15,922 matches
-
înalte. Departe de-a reprezenta un indiciu de emancipare, necredința crasă nu e decît o dovadă de îngustime vinovată, de dezumanizare: "Ateismul agresiv a rămas al barbarilor (comuniștii de pretutindeni, jacobinii francezi din linia Combes, Viviani și ejusdem farinae), dar intelectualii subțiri și cultivați (subliniez că aceste ultime trei cuvinte, plus conjuncția, nu au nici cea mai firavă intenție ironică) sunt agnostici, indiferenți sau chiar înțelegători". Avem a face, în cazul unor personalități de seamă, cu o zonă în care "simțul
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
extrema dreaptă, pe care ne-am obișnuit a o vedea sancționată exclusiv prin prisma propagandei comuniste. Fenomen complex, tulburător, inițial cu un impresionant program de spiritualitate, aceasta s-a compus din elemente eterogene, între care categoria celor mai de seamă intelectuali ai epocii. Neacceptînd a deveni legionar, Alexandru Paleologu are lealitatea de a-și evoca tinerețea în relație cu acea mare efervescență intelectuală degajată de intelighenția dreptei, pe care comunismul, de pildă, n-a fost în stare a o produce nici măcar
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
iubește cărțile. Pentru că în spatele visului se află și lecturile sale, Che îi citise pe Jack London, Pablo Neruda, Jules Verne, Emilio Salgari, dar și pe Freud și Bertrand Russell. Spre deosebire de ceilalți guerrilleros, ne subliniază cu subtilitate regizorul, Che este un intelectual umanist insistând pe alfabetizarea țăranilor ca parte a programului revoluționar, cărțile care se află mereu în preajma lui așa cum aproape de fiecare dată revoluționarul notează ceva în carnetul-jurnalul său. Soderbergh este în acest film un regizor al soluțiilor subtile, Che nefiind tocmai
Singuraticul argentinian by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7069_a_8394]
-
dar și la prozatori aflați cu o treaptă mai jos, natura, muncile cîmpului ocupă un loc privilegiat - ca la Peter Rosseger (1843-1918) sau la Ludwig Anzengruber. Natura de aici nu mai are nimic din pitorescul romantic, din peisajul sălbatic unde intelectualul citadin venea să-și calmeze neliniștile; nici un detaliu naturistic nu este lipsit de funcție precisă; descrierile de natură ascultă mai degrabă de ritmul muncilor agrare, pentru că autorii mărturisesc o viziune utilitară asupra lumii. Niciodată la ei nu va fi admirată
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
Sorin Lavric Petru-Vladimir Pătulescu se numără printre intelectualii cărora viața le-a despicat ființa în două: jumătate a hărăzit-o ambiției profesionale, iar cealaltă jumătate a lăsat-o de partea chemării lăuntrice. Așa se face că, împărțit între două albii de care se simte legat în egală măsură
Malefica proliferare lexicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7078_a_8403]
-
a hărăzit-o ambiției profesionale, iar cealaltă jumătate a lăsat-o de partea chemării lăuntrice. Așa se face că, împărțit între două albii de care se simte legat în egală măsură - meseria și vocația - Petru-Vladimir Pătulescu e un exemplu de intelectual pentru care destinul nu înseamnă doar șirul realizărilor din trecut, dar și lanțul regretelor iscate de lucrurile pe care nu a apucat să le facă. Urmele acestei scindări se simt chiar în biografia lui: a absolvit Facultatea de Matematică, secția
Malefica proliferare lexicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7078_a_8403]
-
contra statului vorbesc despre "era ticăloșilor" și a "gândirii captive" mai mult decât un bestseller pe aceeași temă. Ca toți deținuții politici, N. Steinhardt e desființat din registrul stării civile. Devine un șir de nume și de cod ("Scriitorul", "Ortodoxul", "Intelectualul", "Stan"), un "obiectiv". Cameleonii cu două picioare, care trec drept prieteni adevărați, și umbrele pandemoniului securistic îl hăituiesc zilnic și peste tot: "La ora 10,00, Stan" a ieșit de acasă și, cu autobuzul 72, a mers la biserica Schitul
