7,197 matches
-
stângistă, neomarxistă (unde intră și noul istorism, dar și cele mai multe feminisme), care aproape că trece cu vederea orice idee de estetic, fiind interesată exclusiv de mesajul social, de politicile textului și de impactul acestora. Horea Poenar: Eu sugerez să vedem imaginarul ca pe o zonă creatoare de lumi, de fiecare dată fiind În această lume... Spre exemplu, există un stil proustian pe care, prin lectură, prin experiența estetică, ajungi să ți-l asumi Într-o așa măsură Încât să poți vedea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acord că nu există o lume a cărei identitate să o putem defini În vreun fel unic, că ea este Într-o anumită măsură creația noastră de fiecare dată. Or, faptul că uneori putem accede la o lume creată În imaginarul altcuiva și putem vedea această lume pe care am pretins-o ca fiind a noastră (convenționala realitate) prin acest filtru ne dă de gândit cel puțin În următorul aspect: există un dialog al imaginarului și, ca atare, există o zonă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
accede la o lume creată În imaginarul altcuiva și putem vedea această lume pe care am pretins-o ca fiind a noastră (convenționala realitate) prin acest filtru ne dă de gândit cel puțin În următorul aspect: există un dialog al imaginarului și, ca atare, există o zonă În care comunicăm. Nu mai suntem de acord că aceasta s-ar datora unor arhetipuri din inconștientul colectiv, dar nu mergem nici În cealaltă extremă Încât să spunem că, genetic, toți avem un cod
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Poate că asta e zona În care ar trebui să intrăm, cel puțin să o discutăm. Dar cum e posibil să preluăm zonele de interes ale alterității, cum percepem stilul În care lumea este văzută, creată, filtrată de un alt imaginar? Pentru că practic e posibil. O știm datorită acestei experiențe (arta) În care trăim repetat. Mihaela Ursa: Cred că, În teoretizarea pe care o propui, undeva ar trebui făcut loc fantasmelor pe care criticul le proiectează În text. Cu oricâtă democrație
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de-a face chiar cu o experiență de laborator. Unii au perceput atelierul ca pe o terapeutică, de pildă, alții, ca pe un joc, alții, ca pe un mod de a se verifica la nivelul coerenței lor interioare ori al imaginarului lor. Nu știu dacă ei sunt autori În mod real, dar esențial mi se pare faptul că au reușit să Înțeleagă ce ar putea obține de la ei Înșiși, că vor să comunice prin acea supapă a inconștientului. Sigur, m-au
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În jurul unei ficțiuni organizate cu mai mult ori mai puțin succes, ficțiunea fiecărui eu, care necesită Încredere, recunoaștere, centralizare. Mircea Muthu: Conduitele umane, am Înțeles. Dar hai să luăm un exemplu concret, fiindcă suntem la un Centru de cercetare a imaginarului. Și eu m-am gândit foarte mult la imaginea publicitară, de pildă. Imaginea publicitară, care orientează și Întreține o anumită atitudine și chiar o anumită conduită față de ceva. Față de produs, de pildă. Pot să invoc ca exemplu imaginea, foarte frumos
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de imagini publicitare, e deja un fapt al conduitei cotidiene. Un moment de recentrare urmat apoi de o dispersie, o continuă Înlănțuire Între recentrare și dispersie. Imaginile reclamei produc un libido al consumului, iar acest libido are nevoie de exercițiul imaginarului. Contează ceea ce Îmi sugerează trăirea de o clipă, compensarea unei frustrări, visarea. O recentrare de o secundă, dispersia imaginii unei vieți În secunde. Corin Braga: Eu aș vedea rolul anarhetipului În analiza imaginii publicitare În felul următor: o imagine publicitară
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
foarte importante analizele care, cum spunea și Marius, să vină din diverse domenii și să ne permită să găsim niște similitudini sau analogon-uri pentru configurarea conceptului. Doru Pop: Aș vrea să fac și eu o remarcă În discuția despre imaginarul publicitar. Toată practica din vestul Europei și din America, unde publicitatea s-a dezvoltat ca mijloc de comunicare, se bazează pe psihanaliza „primitivă”, adică pe motivaționism, pe studiile de comportament, pe toate derivațiile care provin din psihanaliza freudiană, pe toate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
modernistă, fiindcă publicitatea s-a născut odată cu modernitatea. Toate imaginile de „reclamă”, Începând cu picturile publicitare ale lui Lautrec pentru vodevilul din Paris și până la reclamele făcute În primele ziare americane, merg mână În mână cu această dezvoltare a tehnologiilor imaginarului pozitivist. Mie mi-a părut rău când l-am auzit pe Corin căzând În capcana asta și dând o explicație tot de natură modernistă, spunând: „Da, da, nu-i nimic, comparăm reclamele din diverse spații și dăm explicația...”. M-aș
