3,661 matches
-
întru creație) este anticipat de categoria arhetipală desprinsă din mentalitatea populară, care spune că primul ivit va fi și primul jertfit: "Cel dintâi pe care îl aduce soarta, e menit să moară"163. În memoria colectivă, personajul este acceptat ca individualitate numai dacă se integrează într-o categorie impersonală, mai concret doar în condițiile în care individul își pierde o serie de trăsături specifice și se metamorfozează în arhetip. Ana este un asemenea arhetip, iar d-na T. devine arhetipul revitalizat
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Particularități morfo-funcționale ale copiilor de vârstă școlară mică Obiectivele cadru ale educației fizice școlare cât și cele de referință nu se pot realiza decât printr-o activitate complexă, elaborată în concordanță cu particularitățile morfo funcționale ale perioadei de creștere, cu individualitatea dezvoltării sferei somatice și a celei vegetative, proprii fiecărui copil. Important de reținut și acționat în consecință asupra necesității cunoașterii aprofundate a particularităților morfofuncționale ale copiilor de vârstă școlară mică, este condiția esențială fundamentării științifice a procesului complex de educație
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
bucura de efectele exercițiilor fizice. Totuși, experții în activitățile fizice sportive, precum și specialiștii din fiziologie și medicină sportivă susțin că trebuie avute în vedere anumite restricții, datorate: specificului dat de etapele creșterii și dezvoltării (vârsta biologică, vârsta psihologică); eredității / geneticului; individualității fiecăruia dintre noi; caracteristicilor diferitelor tipuri de efort; Dan Iulian Alexe 58 Restricțiile la care am făcut referire sunt determinate și de faptul că ar exista un nivel diferit de percepere internă, subiectivă a efectelor efortului fizic specific (fiecare categorie
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
18/19 ani (după unele surse, ajungând chiar la 24 de ani, perioada dintre 19-24 ani fiind numită adolescența prelungită). Specific adolescenților le sunt evidențiate, de către psihopedagogi, „toanele” lor, impulsivitatea, atitudinile rebele, nesiguranța, obiceiurile „nesănătoase”, discuțiile contradictorii, anxietatea, crizele, manifestarea individualității, practic o serie largă de schimbări din punct de vedere psihic. Alți specialiști, privesc adolescența ca perioada „elanurilor îndrăznețe”, a integrării sociale, a dezvoltării viitorului adult, a începutului stabilizării personalității, chiar „vârsta de aur”. Dan Iulian Alexe 66 După cum se
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
politic: ,,D-sa a avut marele merit de a realiza o coordonare a dezideratelor organizațiunilor noastre ardelene și de a asigura solidaritatea lor la lumina doctrinei și tradiției acestui partid”1. Afirmându-se, încă din perioada luptei pentru Unire, ca individualitate marcantă în plan politic, a reușit să susțină, prin diverse mijloace, lupta pentru realizarea unității naționale. Dezideratul renașterii libertății naționale și al independenței politice a provinciilor românești și în special a Transilvaniei, ale cărei suferințe au marcat sufletul său de
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Capitolul 1 Individualitatea geografică a spațiului arab Elementele cadrului geografic reprezintă suportul spațial al entităților politico statale. Poziția geografică și condițiile mediului fizic oferă premisele naturale pentru dezvoltarea structurilor în cauză și a proceselor aferente funcționării lor, iar componentele demo-economice constituie premisele socio-culturale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
de convingere în succes, a conștiinței valorii muncii bazate pe solidaritate și cooperare. Activitatea individuală de pregătire a elevilor în procesul didactic pare a fi forma ideală. Ea este, într-adevăr, în domeniile în care afirmarea valorii are la bază individualitatea, așa cum este în artă, sport etc. Neîndoielnic că învățătura este obligatoriu individuală, deoarece nimeni nu poate asimila cunoștințe, nu poate dobândi deprinderi decât prin efort propriu. Dar nu despre acest tip de învățare este vorba, ci despre activitatea individuală desfășurată
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
a paradisului pierdut din tradiția orală a celor două civilizații. Esther și Nejma vor rămâne, atât timp cât răul va exista și copiii se vor naște sub zodia războiului, niște stele rătăcitoare. Le Clézio performează nu numai în conturarea realistă a unor individualități puternice cu inima secționată de istorie, ci și în zugrăvirea a numeroși figuranți, memorabilă find portretistica lor exterioară, cât mai ales cea interioară, precum și descrierea unor mulțimi anonime în mers. Dacă ne ascuțim puțin auzul, auzim chiar ce spun: Timpul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
