3,426 matches
-
o problemă care o ține aproape de o dramă: ideea creează subiectivitate dacă aceasta creează la rândul ei obiectualul care se întoarce împotriva subiectualului. În științele sociale ideea nu este sigură dacă nu luminează sau întunecă perspectivele acțiunii conștiente, dacă limitează ignoranța prin extensia consecințelor acțiunii sau lasă intactă ignoranța, cum ar putea fi în materie de mijloace utilizate în atingerea unui scop nobil. În științele sociale ideea nu este sigură de consecințele sale. Ea și luminează și întunecă perspectivele, deschide și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ideea creează subiectivitate dacă aceasta creează la rândul ei obiectualul care se întoarce împotriva subiectualului. În științele sociale ideea nu este sigură dacă nu luminează sau întunecă perspectivele acțiunii conștiente, dacă limitează ignoranța prin extensia consecințelor acțiunii sau lasă intactă ignoranța, cum ar putea fi în materie de mijloace utilizate în atingerea unui scop nobil. În științele sociale ideea nu este sigură de consecințele sale. Ea și luminează și întunecă perspectivele, deschide și închide oportunități, amplifică sau extirpă speranțe, inventează sau
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
se relativizeze orice punct de sprijin, orice ancoră a solidității temeiurilor adevărului. A explica orice prin orice este faza de retrogradare a științei la neștiință, când forma cunoașterii dată prin vorbire se originează în entuziasme obscurantiste și explozii verbale ale ignoranței, în expunerea beției cuvintelor care ies direct din beciurile ignoranței, în delirul grandorii inspirate de ultima lectură. Economia este pândită, pe de altă parte, de mecanicizarea analizei venită pe calea excesului de preferință a expertizei, forțată să dea soluții miraculoase
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
temeiurilor adevărului. A explica orice prin orice este faza de retrogradare a științei la neștiință, când forma cunoașterii dată prin vorbire se originează în entuziasme obscurantiste și explozii verbale ale ignoranței, în expunerea beției cuvintelor care ies direct din beciurile ignoranței, în delirul grandorii inspirate de ultima lectură. Economia este pândită, pe de altă parte, de mecanicizarea analizei venită pe calea excesului de preferință a expertizei, forțată să dea soluții miraculoase la bolile cauzate de decizii inadecvate, dar care, în regim
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
are un răspuns unanim acceptat și nici corect formulat. Mai toate pretențiile de răspuns sunt, de fapt, forme de nonrăspuns. Atitudinea teoreticianului economist este în probleme de epistemologie asemănătoare cu cea a struțului în fața pericolului: își ascunde capul în nisipul ignoranței! Și totuși, în orice variantă, a evitării soluționării problemei sau a încercării ei de rezolvare, problema ca atare s-a dovedit de nedezlegat mulțumitor. Ceea ce cred eu că explică această dificultate ține de alegerea instrumentelor cu care să se treacă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
întoarce la om, este chiar lumea spiritului care asigură prin explicație ordinea lumii fizice, a lucrurilor și proceselor materiale și vii, lumea în ansamblul ei fiind modelul luminat de înțelegere și explicație. La Kant nimic nu este exterior cunoașterii în afară de ignoranță. De ce a doua metaforă, titlul acestui subcapitol? Chiar dacă ar părea că această expresie vine să confirme că nimic nou nu se întâmplă sub soarele înțelegerii decât ordinalitatea trecerii și petrecerii orizonturilor explicative, că esența este aceeași doar că exprimarea formei
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
o conciliere a antropologicului cu expresia forței primordiale a spiritului demiurgic, dar, vai, mitul ne golește de sentiment, ne eternizează natura umană pentru a ne salva de povara condiției umane (Chardin, 1997). Calea indicată de „punctul omega” este unificarea cu ignoranța noastră, după o soluție dată în repere de metafizică sacralizată, a inocenței spiritului din gândirea raiului, un alt fel de schilodire a întregului inefabil pe care-l reprezentăm ce ne-ar readuce copilăria fericită ca formă de contopire cu veșnicia
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
trebuie exclusă posibilitatea unei baze organice a disfuncției sexuale. Kaplan (1974Ă susține o teorie multicauzală a disfuncțiilor sexuale la mai multe niveleintrapsihic, interpersonal și comportamentalși enumeră patru factori are au un rol în apariția acestor tulburări: lipsa de informare sau ignoranța în ce privește interacțiunile sociale și sexuale; vina și anxietatea inconștientă legat de sex; anxietatea de performanță, care este și cea mai frecventă cauză a disfuncției erectile și a disfuncțiilor fazei orgasmului; eșecul partenerilor în a comunica unul cu celăllat privitor la
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
