3,483 matches
-
unui lucru străin și furt nu este recomandabilă, căci furtul înseamnă de drept sustragerea frauduloasă a unui lucru care nu-ți aparține. După conținutul, motivația și circumstanțele furtului, putem distinge mai multe categorii : furtul din necesitate, furtul ca reacție de imitație (în cazul copiilor caracteriali provenind din părinți cu acest viciu), furtul prin antrenare sau îndemn, furtul de performanță comis în scop de valorificare și afirmare proprie. De asemenea, se diferențiază și furtul ca act de răzbunare sau împotriva persoanelor care
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
de evaziune;b) de dominare și c) conduite perverse care înglobează prin specificul lor primele două direcții considerate fundamentale. a.Conduite de evaziune sau de demisie. Copiii cu aceste conduite se caracterizează prin atitudini depresive, inerție lenevoasă, tendința marcată către imitație mecanică etc. Ei adoptă această conduită ca o modalitate de protecție personală față de traumele afective sau de neglijența care i-a înconjurat. Atitudinea de evaziune se caracterizează prin reverii compensatoare, folosirea minciunii, prin fugă și mai ales prin îmbufnare. b
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
pictorialiste în perioada cuprinsă între secolele XVI-XVIII. Astfel, teoriile subsumate crezului horațian al îngemănării artelor surori - poezia și pictura - conturează existența a patru accepțiuni ale conceptului ut pictura poesis. Un prim element care face posibilă compararea celor două arte este imitația. Criticii acestei perioade reiterează principiul aristotelian al imitației: pictura și poezia imită natura umană, dar nu în sensul unei întregistrări fidele, ci în sensul unei reprezentări ideale care să surprindă caracterele generale ale acesteia 32. Al doilea element ce structurează
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
teoriile subsumate crezului horațian al îngemănării artelor surori - poezia și pictura - conturează existența a patru accepțiuni ale conceptului ut pictura poesis. Un prim element care face posibilă compararea celor două arte este imitația. Criticii acestei perioade reiterează principiul aristotelian al imitației: pictura și poezia imită natura umană, dar nu în sensul unei întregistrări fidele, ci în sensul unei reprezentări ideale care să surprindă caracterele generale ale acesteia 32. Al doilea element ce structurează doctrina pictorialistă este principiul invenției, pe care Lee
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
of Composition (Filozofia compoziției) a lui E. A. Poe, pretinde să explice strategia metodologică și axiomele estetice inițiale pe baza cărora a fost construit Corbul. Pentru a-și apăra vanitatea împotriva unor eventuale acuzații că povestirile lui de groaza ar fi imitații literare, Poe a afirmat că ororile descrise în acestea proveneau nu din literatura germană, ci din străfundurile sufletului ; n-a vrut să recunoască însă că ar fi fost luate din propriul lui suflet, și de aceea a pretins că ar
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
care nu puteau să apară decât în societate. Dar, mai mult, literatura "reprezintă" "viața" ; iar "viața" este, în mare măsura, o realitate socială, cu toate că atât lumea naturală cât și lumea interioară, subiectivă a individului au format și ele obiectul unor "imitații" literare. Poetul însuși este un membru al societății, care are o anumită poziție socială : se bucură de o anumită apreciere din partea societății și este răsplătit de ea ; el se adresează unui public, chiar dacă acesta este ipotetic. Literatura a apărut de
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
încercarea de a suprima structura înțelesului versului, de a evita construcțiile logice, de a pune accentul pe atributele noțiunilor, nu pe noțiunile înseși. Totuși, contururile estompate, înțelesul vag . și lipsa de logică nu sunt de loc, în sens literal, "muzicale". Imitațiile literare ale unor forme muzicale ca Leitmotiv-ul, sonata sau simfonia, par să fie mai concrete ; dar este greu de înțeles de ce repetarea unor motive sau punerea în contrast sau alternarea tonalităților, deși folosite cu intenția declarată de a imita compoziția
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
transmis din antichitate trecând prin evul mediu, nu se poate spune că, înainte de descoperirea frescelor de la Pompei și Herculanum, pictura ar fi fost înrâurită de pictura clasică, în schimb, sculptura și arhitectura au fost determinate de modelele clasice și de imitațiile acestora într-o măsură incomparabil mai mare decât celelalte arte, inclusiv literatura. Așadar, teoriile și intențiile conștiente ale artiștilor au semnificații foarte diferite de la o artă la alta și nu ne spun decât puțin sau nimic despre rezultatele concrete ale
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