politic: ,,D-sa a avut marele merit de a realiza o coordonare a dezideratelor organizațiunilor noastre ardelene și de a asigura solidaritatea lor la lumina doctrinei și tradiției acestui partid”1. Afirmându-se, încă din perioada luptei pentru Unire, ca individualitate marcantă în plan politic, a reușit să susțină, prin diverse mijloace, lupta pentru realizarea unității naționale. Dezideratul renașterii libertății naționale și al independenței politice a provinciilor românești și în special a Transilvaniei, ale cărei suferințe au marcat sufletul său de
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
unui nou cabinet dintre reprezentanții coaliției de la Mazar-Pașa și în care portofoliul externelor era deținut de Mihail Kogălniceanu. Acesta a emis, la rândul său, la 16/28 iunie 1876, o nouă notă diplomatică în care solicita recunoașterea, de către Europa, a individualității statului român și a numelui de România, integritatea teritoriului său, fixarea hotarului cu Poarta pe talvegul Dunării, recunoașterea pașaportului românesc, încheierea de convenții cu Poarta în plan economic și juridic. Acestea echivalau, practic, cu independența țării. Ulterior, la 20 iulie
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Sunt semnificative, pentru raporturile existente din august 1877, între armata română și cea rusă scrisorile dintre ducele Nicolae și principele Carol I. Ducele Nicolae sublinia după noile tratativele româno-ruse,” rămâne bine înțeles monseniore că armata română va păstra întru totul individualitatea sa așa cum se convenise mai dinainte, și că pentru toate amănuntele ea se va afla sub comandament direct al șefilor săi imediați.” Răspunzând Carol I consemna:”în raporturile sale cu armata imperială, armata română va trebui să-și păstreze după cum
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
ea se va afla sub comandament direct al șefilor săi imediați.” Răspunzând Carol I consemna:”în raporturile sale cu armata imperială, armata română va trebui să-și păstreze după cum însăși Alteța Voastră Imperială a binevoit a recunoaște în ultima sa scrisoare, individualitatea sa și unitatea sa de comandă având a opera. Bineînțeles, după planul general și dispozițiunile Alteței Voastre Imperiale. Comunitatea scopului ce urmărim precum și urările ce am făcut neîncetat pentru succesul armelor imperiale mă vor face mândru d-a vedea armata
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Comunitatea scopului ce urmărim precum și urările ce am făcut neîncetat pentru succesul armelor imperiale mă vor face mândru d-a vedea armata română luptând alături de valoroasa armată care se află sub comandamentul Alteței Voastre Imperiale”. Așadar armata română își păstra individualitate dispunând de conducere și front propriu. Frontul de la Plevna a fost pus sub conducerea lui Carol I, asistat de generalul rus Zotov, șef al statului major, și generalul Alexandru Cernat, comandantul armatei române de operațiuni. Epopeea românească din Balcani începea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
patria noastră amenințată de toate ororile, invaziile sălbatice din secolele trecute, același simțământ de prudență și de înțelepciune, care ne-a condus totdeauna, ne impune astăzi datoria de a ne ridica cu toții, de a ține piept pericolului, spre a salva individualitatea politică a statului român. Trecutul nostru, a putut, credem, asigura deja toate Puterile Garante asupra scopului ce urmărim; faptele noastre în evenimentele prezente le vor dovedi le toate, și mai ales puternicilor noștri vecini Rusia și Austria, că politica noastră
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
însemnat apogeul politicii românești bazate pe tactica pasivistă. La începutul sec. XX tinerii tribuniști au decis aplicarea activismului. Potrivit programului adoptat în 1905, P.N.R. urma să reintre în viața parlamentară a Ungariei, renunța la revendicarea autonomiei, cerând în schimb recunoașterea individualității politice a românilor în cadrul statului maghiar. Basarabia s-a aflat în perioada modernă sub controlul Imperiului Rus, fiind organizată ca regiune de graniță și apoi ca simplă provincie. În Basarabia, s-a dus o intensă politică de rusificare. Identitatea națională
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
și Austro-Ungaria. În 1876 problema orientală s-a agravat: izbucnea răscoala bulgară, se declanșa revoluția junilor turci și războiul sârbo-muntenegreano otoman. România s-a declarat neutră În iulie 1876, printr-un memoriu guvernul român solicita Porții și Puterilor Garante recunoașterea individualității statului român și numelui de România. Noul guvern liberal condus de Ion C. Brătianu a trecut la inițiative diplomatice menite să pregătească posibila participare la un conflict cu otomanii. În august 1876, Ion C. Brătianu a avut o întrevedere cu
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