O carte unică by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Journalistic/7083_a_8408]
-
interpretare. Iar diagnozele, așa acum am arătat pe larg în volumul ,,Diagnoze", mă preocupă, de asemenea. Spre lauda lui, în tablete sclipitoare, în care trebuie, iar raționamentele convingătoare, Bogdan Chirieac ne oferă o diagnoză a situației, ceea ce onorează superlativ un intelectual", scrie Andrei Marga, președintele Institutului Cultural Român despre volumul lui Bogdan Chirieac. Știm prea bine că jurnalistul trebuie să fie receptiv la cotidian, iar conceptualizările proprii nu sunt obligatorii pentru el. Dacă și le asumă, aceasta îi probează calibrul. Iar
Bogdan Chirieac lansează volumul ,,România suspendată" by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80744_a_82069]
-
stai la masă cu mine? Te temi de dom' Calindrosu? Sau, hai să ți-o spun oblu: matale ți-ar strica la prestigiu o relație cu... Să zicem, cu mine? Uite, mă rad, îmi pun cravată și mă fac un intelectual foarte valabil. Și-ți spun: dacă vrei, vând cinșpe tablouri și o luăm către Veneția - îți jur, doamnă! Uite-aici autoportretu' meu, fără barbă, în costum, cu cravată... Doamnă Calin..., adică nu: cum îți zice pe numele mic? Că pe
Posibilul amant al bunicii Parmenia... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/8079_a_9404]
-
cu siguranță un clasament interesant. Deliciul presei tabloide e făcut constant de ”combinările” și despărțirile dintre vedete. Dacă una dintre părți este de pe alte meleaguri, ai un news-alert monden cât ai spune Dorobanți. “Exotic. Cu cine s-a cuplat un intelectual român ajuns în India,” un titlu echivalent pentru ”Maitreyi,” a lui Mircea Eliade. Plus că, acestui material i-ar putea urma un editorial-răspuns. Alte titluri ar putea fi:
Literatura română, în varianta site-urilor de știri by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/80839_a_82164]
-
în public, și-o compromite. În plus, dacă iubirea mai capătă și tentele unei pledoarii menite a strînge de partea ei prozeliți, atunci efectul poate fi unul de iritare mergînd pînă la ură. Acesta e cazul lui Marin Ștefănescu: un intelectual a cărui lipsă de măsură în dozarea iubirii naționale i-a atras oprobriul colegilor de breaslă. Iritarea a mers pînă la bănuiala că personajul nu e în toate mințile și că împotriva lui trebuie luate măsuri de igienă universitară: excluderea
O victimă a credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8089_a_9414]
-
ține capul de afiș -, și pe sine însuși în perioadele de nevroză politică. La fel de puțin indulgent se arată, însă, a fi, atunci când nemulțumirile sale au circulație mediatică, editorială sau măcar revuistică. Polemizează, de pe poziții de naturalețe jucat cordială, cu noii intelectuali de stânga, se indignează în fața gafelor gramaticale pe care le comit redactorii singurului post de televiziune cultural, se distanțează de viziunea simplificatoare a unor critici literari cu - altminteri - admirabile cunoștințe de teorie. Când, de pildă, Eugen Negrici enunță, cu ochii
Luna de miere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8090_a_9415]
-
Andrei Marga consideră că întrebări de genul ”cu ce fel de criză avem de-a face?”, de unde vine această criză?” sau ”ce este de făcut pentru ieșirea din criză?” nu mai sunt adresate doar economiștilor, acesta consideră că este ”datoria intelectualilor să articuleze viziunea asupra realităților trăite de oameni, în scrieri cât mai accesibile”. Sunt întrebări la care toți factorii decidenți, nu numai economiștii, sunt chemați să găsească răspunsuri pentru a se putea acționa în viitor, consideră renumitul profesor de filosofie
