5,812 matches
-
sociale este reprezentată de studiile care indică faptul că agresivitatea, ca și alte răspunsuri, poate fi Învățată prin imitație. Copiii de vârstă preșcolară au observat un adult manifestând diferite forme de agresivitate asupra unei păpuși mari gonflabile; ulterior, ei au imitat multe din acțiunile adultului, inclusiv cele mai puțin obișnuite. Experimentul a fost extins, utilizând două versiuni filmate ale unui model agresiv (una dintre ele prezenta un adult comportându-se agresiv cu o păpușă, cealaltă prezenta un personaj de desen animat
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
o diferențiere a metodologiei în două mari direcții ale activității medicale: laboratorul și clinica. Laboratorul este spațiul intervenției asupra fenomenului morbid, cu mijloace experimentale. Aici suferința, starea de alteralitate, anormalul sunt „produse” sau „provocate” în mod dirijat de experimentator care, „imitând modelele naturale”, caută să le descifreze mecanismele. În felul acesta domeniul experimental trebuie înțeles ca reprezentând o „clinică dirijată” sau controlată în mod voluntar de către experimentator, după criterii anterior propuse metodologic și urmărind niște obiecte precise, ca realizare finală. Clinica
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în specialitatea de psihiatrie. Formarea tineretului medical ca viitori psihiatri trebuie făcută ținându-se seama de calitățile psihologice, morale și profesionale, mai sus menționate. În cazul lor, profesorul este „modelul” pe care ei îl vor interioriza, pe care-l vor imita ca viitori profesioniști. Din aceste considerente, trebuie ca cei care formează psihiatri să poată fi cu adevărat un „model”, să aibă calități didactice, să poată „transmite” cunoștințe teoretice, dar și propria lor experiență practică, să imprime elevilor un anumit „model
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
induse” sau „suferințele imaginare” sunt manifestări care se încadrează în sfera psihopatologiei. Suferințele „imaginare” sunt expresia unei „personalități fragile” ușor de influențat prin inducție sugestivă sau prin imitație. Această categorie de indivizi se întâlnesc în două „condiții patogenetice”: fie că „imită” suferințe văzute la alții, printr-un mecanism de transfer simpatetic, fie că suferă o „inducție” a suferinței în urma întâlnirii cu medicul (consultația medicală, investigațiile de laborator, tratamentele urmate etc.). În ambele situații, sugestia joacă un rol esențial în geneza acestor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
În toate aceste situații, persoana bolnavului acționează fie automat și inconștient, fie voluntar și conștient, la elaborarea acestor manifestări, care fie că „diminuează”, fie că „încarcă” o stare patologică existentă deja, fie că aceasta este „creată” de bolnav sau că „imită” o anumită afecțiune. La baza acestei manifestări, stau niște motivații care vectorializează Eul bolnavului într-o anumită direcție. În spatele atitudinilor amintite, se situează motivațiile, dar și interesele Eului persoanei respective. Aceste atitudini motivaționale sunt reprezentate prin următoarele aspecte, care au
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
conflicte de muncă. Apar manifestări de protest de tipul grevelor, etc. Un rol esențial în geneza psihozelor colective în societatea deschisă revine mass-mediei. Aceasta, prin intermediul discursului public și prin imagologia TV, cultivă modele, atitudini și conduite care sunt acceptate și imitate imediat, în mod ireflexiv. Acest aspect are o mare importanță practică și o semnificație particulară, întrucât în societățile deschise mass-media devine o sursă paideică dominantă în viața socială, mergând până la provocarea colectivităților umane și dirijarea lor manipulată către anumite forme
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a se autoizola sau de a se considera marginalizat. Un rol esențial în acest proces de înlocuire a valorilor cu forme lipsite de conținut, revine modelelor publicitare, impuse propagandistic, ca soluții exemplare și pe care masele le vor urma și imita în mod automat, fără nici o critică. Aceste modele sunt reprezentate prin personalități exaltate (lideri politici, reformatori religioși sau moraliști), personalități captative (staruri, vedete, idoli de cinema etc.), personalități mesianice, salvatoare (cu rol profetic), personalități enigmatice (vindecători, traumaturgi, persoane dotate cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de „a se îmbrăca”, de „a-și aranja înfățișarea” sunt imitații ale acestor modele formale. Imitația modelelor va da naștere unor pulsiuni de afirmare colectivă de factură imagistică, ce va lua aspecte demonstrative colective. Întreaga viață socială, conduitele umane, vor imita, după un plan unic, modelele, în maniera zgomotoasă, agresiv afișată. Totul va avea aspectul formal de spectacol isteric la nivel social. 3) Caracteristicile planului psihologic Efectele factorilor etiologici în geneza psihozelor colective, depind de starea psihologică a grupului social-uman, asupra