mână" cu cea a principilor contemporani și în mod special cu cea a regilor Franței, pentru constituirea domeniului lor nu prin asimilare brutală, ci prin adăugare și suprapunere în jurul unui nucleu inițial, de țări preconstituite: încorporare respectând libertățile, instituțiile și individualitatea fiecărei țări23. Din această perspectivă, departe de a reprezenta o nouă feudalitate, cele 16 ducate sau comitate, care la mijlocul secolului al XIV-lea au fost reatașate domeniului regal și vor constitui încet-încet noile pairii de creație regală, substituindu-se vechilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de delegat prin depășirea mandatului este rar întâlnită. În aceste condiții o opoziție a deputaților în Adunarea stărilor era mult mai viguroasă, după forța de spirit a corpului de electori, mai ales dacă el reprezenta o provincie întinsă, omogenă, cu individualitate și ai cărei locuitori constituiau o comunitate în privința autonomiei, jurisdicției sau sarcinilor publice. Adunarea comitatului englez (County Court) evidenția o unitate electorală de acest fel, destul de puternică. Adunarea, deși nu a purtat niciodată numele de "stări provinciale"234 și nu
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
moșteniri burgunde în posesiune spaniolă. S-a creat astfel o situație extrem de delicată, care reclama o soluționare rapidă: ori suveranul recunoștea vechiul statut al Țărilor de Jos și, deci, libertățile existente, ori Provinciile trebuiau să lupte pentru a-și păstra individualitatea. În timpul Reformei și a Războaielor religioase, revolta Țările de Jos a atins apogeul, în special datorită fiscalității excesive, bazată pe impozite permanente (1565-1579)388. Luptele vor înceta prin "Pacificarea de la Gand" (8 noiembrie 1576) și "Pacea religiei" (1578)389. Nemulțumirea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
împăratul Carol al VI-lea, rege al Ungariei sub numele Carol al III-lea, asigura succesiunea la tron fiicei sale Maria Tereza 717. 8.2.2. Congregațiile locale și Congregații generale în voievodatul Transilvaniei Între instituțiile centrale care au subliniat individualitatea și autonomia Transilvaniei se numără Congregațiile generale voievodale. Caracterul diferențiat al adunărilor din Transilvania au determinat ierarhizarea lor în mai multe categorii. Alături de adunările organizate și desfășurate la scara întregului voievodat, au funcționat adunări locale (congregatio generalis) ale nobilimii, ale
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a actantului liric spre anonimat, nici de topirea vocii individuale în glasul colectivității și implicit de o conștiință tragică racordată la aceea a mulțimii. Cu o conștiință tragică avem de-a face, de bună seamă, doar că ea aparține unei individualități pregnante, ce își marchează, decis, singularitatea și se detașează, la fel de decis, de exterioritate: "și astăzi am sânge subțire de înger și/ mâini străvezii și praf s-a făcut/ solidaritatea mea cu mulțimile cu omul din popor cu/ abisalii cheflii de la
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
reflecta la un înăuntru al interiorității fracționate, asimilate ca pecete identitară specifică: "iubesc fisurile sufletului meu/ împotriva cărora atât mă revolt" (coroana de spini). La suprafața poemelor tresaltă crispări și anxietăți bulversante, ce dau seamă de adevărata adâncime a unei individualități poetice vulnerate nu atât de inadecvarea ființei la o lume imundă și agresivă, cât de avatarurile propriei sfâșieri. Între mine și mine", iată de fapt intervalul căutărilor clarificatoare, al tentativelor perpetue de a descoperi acele rotunjimi care să dea consistență
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sens întregului trăit, dar și vag perceputului sau revelației. Vocea lirică feminină își creionează autoportrete ambivalente, în care principiul oximoronic pare a ordona virtuți și păcate, valori și vicii (undeva amintește, direct, "biografia cu păcat și înalt"). În esență însă, individualitatea poetică ce se relevă în Scrisori pe frunze și Altarul de pelin își refuză, programatic, spovedania directă, fatalistă și inclementă. Știe totuși prea bine că Eva postmodernă ("Evă dincolo de rai") e aruncată într-o existență ce transformă adesea suavitatea în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în presă, în exil sau în saloane, desfășoară o considerabilă energie în vederea emancipării sale. Soluționarea problemei de gen constituie o condiție de ruptură cu mentalitatea tradițională și de avansare a societății în direcția modernității. Principiul excluderii femeilor este relativizat de individualități cu spirit de independență și originalitate, cum este Pariziana. Indivizi emancipați în mai mare măsură decât alte categorii ale societății franceze, Parizienele fac parte din categoria femeilor care oferă un raspuns original și nuanțat la marile principii ale secolului Luminilor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de unitatea francezilor doar în cele două războaie din secolul al XX-lea. Procesul de parizienizare face din provinciali și străini, cu timpul, parizieni mai autentici decât compatrioții lor din capitală. Provincialii și străinii nu sunt periculoși pentru Paris, deoarece individualitatea capitalei îi asimilează și îi supune individualității sale. Existența Parisului îi dizolva și îi conformează codului sau. Cei ajunși la Paris se deghizează în parizieni, copiindu-le costumele, manierele și, mai ales, felul de a vorbi, contopindu-se cu parizienii
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]