”Criza și după criză - Schimbarea lumii”, un nou volum semnat Andrei Marga () [Corola-journal/Journalistic/80936_a_82261]
-
are și o revelație de natură lingvistică. Față de colegii săi de generație, memorialistul era un poliglot autentic: știa greaca din familie, franceza tot din familie, germana - din epoca studiilor universitare (în Moldova epocii sale, scriitorul trecea drept unul dintre puținii intelectuali familiarizați cu limba și cultura germană), apoi latina și destul de bine italiana; avea, de asemenea, noțiuni fundamentale de engleză și de rusă. Ajuns la Constantinopol, se afundă însă cu delicii în învățarea limbii turce. Nu știm cu cît de profunde
îndrăgostitul de Stambul: Dimitrie Ralet by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8095_a_9420]
-
decât Hannah Arendt, a cărei faimă stă pe un fundament eronat, cu toate că o stradă îi poartă numele, conferințe nenumărate o comemorează și multe cărți îi iau apărarea". Și comparația nu se oprește aici. Chiar dacă s-a aflat la periferia cercurilor intelectualilor de la New York și nu are prestigiul celor care la mijlocul secolului XX erau vedetele marilor dezbateri de idei, Merry Cutter nu le-a fost niciodată inferioară. Dimpotrivă. Scrie Goz, pentru care marile adevăruri s-au aflat și se află în zona
În laboratoarele politicii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8097_a_9422]
-
clipei pe care tocmai o consumăm ca turiști lacomi și grăbiți. Un posibil răspuns îl poate oferi, pînă la urmă, tot epoca de glorie a orașului, aceea în care Regina Maria, cei mai importanți pictori și cei mai de seamă intelectuali români veneau la Balcic nu ca într-un loc obișnuit de odihnă, ci ca într-unul ieșit din scara umană, dacă nu de-a dreptul sacru. De la abandonul definitiv al Sultanei, așa cum era alintată, afectuos, de către localnici, Regina Maria, la
Balcicul, între mitologie și turism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8104_a_9429]
-
Activitățile Institutului Cultural Român (ICR) interesează, pe bună dreptate, mulți intelectuali, iar cetațenii se întreabă, firește, ce se face cu resursele la care contribuie. De aceea, continuând declarația Sincronizarea Institutului Cultural Român (publicată în 12 septembrie 2012), facem câteva precizări relative la întrebări ridicate în dezbaterea publică ce a urmat, se
Andrei Marga despre câteva chestiuni practice la ICR () [Corola-journal/Journalistic/81047_a_82372]
-
contribuie. De aceea, continuând declarația Sincronizarea Institutului Cultural Român (publicată în 12 septembrie 2012), facem câteva precizări relative la întrebări ridicate în dezbaterea publică ce a urmat, se arată într-un comunicat al ICR. "ICR trebuie deschis, în continuare, spre intelectualii și publicul românesc. Nu va fi un institut confiscat de vreun grup, ci instituția menită să servească sporirea valorilor culturale din țara noastră și promovarea lor. După ce Senatul României va încheia desemnarea Consiliului de Conducere, uniunile și asociațiile de creație
Andrei Marga despre câteva chestiuni practice la ICR () [Corola-journal/Journalistic/81047_a_82372]
-
îi scria la 5 octombrie 1936: "Vă rog să pregătiți pentru revista noastră Asiatica un articol despre Yoga"11. La 28 februarie 1938: "Ați fost desigur încunoștiințat anul trecut despre primirea foarte favorabilă a articolului D-stră despre Yoga, în rândul intelectualilor noștri. Așteptam și un alt articol de la D-stră dar nu l-am primit până în prezent. Iată pentru ce îmi permit să vă rog personal să ne trimiteți câteva studii despre India sau Iran, care-și vor găsi loc în viitorul
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