în sfârșit, mai există problema ridicată de faptul că anumite epoci sau anumite națiuni au fost extrem de "productive numai în domeniul unei arte sau două, în vreme ce, în domeniul celorlalte arte, n-au dat absolut nimic sau au produs*' doar simple imitații sau surogate, înflorirea literaturii elizabetane, care n-a fost însoțită de o înflorire similară a artelor frumoase, este un exemplu în acest sens; și nu am rezolva mai nimic dacă am susține că "sufletul național" s-a concentrat, într-un
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
nervos al fiecărui câine. Un singur exemplu În acest sens este suficient: La Început exercițiul de Învățare a câinelui de a ataca la comandă persoana care joacă rolul „infractorului” se făcea cu câinii În grup, plecând de la ideea că prin imitație toți vor da același răspuns. Dar rezultatele nu erau satisfăcătoare. Acești câini atacau cu multă timiditate și, ceea ce era mai important, nu rețineau ferm persoana indicată. A fost corectată această deficiență prin trecerea la executarea de exerciții individuale și prin
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
unor alimente etc. Această metodă are și unele dezavantaje Întrucât nu asigură obediența totală față de dresor, Îndeosebi când este distras din munca sa execuțională de unii excitanți prezenți În apropierea sa, motiv pentru care se combină cu prima metodă. Metoda imitației. Aceasta presupune executarea unei comenzi de către câinele Începător, alături de unul dresat, prin imitarea lui. Se indică pentru dezvoltarea curajului la atac și la semnalarea prezenței unei persoane. Pentru rezultatele dresajului au o deosebită importanță anotimpul, condițiile meteorologice și locul În
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
perioadă de mare izolare și restricție culturală, impusă de regimul comunist totalitar. Ea se confruntă, în același timp, dincolo de orice izolaționisme și respingeri obtuze, și cu fenomene organice de creștere și maturizare, de o anume receptivitate critică pozitivă. pe scurt: imitație mecanică sau selectivă ? Între aceste coordonate, omul de cultură român optează, în mod firesc, pentru răspunsuri și soluții proprii, efectiv asimilate și specifice. Nu voi enumera toate valorile considerate în mod cvasiunanim drept europene: de la creștinism la umanism, de la raționalism
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
definit în trei cuvinte. Selecționăm din vastul și extrem de abundentul tablou și repertoriu al culturii europene, doar ceea ce ne interesează, ne este util, ne poate dezvolta într-o direcție sau alta. Nu este, sau nu poate fi vorba de nici o imitație mecanică, în spirit compilativ, servil, de obsesie a informației à la page. pentru a proceda la o astfel de filtrare critică este însă nevoie, în prealabil, de un plan cultural, de un proiect propriu, de o filozofie personală. Sau, măcar
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de ideologie. Ea s-a sistematizat, mai ales, între cele două războaie mondiale, inclusiv în formele sale cele mai negative și agresive: șovine, rasiste, antisemite. Antipașoptistă și antidemocratică prin definiție, ea denunță în mod constant Europa drept izvorul tuturor calamităților: imitații goale și superficiale (în această privință, Nae Ionescu și toți elevii săi sunt profund și definitiv maiorescieni), desnaționalizare și corupere a specificului național, cosmopolitism și alienare, distrugerea și dizolvarea, pe toate planurile, a ființei naționale, a neamului. Această ideologie profund
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
alienare europeană docilă și lipsită de personalitate. Complexul de inferioritate face încă ravagii. Nu ne vom putea compara și deci integra niciodată după unii Europei. Cultura română ar fi iremediabil minoră etc. De unde fenomene frecvente de satelizare, epigonism, sincronism mecanic, imitație, aliniere docilă la diferite școli europene etc. Invers, se manifestă uneori și un agresiv complex de superioritate, de esență naționalistă, căruia teoria protocronismului i-a dat, sub regimul ceaușist, cea mai directă expresie. Românii ar fi pionieri, creatori, inițiatori, inventatori
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Dar nu oricum, ci cu personalitatea noastră. Să cultivăm deci o metodă proprie de integrare, recuperare și dezvoltare. Să ne dezvăluim din plin vocația noastră europeană, ieșind din izolare, dar nu la întâmplare, dezordonat și improvizat. Altfel spus, nu prin imitații superficiale, mecanice, prin sincronizări precipitate, ci printr-un efort de personalitate și de originalitate. Nu credem deloc în valori naționaliste, dar în valori personalizate și originale, altfel spus în creații românești, care să dezvăluie o evidentă originalitate, deci irepetabile, credem
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
două direcții esențiale: a) Cea dintâi, tradițională, în prelungirea comparatismului european așa-zicând clasic, studiază relațiile și contactele istorice, raporturile factuale dintre literaturile europene și asiatice, extra-europene în general. Circulația operelor literare și influențele lor reciproce, studiul izvoarelor, traducerilor și imitațiilor literare, formează obiectul de predilecție al acestor cercetări. b) A doua, mult mai ambițioasă, urmărește elementele comune detectabile, deci universale, ale tuturor literaturilor accesibile. Este vorba, în același timp, de diferențiere și unitate, de alteritate și generalitate literară. pentru a