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lider, văzut ca „sursă de idei”. Liderul „va gândi pentru mase”, iar „masele, prin comportamentul lor, își vor urma necondiționat liderul” datorită unui proces de inducție sugestivă colectivă, favorizat de regresiunea psihologică globală a acestora. Comunicarea și relațiile interumane vor imita formele propagandei. Ele vor deveni formale, lipsite de conținut, un „limbaj vid” care va fi un „limbaj al zvonurilor și al sloganurilor”. Aceste aspecte deformate și absurde, ale relațiilor și comunicării interumane, sunt efectul factorilor negativi, anti-valorici menționați mai sus
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de muncă eficientă, raționalizată a căpătat conotații biblice și a fost asociată Decalogului. Ea solicita „pregătirea”, educația prealabilă a actorilor; învățământul primar a devenit obligatoriu, iar cel secundar s-a dezvoltat exploziv; școala a căpătat alura fabricii; organizarea ei o imita pe cea a întreprinderii productive; curricula premoderne, exceptând câteva curricula progresiviste, sunt aproape în întregime inspirate din managementul taylorist centrat pe obiective de eficiență productivă; absolventul unei școli este numit „produs al educației” și evaluat după standarde similare celor industriale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
premoderne, dar sunt mult mai subtile. Curricula premoderne sunt aproape „mecanice”, cele moderne sunt „inginerești”, „cibernetice”, „procesuale”, „informatice”. Cele mai multe curricula moderne nu renunță la management-by-objectives, dar descrierea obiectivelor nu este făcută în termeni de eficiență economică, ci de „eficiență umană”. Imitând managementul modern, începând din anii ’70, pedagogii au încercat să introducă în școli un mangement-by-man care pretindea un tratament mai rafinat, „democratic” al instruirii și educării elevilor (diferit de stilul „autocratic” tradițional și de laissez-faire nondirectivist). Școlile s-au îmbogățit
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe drumul nordic spre Dipylon, presărat pe ambele părți cu morminte și monumente comemorative. Akademia era într-o dumbravă de smochini, caiși și lauri. Era un ansamblu arhitectonic maiestuos, armonizat cu rafinament în peisajul de-a dreptul edenic 9. Platon imita edificiile sacre ale egiptenilor în relieful mirific al Helladei. În centru se afla templul care se înălța cu măreție spre cerul albastru dominând ansamblul; dinspre templu se desfășurau alei rectilinii, încărcate cu monumente care duceau spre terenurile de gimnastică și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
al Akademiei după moartea lui Crates, a promovat în mod riguros enkyklios paideia bazată pe septem artes liberales (cf. Diogene Laerțiu, op. cit., IV, 26-45), ceea ce era de natură să impună, în epocă, o programă „la modă”, ce era preluată și imitată peste tot. Aceasta înseamnă că sistematizarea din secolul I d.Hr. realizată de Thrax și Varro era mai degrabă o reluare mimetică decât rezultatul unei experiențe paideutice cristalizate într-o sinteză științifică. 8. Archytas, fiul lui Mnesagoras, a trăit aproximativ în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Pauperizarea paideia-eitc " 6.5. Pauperizarea paideia‑ei" Avem de a face cu o spoliere crescândă a sensului și conținutului vechii paideia eline. Curriculumul polymatheic este păstrat, dar tot mai schematic. Uneori era aproape caricaturizat. Erudiții secolului al V-lea îi imitau pe antecesorii lor romani din timpul Republicii și Imperiului. Ei nu merg însă mai departe. Străbunii lor nu aveau profunzimea paideutică a elinilor și nu o căutau, mulțumindu-se să o împrumute și să o imite. Urmașii au continuat această
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
al V-lea îi imitau pe antecesorii lor romani din timpul Republicii și Imperiului. Ei nu merg însă mai departe. Străbunii lor nu aveau profunzimea paideutică a elinilor și nu o căutau, mulțumindu-se să o împrumute și să o imite. Urmașii au continuat această involuție. Cărturarii din secolul al V-lea își alimentau erudiția aproape exclusiv din domeniul literelor. Paideia a fost sărăcită de elementul ei principal - filosofia - și de ceea ce „închidea cercul” presupus de enkyklios paideia, adică științele. Artele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
tânăr bogat și-a vândut averile, a împărțit banii săracilor și s-a retras într-o peșteră pentru a medita asupra soteriologiei hristice. Admirația pe care a stârnit-o i-a atras discipoli. S-a constituit o comunitate care îi imită modul de viață ascetic, dar Antonie nu a organizat-o într-o instituție: fiecare sihastru și-a găsit o peșteră în care exersa viața ascetică. În alte părți însă, comunitatea s-a organizat în instituție inițiatică, cenobitică. Așa s-a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
