică, metafizică și cu rețeaua lor de microstructuri simbolice care stimulează înțelegerea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Sistemul imaginarului, oricum stabilizat de un nivel major, paradigmatic − al arhetipurilor, al ideilor primordiale legate de geneză și de întemeiere −, primește dinspre gândirea practică și dinspre cea intelectuală "soluțiile" de transformare a lumii, pe care le integrează în rețeaua discursului identitar, unde le păstrează active. Când mitul și simbolul întâlnesc istoria socială, ajungem la formele particulare ale imaginarului (precum cel medieval), la manifestări de tipul diferențelor specifice în cadrul genului proxim. În cazul acesta, principiul care organizează sistemul imaginarului poate fi influențat
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
lor de reflex al unei conștiințe colective sau individuale, preocupate de procesele politice majore, sociale, spirituale (religioase) și culturale. Istoriografia reprezintă materializarea unei gândiri responsabile față de arhivarea trecutului comunității, dar și un model-grilă pentru fixarea în imaginarul colectiv a proiecțiilor identitare despre sine și despre alteritate, prin intermediul discursului instituțional și al unor narațiuni fondatoare (patrimoniul de memorie). Imaginarul medieval, în toate resorturile sale, oricât de schematice, conține însă "semne-însemne" (ca să-l reamintesc pe Le Goff) ale unei istorii particulare și reflectă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
toate, pentru că sistemul de memorare îi permite comunității să decanteze, să ierarhizeze informația într-un câmp al reprezentărilor imaginative, să o reintegreze în diverse formule și situații. Întotdeauna însă așa cum e mai potrivit pentru proiectul ei în istorie, pentru imaginea identitară pe care și-a stabilit-o, pentru locul ei în raportul cu alteritatea, oricare ar fi aceasta. Discursul științific istoriografic din secolul XX a participat el însuși în ce privește metodologiile și perspectiva filosofică asupra trecutului la experiența epistemologică a modernității; a
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
dintre perceptibil (existent sau posibil existent) și non-perceptibil (divin sau demonic). Privirea rapidă asupra modului în care narațiunea, ca noțiune, s-a inserat în filosofia istoriei contemporane validează strategia după care am introdus aceeași formă a acțiunii în studiul proiecțiilor identitare colective. Cum vom vedea, imaginarul și realitatea, fiind într-un continuu schimb de informație (simbolizată), ajung să aibă reguli asemănătoare de (auto)configurare. În urma prezentării unor teorii contemporane ce tratează imaginarul ca formă de narare atât a manifestărilor puterii, cât
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
altă realitate" înseamnă, până la urmă, că există un limbaj comun, un fundament de la care se pleacă în constituirea unuia diferit, structuri sau scheme majore și posibil asemănătoare; ele susțin relația deschisă între cele două lumi, dintre care una este povestea identitară memorată, iar cealaltă este "cutia de rezonanță", realitatea. De aceea înțeleg legătura dintre concret și imaginar ca fiind amplă, dinamică, de influențare reciprocă. Imaginarul se poate întoarce către realitate, fie ca să o sprijine atunci când ea are nevoie de legitimare, fie
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și în cealaltă; pentru realitate, spre exemplu, elementele de civilizație aduse de un colonizator pot provoca mutații majore în imaginarul local; pentru imaginar, datele de interpretare teoretică a unui fenomen, cunoscute și acceptate de comunitate, pot fi transferate către "povestea" identitară - spre exemplu, argumentația romanității noastre, oferită de scrierile catolice de prozelitism din secolul XV. Invențiile materiale alimentează realitatea, din care dispar pe alocuri anumite lucruri sau concepte în albii subterane, care pot reveni la un moment dat la suprafață, către
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de o fecunditate care nu are ca scop reproducerea mecanică a informației, ci crearea de noi forme și semnificații. Este înțeles drept o lume de imagini colective aflate într-un continuu proces de auto-organizare, generator de cosmogonii, mitologii, credințe, discursuri identitare etc. (Thomas 17). Imaginarul ajunge să se substituie acțiunii propriu-zise atunci când este luat de subiectul creator drept o formă de real, deși el are o logică și o structură internă specifice. Rolul lui în relațiile dintre individ, comunitate și lumea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
rămână în imaginarul colectiv. Un aspect specific culturilor cu o bază scriptică restrânsă, precum cea medievală românească, este acela că imaginarul lor colectiv se menține relativ omogen, schematic, dar are în mod necesar și forță de reprezentare în planul discursului identitar. El ar intra în ceea ce semioticienii numesc "iluzia semiologică", pentru că semnul, încărcat simbolic, s-ar confunda cu referentul său. "Efectul de real" pe care îl creează structurile imaginarului s-ar datora "retoricii realității", pe de o parte, dar și credinței
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de resuscitare a "himerei bizantine"). Narațiunea parabolei sau a apologului (panegiricul lui Constantin I) acționează atât de persuasiv asupra receptorului, încât poate constitui o poveste sau un mit fundamental (al întemeietorului de civilizație creștină), reprezentat printr-o structură simbolică definitorie identitar și cu rol principal în structurarea imaginarului puterii (vulturul bicefal al Cantacuzinilor). În continuarea demonstrației teoretice a lui Thomas, câțiva dintre cercetătorii semnatari în volumul dedicat metodologiilor imaginarului se opresc asupra unor perioade și momente-cheie din istoria europeană a imaginii
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în final la lumea duală sau la "fractura" barocă (Dubois, "Les transformations de l'imaginaire XVIe-XVIIe siècles". Thomas 76). Raportul între dualitate și unitate apare ca o formulă centrală de organizare a imaginarului perioadei. Necesitatea de a reduce efectele rupturii identitare generează formele de voluntarism, de ostentație, deseori seducătoare estetic (ornamentații, decoruri), de disimulare (metamorfozele, travestirile, apologia schimbărilor) sau de forță (voința de a se impune, etalarea puterii). La sfârșitul acestei scurte treceri în revistă a câtorva aspecte legate de unele
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
o dovedesc de asemenea patrimoniul material și cel imaterial, mărturii ale unei tradiții puternice, articulate, ancorate profund într-o civilizație conservatoare, în mod evident în mentalități, cutume și valori spirituale motivate de istorie și de nevoia mereu presantă de legitimare identitară și existențială. O ultimă imagine în oglinda teoriilor: unul din volumele lui Paul Zumthor, consacrat studiului simbolisticii spațiului în evul mediu occidental, mi-a oferit în mod neașteptat posibilitatea de validare a propriilor mele "grile" de lectură. Conform teoriei (și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]