5,940 matches
-
gradul de afectare a funcției ventriculare, comorbidități, complexitatea intervenției și dificultățile apărute în efectuarea ei etc. Scorurile de risc permit aprecierea prealabilă a riscului operator în fiecare caz (23). Mortalitatea postoperatorie la distanță (2-20%) este polimorfă, variind de la complicații cardiovasculare (infarct postoperator, aritmii, sindrom de debit cardiac scăzut, șoc cardiogen etc.), la complicații viscerale (neurologice, renale, hepatice, gastrointestinale sau multiviscerale) sau locale (revărsat hemoragic sau aerian, hemoragii, tamponadă, supurații de plagă sau mediastin, dehiscență de plagă sau mediastin, sepsis etc.) (3
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
primele 24 de ore după cateterismul cardiac pentru a permite excreția substanței de contrast iodate și a minimiza disfuncția renală postoperatorie. Discuția cu familia este esențială și include informarea privind riscul postoperator poten- țial de accident vascular cerebral (AVC), hemoragie, infarct miocardic acut (IMA), necesitatea unui pacemaker postoperator, insuficiență renală acută, insuficiență hepatică etc. Implantarea/înlocuirea valvulară aortică transcateter (TAVI/TAVR ) TAVI constituie o alternativă la chirurgia cardiacă deschisă la vârstnici cu disfuncție VS severă, comorbidități multiple cum ar fi calcificări
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
generale și evoluție naturală Insuficiența tricuspidiană (IT) definește închiderea incompletă a orificiului tricuspidian în timpul sistolei, cu regurgitarea sângelui din VD în AD și este de obicei rezultatul dilatării VD și a inelului tricuspidian în boala mitrală, HTP primare sau secundare, infarctului miocardic al VD sau boli congenitale ca stenoza pulmonară (SP). În absența HTP, IT este bine tolerată sub tratament medicamentos. În caz de HTP, debitul cardiac scade și apar semne de insuficiență cardiacă dreaptă cu turgescența jugularelor, hepatomegalie, stază periferică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
HTP, IT este bine tolerată sub tratament medicamentos. În caz de HTP, debitul cardiac scade și apar semne de insuficiență cardiacă dreaptă cu turgescența jugularelor, hepatomegalie, stază periferică și ascită. IT funcțională poate complica hipertrofia VD de orice cauză, inclusiv infarctele miocardice inferioare care implică VD, și este frecvent întâlnită în stadii avansate de insuficiență cardiacă datorată cardiopatiei reumatismale sau congenitale, bolii cardiace ischemice, cardiomiopatiilor, cu HTP severă sau în cordul pulmonar. În cazul remisiunii HTP, IT este parțial reversibilă. 25
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
plecare pentru afectiuni ale sistemul nervos central: tuberculoza pulmonară, pneumonii de diferite etiologi, neoplazii pulmonare cu determinări secundare cerebrale și vertebrale etc. Modificările aparatului cardiovascular ne dau informații cu privire la etiologia unor afecțiuni neurologice. Astfel, hipertensiunea arterială poate da: hemoragii cerebrale, infarcte cerebrale, accidente vasculare cerebrale tranzitorii și encefalopatia hipertensivă. Bolile inimii (stenoza mitrală, insuficiența mitrală și fibrilația atrială) sunt cauze pentru apariția infarctelor cerebrale prin embolie. Insuficiența cardiacă poate sa fie urmată de ischemie cerebrałă, cu urmări grave. Aparatul genito-urinar și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
Modificările aparatului cardiovascular ne dau informații cu privire la etiologia unor afecțiuni neurologice. Astfel, hipertensiunea arterială poate da: hemoragii cerebrale, infarcte cerebrale, accidente vasculare cerebrale tranzitorii și encefalopatia hipertensivă. Bolile inimii (stenoza mitrală, insuficiența mitrală și fibrilația atrială) sunt cauze pentru apariția infarctelor cerebrale prin embolie. Insuficiența cardiacă poate sa fie urmată de ischemie cerebrałă, cu urmări grave. Aparatul genito-urinar și digestiv sunt frecvent afectate de leziunile sistemului nervos central, în sindroamele de compresiune medulară, sindromul de coada de cal, sindroame urmate de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