exersa viața ascetică. În alte părți însă, comunitatea s-a organizat în instituție inițiatică, cenobitică. Așa s-a întâmplat în Egipt. Pachomius (290-346) a organizat în jurul anului 320, la Tabennisis, pe malul răsăritean al Nilului, o mănăstire în care se imita exemplul său de viață. Pachomius fusese soldat, iar după lăsarea la vatră s-a retras vreme de 12 ani în pustiu pentru a se reculege și a-și reconsidera, pe temeiuri creștine, viața pământească. Întemeierea mănăstirii a atras mii de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curriculare, străduindu-se în același timp să formeze discipoli și magiștri capabili să preia catedrele respective. Pentru aceasta a scris manuale speciale de matematică, astronomie, gramatică, retorică, muzică și dialectică. 8.4. Curriculumul alcuiniantc "8.4. Curriculumul alcuinian" Curriculumul alcuinian imita, desigur, enkyklios paideia sub raport structural. Păstra chiar o anumită coerență a acestuia. Dar introducea și modificări profunde. Noul curriculum nu mai avea ca misiune formarea „omului desăvârșit”, ci a „bunului creștin”. Disciplinele au căpătat meniri noi. Cele din trivium
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu strictețe, curriculumul școlii palatine impus de Alcuin. Preoții și episcopii stăpâneau cele septem artes liberales și nimic mai mult. Prin urmare, ei nu au putut înființa decât școli parohiale care, excluzând ciclul primar în care se învăța intensiv scris-cititul, imitau școlile ecleziastice. Răspândirea învățământului în Imperiul Carolingian și în întreaga Europă Occidentală a avut acest impuls alcuinian și a evoluat mai departe cu el. Dar nu învățământul primar a beneficiat cu prioritate de curriculumul bazat pe septem artes liberales, ci
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fatale rezervate de curricula moderne lui middle man. 10.8. Modelul naturalist al lui Walker (1972)tc "10.8. Modelul naturalist al lui Walker (1972)" Unii cercetători moderni ai curriculumului au încercat să rezolve problema reformulând-o și inversând termenii. Imitând-o oarecum pe Taba, D. Walker a încercat să propună un „model natural al curriculumului”19. Modelul nu arată cum se poate construi un curriculum, ci cum s-a construit un curriculum în realitate. Walker fusese observator și evaluator la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
adoptate de discursurile moderniste ale curriculumului se află în acest scurt eseu. Dewey constatase - așa cum am arătat în capitolul anterior - anacronismul planurilor și programelor din învățământul secundar american la sfârșitul secolului XX. Școlile americane ale acelor vremuri își desfășurau activitatea imitând școlile europene clasice. Or, învățământul european tradițional se născuse și se dezvoltase în strânsă legătură cu sistemul ecleziastic. Primele școli europene din era creștină au fost, cum am arătat, școli ecleziastice și mănăstirești, a căror misiune era formarea de slujitori
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și pe Dumnezeu să „joace zaruri”. Și cu teoria curriculumului modern s-a întâmplat ceva asemănător. „Fructul” curricular modern părea să atingă perfecțiunea în anii ’60-’70. Temeiurile invocate erau raționalitatea, obiectivitatea, eficiența și progresul. Cercetătorii și teoreticienii domeniului îi imitau pe cei din științele naturii și se percepeau pe ei înșiși drept oameni de știință și ingineri. Dar în anii ’60 viermele edenic începuse să „roadă” temeliile Marii Izbânzi - știința universală a curriculumului. În timp ce „savanții” și „inginerii” trudeau la edificarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
scris din pasiune. Pasiunea pentru rațiune, pentru înțelepciune”50. Barrow nu a fost singurul pedagog englez care a analizat și a criticat curriculumul. Au existat și teoreticieni britanici care au fost influențați de cei americani și au încercat să-i imite. Este cazul lui H. Hirst, care a publicat în 1974 volumul Knowledge and the Curriculum 51. Era o colecție de „scrieri filosofice britanice” despre școală și tradițiile învățământului din Regatul Unit. În prefață, Hirst pleda pentru reînnoirea curriculumului centrat pe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a stăpânit toate cunoștințele existente - nici măcar Aristotel, Pico della Mirandola sau Comenius însuși; ei au stăpânit multe cunoștințe și s-au străduit să asimileze cât mai multe. Nu prea văd ce necazuri i-ar pricinui unui învățăcel contemporan să îi imite pe acești înaintași, care au devenit iluștri prin bună sârguință. Idealul erudiției nu desemnează altceva decât curiozitatea omenească, nutrită cum se cuvine, îndestulător, cu valori. Abandonarea lui duce, firește, la semidoctism și, nu de puține ori, la inaniție culturală. Împotriva
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
împrumuturi conceptuale și metodologice chiar din sfera disciplinelor ale căror surse începeau a fi exploatate pe scară largă (demografia, dreptul, economia ș.a.m.d.). În acest mod, istoria vieții cotidiene și-a croit acces spre „tendințe”, „procese”, „constante” și „repetiții”, imitând, inclusiv în privința interdisciplinarității, direcția economică și socială pe făgașul căreia Marc Bloch, Lucien Febvre și discipolii lor din prima și a doua generație a „Analelor” angajaseră disciplina istorică. Acest mimetism nu a fost totuși complet. Având drept obiect de studiu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]