8,637 matches
-
figură realist înfățișată, cu pete de culoare. Efecte similare se găsesc în lucrările lui Ferdinand Hodler, care a plasat figuri stilizate, chiar dacă încă realiste, în spații abstracte. Gustav Klimt a încorporat portrete realiste, ușor stilizate în vârtejuri ornamentale aurite, astfel inserându-le simbolic în excelența sentimentelor nobile"31. Caracterul eclectic al simbolismului în artele plastice iese și mai bine în evidență în încercările de ordonare taxonomică. "Manifestului simbolist" în literatură al lui Jean Moreas, în 1886, și "Artei poetice" a lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
interesul canalizat exclusiv de redarea luminii pe pânză. Expresie a supremației artei asupra naturii, dar și a unei sensibilități care se conturează problematic odată cu pierderea Euridikei, alegerea unui personaj mitologic ca Orfeu devine emblematică pentru modul în care simbolismul se inserează în modernitate. Sfârșitul tragic al eroului-poet corespunde sinuciderii lui Narcis, precursor al dandy-iilor sau nebuniei Ofeliei, evenimente similare unei sensibilizări a materiei care incorporează printr-un animism liric substanța acestor personaje. De asemenea, o posibilă temă decadentă este adusă în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu primule și violete, buchete mici de trandafiri, clopoței au cedat locul crinilor și florilor soarelui, care erau deja popularizate de către prerafaeliți, precum și crizantemelor, bujorilor, florilor de cireș și bambusului"137. Mai mult, în câteva din picturile lui Whistler sunt inserate obiecte decorative japoneze, evocând astfel discret o modă și un gust pe care le împărtășea și pictorul român. Interesat într-un grad mai înalt de arta japoneză și de elementul decorativ a fost Samuel Mützner, dar care, deși a studiat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
proiectează, par să curgă în sensul pârâului, asemeni firului tors de ursitoare. Într-un articol precum "În expoziția M. Teișanu", Marin Simionescu- Râmniceanu remarca tehnica decorativă a lui Mișu Teișanu, constând într-un efect de colaj, unde figura umană este inserată pe fundalul decorativist. Într-adevăr, în Fluturi albi, pe fundalul decorativ este "lipită" o femeie purtând o rochie și un șal cu model decorativ. Impresia de colaj este generată și de faptul că decorația rochiei, chiar dacă pe un alt model
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și în fundal, un relief eteric. Umanitatea se află ontologic sub semnul indeciziei, al balansului între o opțiune și alta, sub semnul nesiguranței. Momentul alegerii este determinant, și pictorul a ales să-l figureze spațial cât mai simplu cu putință, inserând în tablou câteva elemente-indicii care să conducă lectura de la planul real la unul transcendent. Tot în depărtare se poate vedea turla unei biserici, un pod. Doina Schobel și Hariton Clonaru realizează o sintetică fișă analitică din care observațiile privitoare la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sintaxă monstruoasă, tipică unei sensibilități simboliste, sesizând și o deformare anatomică a craniului figurii masculine, fapt care vine în sprijinul sugestiei sale intepretative. Din capul înspăimântător combinat cu un corp armonios rezultă o figură hibridă, a cărei natură rămâne enigmatică. Inserându-se într-o binecunoscută tradiție simbolistă, feminitatea devine la Filip Marin monstruoasă și înfricoșătoare"264. Aliajul se înscrie în siajul sensibilității decadente pentru care ambiguitatea sexuală constituie expresia predilectă, fondatoare, având în vedere că pe trupul masculin este lipit un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
altă trăsătură a simbolismului, relația strânsă pe care o întreține cu literatura, de unde și cursivitatea acestei permanente treceri dinspre pictură / sculptură spre narațiunea explicativă sau ilustrativă și invers. În portretul pe care-l face Luchian poetului, Eminescu (desen, 1890) sunt inserate două versuri din poezia "Din valurile vremii": Zadarnic după umbra ta dulce le întind: Din valurile vremii nu pot să te coprind". Citatul întreține o ușoară confuzie, în măsura în care pictorul nu presupune poezia ca fiind foarte cunoscută, astfel încât cititorul să identifice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Salmen la poeziile lui Eminescu. Desenele lui Florin Mureșianu din Luceafărul 284, "Revistă pentru Literatură și Artă", care apare bilunar între 1902 și 1920 la Budapesta, Sibiu și București se află în mod clar sub influența Secession-ului. Graficianul inserează elementele portului tradițional românesc, aduse prin complicația liniei la un veșmânt de mare rafinament, în acord cu vegetația stilizată din jur, care continuă volutele rochiei fetei de împărat travestită într-o frumoasă țărancă română, "un personaj ardelean princiar". Acest desen