înflorituri. Este suficient să abordăm fie și numai această problemă a economiei contractului în geneza unui hedonism generalizat ca să realizăm cât de mult se străduiește cvadruplul remediu să cuprindă întreaga bogăție a gândirii lui Epicur... Contractul hedonist împiedică debordarea efectelor ignoranței și ale lipsei de înțelepciune a semenilor asupra liniștii înțeleptului. A trăi ca un filosof într-o lume care ignoră sau își bate joc de aspirația la înțelepciune a unora presupune un mod de întrebuințare a relației cu semenii. După
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
înainte de începerea proiectului. Anumite proiecte eșuează tocmai pentru că nu au fost realizate evaluări corespunzătoare. Pot exista eșecuri cauzate de lipsa informațiilor suficiente în faza de planificare și proiectare a „strategiei”. De aceea, este necesar să fie atins un nivel de „ignoranță optimă”, care, însă, uneori, comportă costuri ridicate, întrucât datele inițiale lipsesc sau sunt greu de obținut. Pot exista însă și eșecuri cauzate de interpretarea eronată a datelor disponibile și luarea de decizii greșite prin subestimarea sau supraestimarea relevanței unor informații
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
demiurgului gnostic: „Nu știu cine ești, tu care Îmi grăiești În taină; căci eu sînt o ființă liberă În lume și mai mult nu știu. Nimeni nu are putere asupra mea și, În afară de mine, nu cunosc pe nimeni”69. Însă după ce, din cauza ignoranței sale, rămîne fără aripi, arse de focul mîniei lui Dumnezeu, Gabriel este iertat, Își recunoaște neputința și se declară sluga smerită a lui Dumnezeu 70. Această scurtă demonstrație a omnipotenței lui Dumnezeu nu este urmată de nici un alt episod de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
prefac Într-un produs mizer, pe care ea Îl zămislește de una singură, un produs a cărui neașteptată Întrupare Îi provoacă mamei Suferința, Zbuciumul, Stupoarea și Îndoiala. Această Tetradă a relelor, a căror identitate este stabilită altundeva mai precis drept Ignoranța, Durerea, Neliniștea și Stupoarea 31, se află la originea materiei. Prin intervenția eonilor, Sophia este expurgată de Intenție și de Patimă, care rămîn În afara Pleromei, În vreme ce Sophia este readusă printre semenii ei32. Intenția-Patimă, numită Ahamot, Încearcă zadarnic să pătrundă În
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Încearcă zadarnic să pătrundă În Pleromă, la ale cărei lumini rîvnește, deoarece chiar inferioară fiind, mai păstrează totuși o anumită „aromă de nemurire”33. Oprită de Limită, mîhnirea ei se preface Într-o Tetradă a pasiunilor: Durere, Spaimă, Confuzie și Ignoranță. Însă acestora li se alătură și o emoție pozitivă, născută din dorința ei de perfecționare: Conversiunea (epistrophe). Din conversiune se nasc Sufletul Lumii și sufletul Demiurgului, În timp ce „toate celelalte se trag din Zbucium și Durere. Cu adevărat, din lacrimile ei
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
a „pricepe ceea ce e de neînțeles” la Tatăl, nu este vina lui; eșecul lui era programat dinainte, pentru ca lumea inferioară să poată lua ființă. Căderea este explicată prin binecunoscuta temă a Sophiei-Logos care privește În jos, dînd naștere Uitării și Ignoranței 72. Jan Zandee a demonstrat că Înlocuirea Sophiei prin Logos este perfect explicabilă În lumina dublei traduceri grecești a ebraicului HKMH, de pildă, la Filon 73. Savantul olandez pare a ignora că, Înainte de Origen și la acesta, cristologiile bazate pe
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
fiind consecința logică a sentimentului său de unicitate, datorat necunoașterii Mamei și, prin aceasta, a Pleromei pe care Mama o reprezintă, ne-am putea aștepta ca majoritatea variantelor mitului să specifice că el Își ignoră complet originea. Exemplul clasic de ignoranță demiurgică este pus În evidență de Ialdabaot, Demiurgul ofiților lui Irineu 1, a cărui Înfățișare este de leu (potrivit lui Celsus)2. Există unele aparente excepții de la această regulă. Astfel, În scrierea Despre originea lumii, primul Arhonte se ivește În Întunericul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
reflexul În apă și a auzit-o pronunțînd cuvîntul „Ialdabaot” (căruia textul Îi dă o etimologie fantastică). Din cauza formei sale leonine, Arhontele este numit și Ariael, de la ebraicul ‘Arî, „leu”4. În AJ5, Ialdabaot se desprinde de Sophia concomitent cu Ignoranța (Agnoia) sau Demența (Aponoia), care l-a generat și care Îi va rămîne tovarășă la zămislirea celorlalți locuitori ai cercurilor inferioare, creați sub forma unor perechi de gemeni de sexe opuse. Ialdabaot are Înfățișarea unui „șarpe cu chip de leu
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
lumi se confundă cu Dumnezeul Vechiului Testament. Dacă o asemenea identificare se petrece, Într-adevăr, de cele mai multe ori, numai În foarte puține cazuri Demiurgul este rău, Într-o manieră simplă ori strictă. 2. Fanfaronada Arhontelui Fanfaronada Arhontelui este, evident, produsul ignoranței sale, dar aici se mai adaugă, uneori, și o a doua motivație, mai subtilă. Asemenea cîte unui dictator nebun din trecutul recent al Europei de Est, el Își proclamă atît de viguros unicitatea numai pentru că știe, ori bănuiește, că deasupra