III oculomotor provoacă ptoză palpebrală, strabism divergent și pupila midriatică. Bolnavul nu poate efectua mișcările în sus, în jos și înăuntru cu ochiul afectat. Sunt descrise cazuri în care reacția la lumină a pupilei este păstrată cu paralizia n.III (infarcte intrinseci la nivelul mezencefalului, neuropatia diabetică etc.) [8]. Paralizia nervului trohlear IV provoacă paralizia marelui oblic, evidențiabilă clinic prin imposibilitatea priviri în jos și în afară. Diplopia și strabismul apar rar. Paralizia nervului abducens VI provoacă strabismul convergent și diplopie
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
interval de 6 luni [88] În mod caracteristic dimensiunea ariei de necroză se reduce progresiv, dar rata de scădere diferă de la caz la caz [71,77]. Alte complicații rare sunt fistula arterio-portală (fig. 60), pseudoanevrismele de arteră hepatică [86] sau infarctul hepatic [87]. Se mai pot observa retracții capsulare sau calcifieri în focarul de RFA. MONITORIZAREA PACIENȚILOR DUPĂ TACE În cazul tumorilor nerezecabile, de dimensiuni mari sau cu aspect infiltrativ, se folosește ca metodă de paliație chemoembolizarea transarterială hepatică (TACE) [89
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92132_a_92627]
-
2009, f.2 N. PAPAGHIUC - ÎN MEMORIAM (1947-2008) Profesorul Neculai Papaghiuc s-a stins din viață miercuri, 5 noiembrie 2008, la vârsta de 61 de ani sub o supraveghere medicală strictă, urmare a unei scurte lupte ce a urmat unui infarct. Cunoscut pentru prietenii și colegii săi drept Nicu, el a fost un prețuit Profesor de Matematici la Universitatea Tehnică din Iași. S-a născut la Darabani, județul Botoșani, pe 14 iunie 1947. Profesorul Papaghiuc a fost al patrulea din cei
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
că există o activare mai pronunțată a sistemului complement la pacienții cu normotermie față de pacienții la care intervenția s-a efectuat în hipotermie. Un alt studiu clinic randomizat, efectuat la 1700 pacienți [20] nu a găsit diferențe semnificative privind morbiditatea (infarct miocardic acut, probleme neurologice) și mortalitatea post-operatorie între pacienții operați în hipo- sau normotermie. Temperatura poate afecta în mod diferențiat diferitele organe și sisteme: cardioplegia caldă îmbunătățește metabolismul și funcția miocardică, în schimb hipotermia asigură o mai bună neuroprotecție [21
Tratat de chirurgie vol. VII by JUDIT KOVACS () [Corola-publishinghouse/Science/92069_a_92564]
-
multiplă și complianță scăzută la administrarea sa; ‒ tratament al hipoglicemiei îngreunat de mobilitatea scăzută sau izolare;metabolism renal și hepatic alterate;prezența comorbidităților ce pot ascunde sau cauza diagnosticul incorect al hipoglicemiei (demență, delir, depresie, convulsii, accident vascular cerebral - AVC, infarct miocardic). Recomandarea Asociației Americane de Diabet (ADA) este de a menține nivelul hemoglobinei glicozilate sub 7% în cazul majorității adulților „relativ sănătoși” și sub valoarea de 8% în cazul celor vârstnici sau cu o speranță de viață mai mică de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
bune au fost obținute în cazul utilizării grefonului venos față de cel protetic. APTL cu balon este preferabilă protezării chirugicale cu grefon sintetic. Factorii care influențează supraviețuirea la 2 ani postintervenție sunt: vârsta, leziunile tisulare, fumatul, antecedentele patologice precum angina pectorală, infarctul miocardic acut (IMA), AVC ischemic tranzitor, infarctul cerebral. O altă concluzie a trialului a fost că amputația de primă intenție este preferabilă tentativelor repetate și nereușite de revascularizare. Ca protocol terapeutic, în funcție de speranța de viață, s-a propus ca APTL
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