simbolică etc.) cu care nici nu știi cum să te porți: dacă o frecventezi prea des o distrugi, dacă interzici accesul în perimetrul ei o condamni la inutilitate. Una dintre inițiativele sale recente a constat în convocarea unui grup de intelectuali, cei mai mulți de formație umanistă, la o discuție despre Deltă în Deltă. Întâlnirea, organizată (impecabil) de Forumul Academic Român, a avut loc în perioada 22-24 august 2008, iar printre participanți s-au numărat Zoe Petre, Maia Simionescu, Eugen Simion, Augustin Buzura
Nuferi, rațe sălbatice, intelectuali by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8109_a_9434]
-
reîmpăduriri. Cert este că în momentul de față Delta este curată, nemaiaducând aproape deloc aminte de Delta mizerabilă (desprinsă parcă din poezia lui Marius Ianuș) din anii trecuți. (Bineînțeles că acum nu mai vine nimeni să o filmeze...) Rămâne ca intelectualii invitați de Emil Constantinescu, mulți dintre ei lideri de opinie, să convingă societatea românească că este nevoie de măsuri legislative și de investiții pentru susținerea în continuare a acestor programe. În ceea ce mă privește, am fost profund impresionat de lupta
Nuferi, rațe sălbatice, intelectuali by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8109_a_9434]
-
fost profund impresionat de lupta (oarecum donquijotescă) pe care o duc în acest moment oameni cu sentimentul răspunderii, ca Paul Cononov sau Emil Constantinescu pentru salvarea Deltei. Dar și mai mult m-a impresionat evidența faptului că avem în România intelectuali de elită, care ar merita și ei ocrotiți, ca o bogăție a țării. I-aș fi ascultat la nesfârșit pe cei care au participat la discuții, aproape toți oameni de cultură de mare valoare. Și, dacă aș fi avut puterea
Nuferi, rațe sălbatice, intelectuali by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8109_a_9434]
-
aceeași dragoste de limbă curată și autentică precum aceea încercată de limba franceză. Cred că perioada cea mai fastă a oratoriei noastre parlamentare, de la mijlocul secolului al XIX-lea și până la catastrofa comunistă, s-a datorat în mare parte unor intelectuali români cu studii în Franța." (pag. 59) Lecția aceasta de eleganță a formulării e livrată explicit și direct celor dintr-o tânără generație care va să vie. Nu cititorilor de-acum, prea îmbătrâniți în rele pentru exigențele lui Djuvara. Ce
Amintiri din Amintiri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6945_a_8270]
-
naționale, practicat de comuniști, genocid, de altminteri, care n-a trezit interesul nici unui Tribunal, am trecut cu vederea că așa-numita tranziție a operat asupra unei societăți decerebrate, pe când osemintele marilor bărbați politici, ale generalilor, amiralilor, comandorilor, economiștilor, administratorilor, legislatorilor, intelectualilor se amestecau sub pământ, fără cruci, fără identitate. Pieriți și stârpiți în urmași. Rezultat al luptei de clasă pe întinsul a aproape jumătate de veac și suprema reușită a politicii moscovite la adresa poporului român. Toate privirile s-au îndreptat către
Soluții ar fi… by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/6963_a_8288]
-
fi putut atrage decît atenția tagmei specialiștilor, dar Oliver Sacks, medic psihiatru și profesor de neurologie la Universitatea Columbia, nu cade în greșeala urîțirii omenescului prin exces de sofisticărie savantă. El nu face știință pentru colegii de breaslă, ci pentru intelectualii umaniști. Mai mult, el face știință pentru a-și lămuri propriile obsesii muzicale, și de aceea se analizează uneori pe sine încercînd să-și explice de unde efectul mirabil pe care muzica îl are asupra sa. Urmarea este o colecție de
Estropiații melomani by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6965_a_8290]