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
pentru el un tron - tronul lui Yahweh - În mijlocul unui nor luminos, care este „palatul gloriei lui Yahweh”. Însă Ialdabaot nu rămîne acolo și Își făurește singur „un eon Încins de foc strălucitor”. Împerechindu-se apoi cu el, sora sa geamănă Ignoranța sau Demența dă naștere la „doisprezece Îngeri, fiecare din ei În propriul său eon, asemenea eonilor nepieritori”: cele douăsprezece semne ale zodiacului 39. Urmează crearea celor șapte planete; dacă acestea vor apărea enumerate ca fiind douăsprezece, este din cauză că cinci dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
este separată de crearea cerurilor planetare. Însă relele se acumulează aici, În partea de jos, și tot aici sfîrșește și Diavolul, din pricina greutății sale. În mitul lor, valentinienii consacră o secvență memorabilă creării lumii materiale. Astfel, potrivit Evangheliei Adevărului 52, Ignoranța unui Demiurg generează Neliniștea și Spaima. Neliniștea se solidifică asemenea ceții dense și Întărește Greșeala. Greșeala Își creează propria ei Materie și se pregătește să instaleze În ea un substitut contrafăcut al Adevărului. Pămîntul este rodul Împătritei alianțe Neliniște-Spaimă-Greșeală-Uitare. În
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
un substitut contrafăcut al Adevărului. Pămîntul este rodul Împătritei alianțe Neliniște-Spaimă-Greșeală-Uitare. În sistemul expus de Irineu, cele patru elemente materiale sînt componente solidificate ale pasiunii Sophiei: pămîntul este Neliniștea ei, apa este Spaima ei, aerul - Durerea, iar focul mistuitor este Ignoranța ei, din care s-au zămislit celelalte trei patimi 53. 4. Crearea omului După crearea Puterilor cerești, narațiunile pe care le-am urmărit pînă acum introduc crearea omului. În AJ acest episod se leagă de pocăința Sophiei; În celelalte narațiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
și stele, ori alte entități astrologice). Dacă inițial pocăința Sophiei avea drept scop reintegrarea ei În Pleromă, ulterior a mai servit și la atingerea unui al doilea rezultat: pocăința o face pe Sophia responsabilă față de universul creat din propria ei ignoranță, univers ale cărui multiple forțe, potrivit formulării copte, „nu rămîn inactive (argos)”, ci Înmulțesc numărul capcanelor, făcîndu-le peste măsură de complicate, În special după desfășurarea acelui nou episod total scăpat de sub controlul eonilor Luminii: crearea omului. Mai Întîi, Sophia ia
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
măsură de complicate, În special după desfășurarea acelui nou episod total scăpat de sub controlul eonilor Luminii: crearea omului. Mai Întîi, Sophia ia cunoștință de răul (kakia) ce decurge din trădarea (apostasia) lui Ialdabaot. Plină de rușine, se ascunde În Întunericul Ignoranței, pradă unor mișcări haotice 65. În acest moment, Ialdabaot-Authades (Trufașul) află de existența mamei sale, continuînd să ignore Însă ceea ce există dincolo de ea. Sophia izbucnește În plîns la vederea nelegiuitei lucrări a fiului ei. Divinul ei consort (Syzygos) o aude
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
plăsmuiește din ea o făptură (plasis) cu formă (morphe) de femeie. Adam se trezește și pe dată recunoaște În Eva pe soața lui, de aceeași natură cu el. În acest moment cei doi nu sînt Încă altceva decît „cadavre de ignoranță”127. Inteligența-Lumină În formă de vultur (aetos) Îi Învață să mănînce fructul Arborelui Cunoașterii, după care cuplul omenesc se Îndepărtează de Ialdabaot, care Îi blestemă (Gen. 3:14 sq), Îi alungă din Paradis și Îi Învăluie În Întuneric 128. Necazurile
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
un „avorton” (ektroma) al Sophiei 173, „stupid și nebun”174, situîndu-l Însă pe acest intermediar de foc (asemenea „focului demiurgic” al stoicilor 175) Între Pleroma spirituală și Vrăjmașul Beelzebul 176. El este convertit de către Sophia și astfel se pune capăt ignoranței sale177. Același happy end se regăsește și la basilidienii lui Ipolit 178, pentru care Demiurgul este dedublat În Marele Arhonte al Ogdoadei, perfect În comparație cu lumea, Însă neștiutor de ceea ce este deasupra (hyperkosmia)179, de regiunea ascunsă dincolo de firmament (stereoma), și
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
181. Marele Arhonte domnește peste cerurile planetare, iar Dumnezeul evreilor peste zona sublunară 182. Nici unul dintre ei nu este rău. Se vor lăsa, fără greutate, convinși de fiii lor cu privire la existența Pleromei, după care se vor căi sincer amîndoi, deplîngîndu-și ignoranța de pînă atunci 183. R.M. Grant vede aici o evoluție tîrzie a doctrinei basilidiene, sub influență valentiniană puternică. Dimpotrivă, informațiile date de Irineu 184 pot proveni de-a dreptul din Basilide 185. Nu ni se spune prea mult: doar că
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]