grefonului venos față de cel protetic. APTL cu balon este preferabilă protezării chirugicale cu grefon sintetic. Factorii care influențează supraviețuirea la 2 ani postintervenție sunt: vârsta, leziunile tisulare, fumatul, antecedentele patologice precum angina pectorală, infarctul miocardic acut (IMA), AVC ischemic tranzitor, infarctul cerebral. O altă concluzie a trialului a fost că amputația de primă intenție este preferabilă tentativelor repetate și nereușite de revascularizare. Ca protocol terapeutic, în funcție de speranța de viață, s-a propus ca APTL cu balon să fie adoptată ca primă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
prim eveniment AVC, și nu SCA, diferență care nu poate fi estimată cu scorul Framingham. De aceea, este propusă ajustarea scorului Framingham pentru predicția riscului de evenimente cerebrovasculare, boală arterială periferică și IC, precum și predicția morții subite cardiace și a infarctului miocardic (IM). Ajustarea introduce alături de criteriile clasice influența DZ și se adresează inclusiv populației între 65 și 75 de ani, în egală măsură femeilor și bărbaților. Ghidul american Primary Prevention of Cardiovascular Disease in Women utilizează un nou model de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
de ani care se prezintă pentru durere anginoasă au leziuni difuze și non-obstructive sau coronare normale. Conform datelor din studiul WISE, chiar și în această situație femeile trebuie considerate la risc, investigate și tratate în consecință, deoarece riscul absolut de infarct miocardic (IM) sau deces pe termen lung este de 9,4% (19) . Odată cu înaintarea în vârstă, aspectul trebuie și mai mult reconsiderat, având în vedere implicarea accentuată a factorilor de risc cardiovascular, în particular a HTA și DZ, precum și modificarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
cancerul bronho-pulmonar și faringian, sarcinile extrauterine, devansarea vârstei de menopauză, reducerea nivelului fertilității etc. Riscul cel mai important al consumului de tutun îl prezintă asupra sistemului cardiovascular; mai precis, fumatul este unul dintre cei mai importanți factori de declanșare a infarctul miocardic (atacul de cord), boli ale sistemului respirator, precum bronhopneumonie obstructivă cronică, emfizem și cancer, în special cancer la plămâni sau cancer laringian sau bucal. Înainte de Primul Război Mondial, cancerul la plămâni era considerat o maladie foarte rară, pe care
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
chiar și la acest nivel ridicat, alcoolul sporește riscul și gravitatea acestor cazuri, într-o manieră legată de doza consumată. Frecvența și cantitatea de alcool consumată în exces sunt importante în creșterea riscului în ceea ce privește traumatismele sau afecțiunile cardio-vasculare (afecțiuni coronariene, infarct), (Anderson, 2006). Consumul de alcool în doză mică reduce riscul afecțiunilor cardiace, deși măsura în care acest risc este redus și nivelul consumului de alcool în această situație sunt încă dezbătute. Studiile arată că, în afara altor influențe, cel mai mic
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Capitolul 27 EVALUAREA CARDIACĂ ȘI MANAGEMENTUL PERIOPERATOR LA OPERAȚII NECARDIACE Evenimente cardiace majore acute pot interveni perioperator în cursul unor operații necardiace elective sau în cursul unor operații necardiace necesar a fi efectuate de urgență. Între acestea, infarctul miocardic acut afectează mai mult de 1 milion de operații necardiace anual și constituie cauza principală de morbiditate și mortalitate în special în intervențiile de chirurgie vasculară. În chirurgia generală riscul de infarct miocardic perioperator este de 0,8% la
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
a fi efectuate de urgență. Între acestea, infarctul miocardic acut afectează mai mult de 1 milion de operații necardiace anual și constituie cauza principală de morbiditate și mortalitate în special în intervențiile de chirurgie vasculară. În chirurgia generală riscul de infarct miocardic perioperator este de 0,8% la bărbați peste 50 de ani și variază cu starea sistemului cardiovascular, afecțiuni concomitente și durata intervenției. Incidența trece de 20% la pacienții supuși chirurgiei vasculare. Pe măsură ce pacienții sunt mai în vârstă sau în
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