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
tot se face la Nae Ionescu elogiul proceselor organice. și totuși, o gândire ce se vrea consecvent și ostentativ organică și realistă se dovedește, dimpotrivă, profund irealistă. O Românie care să nu țină seama nici de influențe, nici de legile imitației, nici de raportul internațional de forțe, nici de dinamica integrării europene, este o pură imposibilitate. Integrarea României în Europa este, deci, nu mai puțin, un proces firesc, organic. El nu poate fi împiedicat și interzis decât pe cale mecanică. Respectiv, prin
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
numai solidare dar și sinonime. A fi neeuropean echivalează cu a fi neluminat, spirit retrograd, dușman al progresului, nepatriot etc. Este evident că orientarea spirituală europeană constituie structura de bază a conștiinței românești a epocii. Nu o formă ideologică de imitație, ci însuși conținutul și forma aspirațiilor fundamentale cele mai generale ale spiritului românesc pe întreaga durată a perioadei iluministe. Veac luminat vrea să spună, în diferite alte variante, și veac al științei. Noua accepție apare pentru prima dată în cultura
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
astăzi strălucesc pe fața pământului, așa să facem și noi acum, și să ne îmbărbătăm că prea departe am rămas. Vindecarea complexului de inferioritate recomandă, prin însăși logica luminării și a spiritului de emulație, soluția imperios necesară: teoria și practica imitației. Este încă una din descoperirile ideologice ale epocii de aceeași evidentă geneză iluministă. Împrumutul de bunuri culturale constituie metoda cea mai rapidă și mai sigură de progres: regenerarea țesuturilor printr-o grefă directă și masivă. Din această cauză, cele trei
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
descoperirile ideologice ale epocii de aceeași evidentă geneză iluministă. Împrumutul de bunuri culturale constituie metoda cea mai rapidă și mai sigură de progres: regenerarea țesuturilor printr-o grefă directă și masivă. Din această cauză, cele trei probleme reabilitarea, emulația și imitația sunt mereu și indisolubil asociate la Eufrosin poteca, la alții: Oare noi românii... trebuie să rămânem apururea departe de neamurile cele luminate, departe de frații noștri europeni? Oare noi, pe lângă cele puține ce știm, n-am pute să ne împrumutăm
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
acelorași formule este o dovadă tipică de mentalitate colectivă. De altfel, întreg acest studiu predominant documentar se înscrie în felul său tocmai într-o astfel de perspectivă metodologică. În epoca Regulamentului Organic, a reformelor pozitive, problema pildelor de urmat, a imitației constructive ajunge și mai mult la ordinea zilei. Unica soluție posibilă este numai și numai imitarea Evropei. Iar pășirea în rândul națiunilor luminate, cea mai profundă și acută preocupare, inspirând un adevărat lirism al progresului luminării și regenerării. Aflat la
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
să se împărtășească, într-un fel, de la luminile națiunilor civilizate. problemă de esență, de conștiință, de responsabilitate morală ce poate fi satisfăcută numai prin urgentarea și intensificarea acestei integrări, a cărei primă formă cea mai facilă și mai răspândită este imitația: Acestei puternice și luminate Europe, din care facem parte geografic așa cum scria un membru al Eforiei școalelor, din 1832, C. șuțu și pe care dorim s o imităm în instituții, în fericire, în științe. Tinerimea plecată la studii pentru a
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
elanuri și ascensiuni ale viitorului. primele rezistențe și semne de scepticism aparțin aceleiași perioade, efecte ale unei stări identice de spirit. Conștiințele românești încep să-și dea seama și de riscurile occidentalizării rapide și forțate: bune intenții neacoperite de fapte, imitații superficiale etc. pentru ca integrarea europeană să devină într-adevăr o realitate de substanță, asimilarea trebuie să devină o sinteză creatoare. Sau, cu vorbele lui Gr. pleșoianu, din 1829: Dea Dumnezeu, d-acuma încolo să urmăm europenilor mai d-aproape ca să
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
și începutul celui următor. De altfel, frecvența și amploarea acestor luări de poziții împotriva formelor exterioare ale Europei (după cum se exprimă și M. Kogălniceanu), care datează din această perioadă, dovedește că problema devenise de cea mai mare actualitate și acuitate. Imitația mecanică, exterioară, neasimilată, în proporții de masă, cu urmări profund negative: neasimilare, artificialitate, adaptare grotescă, alterarea fondului național începe de pe acum să producă reacții inevitabile din partea spiritului critic, trezit, educat și orientat de aceeași ideologie iluministă. Această analiză a descoperirii
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]