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de educație. Concluzia este că, factual vorbind, educația nu face nimic. Adică nu se produc mutații majore din perspectiva calității educației. Deci explicația este una ne-explicatoare. De aceea m-am bucurat de conceptul tău, căci el oferă În studierea imaginarului o premisă care (dacă este bine operaționalizată) poate da explicații unor lucruri inexplicabile. Nu unele de natură irațională, pentru că iraționalul este cel care fragmenta modernitatea. Aici avem de-a face cu un discurs rațional care să explice inexplicabilul. Un exemplu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Aici avem de-a face cu un discurs rațional care să explice inexplicabilul. Un exemplu despre modul cum putem ajunge la o astfel de explicație e Într-adevăr acela de a folosi metodele pe care le utiliza modernitatea În interpretarea imaginarului, focus-grupurile În cazul acesta, dar Îndoind puțin tehnica. Numai printr-o bună stăpânire a tehnicilor de cercetare se poate face pasul Înainte. De exemplu, nimeni nu a Încercat (din câte știu eu) să facă un focus-grup fantasmatic. Adică să creeze
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
masa de lucru niște metode care deja există, precum active research, atenția liber-flotantă, focus-grup, pentru a vedea dacă, puse Împreună, nu pot da naștere unei metode operaționale. Ideea mea era ca, apelând la niște concepte afine cu cercetarea anarhetipică a imaginarului, așa cum tu Însuți ai sugerat acum cuplarea ideii de focus-grup cu o cercetare fantasmatică, să Încerc să schițez o metodă. Între timp, am avut o discuție cu studenții de la Master, pe care i-am Întrebat ce-ar fi fost dacă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
bătrânești... De exemplu, eu am Înțeles termenul ca „refuz al explicației”. Or, Înainte să refuzi explicația trebuie tocmai să cunoști mecanismul explicativ. Pasul Înainte, ca să folosesc un exemplu de natură textuală, este să iei textul și să te scufunzi În imaginarul contextualizat. Eu asta făceam Într-o vreme când țineam seminarii - luam textul lui Platon, de exemplu, și Îl scoteam din contextul lui cunoscut, din explicația lui cunoscută, și plonjam cu studenții În căutarea unor explicații nevalorificate. Dar nu poți să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
când țineam seminarii - luam textul lui Platon, de exemplu, și Îl scoteam din contextul lui cunoscut, din explicația lui cunoscută, și plonjam cu studenții În căutarea unor explicații nevalorificate. Dar nu poți să plonjezi atunci când vrei să explici un alt imaginar, cum ar fi, să spunem, cel al mitului androginului, nu poți să generezi explicații până nu Îi duci pe studenți În imaginarul momentului În care s-a dezvoltat mitul, să zicem grec În acest caz. De acolo există alte mecanisme
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cu studenții În căutarea unor explicații nevalorificate. Dar nu poți să plonjezi atunci când vrei să explici un alt imaginar, cum ar fi, să spunem, cel al mitului androginului, nu poți să generezi explicații până nu Îi duci pe studenți În imaginarul momentului În care s-a dezvoltat mitul, să zicem grec În acest caz. De acolo există alte mecanisme care Îl pun În mișcare, nu poți să Îl duci mai departe dacă nu Îl pui În contextul romantismului, unde el a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
anxietățile. De exemplu, te invită să vorbești cu durerea pe care o simți Într-o anumită parte a trupului, să o vezi ca pe un animal. Sau te Îndeamnă să construiești diverse scenarii, absolut fascinante pentru mine ca pasionat al imaginarului. „Acum traversezi o câmpie și ajungi la o casă. Cum arată casa?” Și tu descrii casa, așa cum ți-o imaginezi: ca o cocioabă, ca un palat, ca o casă cu multe etaje, ca un blocturn... Pe urmă imagoterapeutul Îți cere
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
corelative obiective duc mai departe fantasma - deci nu o explică, ci Încearcă să o elaboreze până la capătul ei. Cu o asemenea metodă mă gândeam că s-ar putea, dar nu știu Încă cum, să se lucreze În niște focus-grupuri aplicate imaginarului. Anca Hațiegan: Lucrurile acestea seamănă cu metodele de lucru ale actorului. Ar trebui invitați și oameni de teatru la aceste discuții! Iată, Miruna Runcan este deja prezentă printre noi cu cartea Modelul teatral românesc - o carte pe care am adus