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe fondul investigațiilor freudiene, a popularității de care se bucura neurologul Charcot la Viena, ale cărui opere erau traduse chiar de către Freud, dar și a unui presupus interes sau familiarizare a lui Klimt cu vulgata psihanalitică. Pe acest fond este inserată și tema femeii fatale, înscrisă în tipologia isteriei: "Legătura patologiei isterice cu sexualitatea, concluzia observației clinice, furniza atunci o cauțiune științifică multiplelor variațiuni pe tema femeii fatale care apărea în literatură"362. Raporturile trasate între viața sexuală și psihismul abisal
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al melancoliei ca stare potențial patologică, cu cea normală a doliului, circumscriind starea de melancolie unei "anulări a interesului pentru lumea exterioară", ceea ce pictorul sesizează în atitudinea unui Ovidiu care întoarce spatele agitației vibrante a lumii în care a fost inserat, o lume care îi este complet străină. Însă acest dezinteres pentru lumea exterioară configurează și dimeniunea sensibilității artistice a poetului, a cărui ipseitate melancolică constituie și expresia vocației sale. Este foarte posibil ca pictorul să fi avut drept inspirație statuia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fantomatic, neverosimil, un dramatism preluat cromatic și de tensiunea dintre contraste, dintre lumină și întuneric. Cine este, de unde vine, către cine privește? Trama simbolică se poate organiza gauguinian. Femeia parcă privește într-un gol nebulos, pare desprinsă din peisaj sau inserată în el într-un mod artificial. Această femeie de la țară insertul personajului într-o lume rurală este pur aleator -, are o noblețe tragică a trăsăturilor, o tristețe ineluctabilă. Tabloul degajă acest efect de încremenire în acest alb care gipsează personajul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și arborii sau animalele din mediul înconjurător"526. Tabloul care poartă chiar titlul Țigancă, (ulei pe pânză, 0,705 x 0,700 cm, nedatat 1908-1913, inventar 7510/69570) oferă datele esențiale a manierei în care Cecilia Cuțescu-Storck abordează tema. Pictorița inserează portretul de femeie în rama unui decor de vegetație tropicală, luxuriantă, cu albastruri intense, un spațiu floral dens, grăsos. Țiganca Ceciliei ține o ceașcă cu flori în mână, la încheietură are o brățară roșie cu galben. Chipul indică un fel
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Candelabrele peste tot în stil danez, de alamă lustruită, imitație perfectă a policandrelor noastre bisericești"581. Scara are în drum o loggia, unde se află un bust în marmoră realizat de Paciurea, bust care consacră amintirea mamei. Nota intimistă se inserează prin acest reflex spectral la genul feminin, geniul artei se însoțește cu o formă discretă de cult melancolic tipic sensibilității simboliste. Rezonând cu această această état d'âme, tabloul lui Artachino, La cimitir, recuperează, de fapt, coordonatele unui climat specific
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cultura engleză. Personalitate realizată prin forțe proprii și scriitor extrem de talentat, Dickens și-a câștigat popularitatea ilustrând acele teme (sărăcia, orfanii, boala și succesul) pe care oamenii le recunoșteau ca aparținându-le și despre care le făcea plăcere să citească, inserate în tipare narative care se terminau întotdeauna optimist. Dickens știa exact care erau cerințele pieței și răspundea ca atare. În consecință, era extrem de apreciat de publicul cititor, dar ușor depreciat de critica literară. Se prea poate ca Dickens să nu
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
explorat și descris teritoriile litorale ale peninsulei arabe . Strabon (63 sau 58 - 26 sau 23 î.Hr.), geograf și istoric grec, a descris din punct de vedere geografic ținuturile circummediteraneene în lucrarea sa fundamentală “Geografia” în 17 cărți, în care a inserat informații despre formele de administrare a teritoriilor din Egipt, Palestina și Levant . Josephus Flavius (Joseph Ben Matityahu, 37-100 d.Hr.), istoric evreu originar din Ierusalim, a scris lucrarea “De bello judaica”, în care a prezentat particularitățile organizării sociale și administrative
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
de costumația specifică, și trebuie să se folosească de un instrument, În mod special, toba. În timpul extazului este capabil să se transforme Într-un animal sălbatic și să lupte sub această Înfățișare. Ceea ce a relatat Herodot despre Zamolxis nu se inserează deloc În sistemul de mitologii și tehnici șamane. Dar faptul că unii cercetători antici l-au asociat pe acesta cu unele personaje caracterizate prin calități deosebite: coborîre În infern, inițiere, extaz, transă șamanică, eshatologie arată că Zamolxis aparține acestui mediu
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