Observații specifice : - pacienții care se află sub tratament cu medicație pentru scăderea colesterolului - statine - nu trebuie să întrerupă această medicație; statinele pot fi asociate cu un risc cardiovascular perioperator scăzut (studii randomizate), - beta-blocantele perioperator pot reduce riscul de mortalitate și infarct miocardic (studii randomizate mici); metoprololul administrat perioperator poate fi mai puțin eficient sau ineficient decât atenololul sau bisoprololul (dovezi de nivel 2) [5], - clonidina perioperator poate reduce numărul episoadelor ischemice cardiace și mortalitatea tardivă (dovezi nivel 2; 8 studii randomizate
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
prescrise cât mai curând posibil. Ghidurile recomandă utilizarea unor procedee de revascularizare miocardică (stent sau by-pass) înaintea unei operații necardiace la pacienți care au boli cardiace severe sau simptomatice - 2 sau mai multe coronare lezate - angină instabilă sau simptome de infarct miocardic. În general, conform recomandărilor, indicațiile pentru explorări suplimentare și tratament sunt aceleași ca și pentru situații fără perspectiva unei operații necardiace, dar momentul acestora este diferit și depinde următorii factori: - urgența operației necardiace, - factori de risc specifici pacientului, - tipul
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
sistemului cardiovascular - evaluarea în special a sistemului cardiovascular în contextul medical dat și a bolii chirurgicale. De asemenea, trebuie să facă recomandări pentru ameliorarea stării medicale a pacientului. Anamneza trebuie să identifice : - simptome de angină pectorală - semne și simptome de infarct miocardic recent sau vechi - semne de insuficiență cardiacă - aritmii simptomatice, prezența de stimulator cardiac sau defibrilator intern implantate. Examenul obiectiv identifică aspectul general, presiunea venoasă jugulară crescută, pulsuri la toate nivelurile, raluri, zgomot de galop, sufluri cardiace și vasculare. Boli
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
stress, durata procedeului sau hemoragii) sau factori ce țin de pacient (cardiopatie coronariană asociată bolii chirurgicale care impune operația). Entitățile clinice care definesc riscul cardiovascular sunt: Risc major: - sindroame coronariene instabile - insuficiență cardiacă decompensată - aritmii semnificative Risc intermediar: - angină pectorală - infarct miocardic anterior - insuficiență cardiacă compensată sau anterioară - diabet zaharat insulino-necesitant - insuficiență renală Risc minor: - vârstă avansată - modificări ecg. - absența ritmului sinusal - capacitate funcțională scăzută - anamneză de accident vascular cerebral - hipertensiune sistemică necontrolată. TIPUL OPERAȚIEI URGENȚĂ Complicațiile cardiace sunt de 2-5
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
EVALUARE PREOPERATORIE SUPLIMENTARĂ Operații majore de urgență nu permit timpul necesar unor teste neinvazive sau intervenții preoperatorii. Teste neinvazive peroperator sunt indicate în prezența a 2 sau mai mulți factori: - clinici intermediari predictivi (angină de clasă canadiană I sau II, infarct miocardic în antecedente bazat pe anamneză sau unde Q patologice, insuficiență cardiacă compensată sau în antecedente, diabet) - capacitate funcțională deprimată (< 4 METs) - procedeu chirurgical cu risc mare (operații majore de urgență, chirurgie aortică sau vasculară periferică, procedee chirurgicale prelungite cu
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
în antecedente, la pacienții cu dispnee de etiologie necunoscută. SCORUL EAGLE [6] Scala de 5 puncte descrisă de Eagle oferă o calculare simplă a riscului și are caracter predictiv - stratificare de risc: - vârsta peste 70 de ani, - prezența anginei pectorale, - infarct miocardic în antecedente, anamneză sau unde Q, - diabet zaharat - insuficiență cardiacă. Riscul este scăzut dacă factorii de risc sunt egali cu 0. Risc intermediar dacă există 1-2 factori de risc. Risc mare dacă există 3-5 factori de risc. INDEX REVIZUIT
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]