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sine din exterior. De aceea spuneam să nu accepți sugestia Sandei, „șerpească”, de factură modernistă, de a folosi niște instrumente care țin de un explicabil deja prestabilit. Scopul este să folosești niște instrumente care țin de tehnici de interpretare a imaginarului - participatory observation, focus-group, self interpretation (am vorbit englezește, groaznic!) - și să le dai această dimensiune a inexplicabilului fantasmatic. Mihaela Ursa: S-ar putea să spun o mare prostie, dar mă Întreb dacă nu ar fi foarte „sănătos” pentru termen și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
teoriei literare este și ea de la sine Înțeleasă. Semnalarea acestei modificări nu poate fi nici apologetică (pentru că era hipertextului nu aduce numai câștiguri), dar nici apocaliptică (pentru că nu Înseamnă sfârșitul culturii). Ea trebuie Înțeleasă ca o mutație nu numai de imaginar teoretic, dar și de statut epistemic: Criticul trebuie să renunțe la ideea de stăpânire, dar și la aceea de text unic, deoarece stăpânirea și obiectul stăpânit dispar. Acceptând această poziție comparabil mai slabă, mai puțin autoritară, atât În raport cu textul, cât
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
surse comune a conștiinței teoretice și a conștiinței ficționale, metaforice, sursă imaginală ce ar constitui punctul de adâncime la care se articulează modelele cosmologice. „Un nou gnosticism” anunță Culianu În analiza sa fantasmologică neterminată din Iocari serio, care face din imaginarul modern o reducție imaginală, o castrare a posibilităților de figurare renascentiste. Preocupat de modul „cum ar trebui să arate subiectul cunoscător pentru ca magia să nu fie o superstiție?”2, Culianu imaginează o modalitate de presupunere ontologică prin care să se
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
astfel Încât la infinit toate construcțiile (pe care le voi numi „lumi imaginare” sau „lumi posibile”) să coincidă. Soluția este oferită, crede Culianu, de gândirea magică. O foarte interesantă observație a lui Patapievici, din postfața cărții, pune În legătură mutația de imaginar cu modificarea epistemică: Nu s-a subliniat niciodată Îndeajuns faptul că suportul acestei teorii a schimbării istorice este nu atât schimbarea de imaginar ș...ț, cât Înlocuirea cunoașterii fantastice și a subiectului epistemic care a făcut-o posibilă (subiectul transcendental
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
gândirea magică. O foarte interesantă observație a lui Patapievici, din postfața cărții, pune În legătură mutația de imaginar cu modificarea epistemică: Nu s-a subliniat niciodată Îndeajuns faptul că suportul acestei teorii a schimbării istorice este nu atât schimbarea de imaginar ș...ț, cât Înlocuirea cunoașterii fantastice și a subiectului epistemic care a făcut-o posibilă (subiectul transcendental al magiei) cu o formă de cunoaștere bazată pe opoziția subiect/obiect, făcută posibilă de subiectul transcendental carteziano-kantian3. Revenirea unui nou gnosticism (ca
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
vreau s-o fac - mai curând termenul virtualitate; trăim, cred, Într-o lume mai degrabă de realități virtuale, iar nu de ficțiuni. Îmi vine oarecum ușor să dau un exemplu chiar plecând de la planurile legate de Centrul de Cercetare a Imaginarului prezentate de Corin, care nu ne-a prezentat o ficțiune, o invenție, ci o virtualitate, o posibilitate cu o mare șansă de Împlinire. Sau, pentru a mai da un exemplu, În momentul În care intru În dialog cu o persoană
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
asemenea foarte incitante. Găsesc deosebit de interesantă ideea de reprezentare a auctorialității și, În această privință, sunt convins că subiectul este, ca să zic așa, În revenire, ca aspect al intenționalității, cel puțin. Deschid un sertar aici pentru a aminti diferența Între imaginar și imaginal. Îngerul, după Andrei Pleșu, ori Henry Corbin, este expresia imaginalului, expresia unei voințe a Subiectului creator, a prezenței sale care afectează În cele din urmă dimensiunea umană. E o zonă de dezbatere total diferită față de ceea ce face Toma
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Paradigma hermetică Corin Braga: Ceea ce face Mihaela nu e chiar așa de izolat, fără paralelisme, de negăsit În alte gândiri contemporane. Exact acesta este demersul lui Gilbert Durand. Și nu mă gândesc la acel Gilbert Durand din Structurile antropologice ale imaginarului de acum patruzeci de ani, ci la cel din Introducere În Mitodologie, o carte publicată În 1996. El practică un tip de analiză culturală asemănătoare, care pornește de la modele și paradigme din fizică și din științe tari, din științe ale
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]