așteptați până acestea se încheie? Care e diferența dintre vizionarea la "cald" și cea la "rece", după o vreme? Dacă filmez în video, vizionez în fiecare seară, iau note și traduc deja dialogurile. Văd ce îmi lipsește, văd unde se inserează ele în structura filmului. Ăsta este enormul avantaj al electronicii. Când am turnat pe peliculă, și asta am făcut-o de mai multe ori, este o enormă angoasă, neștiind ce va ieși de acolo. Chiar am pierdut niște role de
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Se încadra orice tânăr care era cinstit. Înainte de a se înscrie i se explica scopul pe care îl urmărește UTC-ul dezvoltându-se pe larg punctele din platforma UTC-ului”. Pătrunși de o mare fudulie, corifeii vasluieni ai „noii ordini” inseraseră în raport și o statistică. Iată „realizările” lacheilor rușilor: „... Astăzi jud. Vaslui are 6 (șase) org. de UTC: 4 în oraș și două în două plăși din județ”. De aici, desprindem concluzia că revoluționarii lu’ pește nu reușiseră să se
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
simplu, pe naivi. De ce atâtea zbateri bolșevice vizavi de înregimentarea tuturor muncitorilor într-o organizație politică? Răspunsul este dat de istoria recentă: încă din anul 1944 „dictatura proletariatului” fusese declarată doctrină oficială a partidului comunist român. Iată ce grozăvii mai inserase tov. Russu în adresa sa, ca pentru a demonstra că tot ce am scris noi până acum nu este o simplă divagație ci o aserțiune care ar face nule și inutile orice comentarii: „...în ultima ședință din 25 iulie, am
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
fiind în curs de reorganizare”. g. „Proprietarul imobilului ne-a amenințat cu evacuarea dacă nu grijim sediul” Păi, cum să nu se supere proprietarul dacă puturoșii uteciști erau mai tari în clanță decât în faptă?! Fraza din inter-titlu a fost inserată de către secretarul „progresiștilor” vasluieni la capitolul „administrativ-financiar” în care, mai întâi, prezintă „colectivul de muncă” ce era compus din: „... tov. Weisselberg Isac - responsabil; P. Bighiu, Rubin Schulimsohn, Goldstein Herșcu și Iancu Vojniver - comisia financiară. Băiat de serviciu - Bibi Helman”. Făcând
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
democrației populare), tot o găse nicio urmă de partide „burgheze”. e. „Am dispus ștergerea lozincilor opoz Mai „democratic” mod de a fac Important este faptul recunoașterii acest cuvinte atât de uzitate până la tocirea co distrugerea simbolurilor electorale ale „reacțiunii” fuseseră inserate de către tov. Bighiu în „raportul” său la „secțiunea presă și propagandă”. Acesta ne introduce corect în atmosfera acelor vremuri de „care pe care”: „...în cursul acestei luni comisia de presă și propagandă a avut o activitate intensă popularizând orice acțiune
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
una minimă, de genul trimiterii maculaturii propagandistice cu care umpluseră țara până la refuz. e. Ce presă citeau vasluienii anului 1947 Acestei întrebări îi dă răspunsul tot Petru Bighiu, care găsise un bun prilej de laudă, dar și de anumite auto-reproșuri inserate în raportul din care cităm: „...până în prezent avem în întreaga județiană (sic!, n.n.) 4 ziare de perete. (...) Aceste ziare au apariții bilunară, luna aceasta apărând de două ori (repetiția e mama învățăturii, așa că Bighiu se folosea tot timpul de acest
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
data de 4 mai de către tov. Petru Bighiu, cea numită „De ce nu a fost seceta un dezastru național”, pentru că altfel nu ne putem explica neconcordanța dintre cele conferențiate de colegul de „sectă” și adevărurile seci și crude pe care le inserase în materialul său. Iată câteva mostre despre ceea ce se întâmpla în orașul și județul Vaslui în anul marii foamete, 1947, conform celor scrise de Ion V. Iacob: „...cu toate că timpul s’a arătat nefavorabil în luna Mai și chiar la începutul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
-ul de râs pentru a sustrage tinerii de la atenția prelucrării ședinței”. Avându-se în vedere „gravitatea” faptei lui Cârciu, aceea de a lua (pe bună dreptate!) organizația utemistă în răspăr, au urmat și consecințele pe care tov. Olaru le-a inserat cu mare satisfacție în documentul său: „...până la urmă a fost demascat de tinerii organizației și tot ei lau dat afară dela ședință, dându-le posibilitatea de a fi atenți la ședință”. Dacă Vasile Cârciu a scăpat numai cu evacuarea forțată
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
cât și nepoților. Gheorghe Râșcanu s-a căsatorit cu Elena Arteni, cel mai probabil în perioada 1900-1902. Certificatul de căsătorie nu s-a păstrat. Elena Arteni a născut șase copii: cinci fete și un băiat. Principalele date despre copii sunt inserate în rândurile care vor urma mai jos. Trebuie să spunem că toți copiii au urmat studii superioare la Iași. Gheorghe Râșcanu a avut patru nepoți care, de asemenea, au absolvit studii superioare, din care trei, o fată și doi băieți
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]