4,443 matches
-
de exprimare a cunoștințelor pe care ei și le însușesc. La acest stadiu dezvoltarea vorbirii presupune activități de intercomunicare . Stimularea limbajului o realizăm prin toate activitățile din grădiniță. În mod concret în cadrul activităților de educare a limbajului prin metoda conexiunilor interdisciplinare, se aduce contribuție esențială la precizarea, îmbogățirea și nuanțarea vocabularului copiilor printr-o serie de cuvinte și expresii noi precum și la formarea unor trăsături morale pozitive. De exemplu, prin lectura povestirii Căprioara, de Emil Gârleanu s-a realizat îmbogățirea și
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
ale creativitatii Elucidarea creativității a constituit o permanență în istoria psihologiei, rezultând o mare varietate de orientări teoretice, de metode de evaluare a proceselor și produselor creației. În ultimii ani, literatura creativității s-a dezvoltat mult, în special prin cercetări interdisciplinare, lărgind evantaiul orientărilor. Alături de psihologi, în domeniul studierii creativității, s-au realizat cercetări cu caracter aplicativ la care și-au adus contribuția și pedagogi, practicieni, neurofiziologi, geneticieni, inventatori. I 1.2.1.Teoria psihanalitică Conform concepției psihanalitice despre creație fundamentată
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
teama de critică, evaluare, blamare a ideilor, părerilor, opiniilor, favorizând exprimarea liberă, noncomformismul si ascultarea activă a celorlalți. Grupul creativ de formare este condus de un lider care propune programul de antrenament și are sarcina de îmbogățire a fondului informațional interdisciplinar. El urmărește respectarea normelor grupului creativ prevenind tendința de critică și evaluare care se face simțită la participanți la începutul antrenamentului. Normele grupului creativ sunt cele care generează instalarea în reuniunile grupului a unui climat permisiv, liber de critică, de
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
dezvoltării abilităților și priceperilor. În antrenamentul specific grupului creativ de formare sunt activate următoarele variabile: a) variabila demonstrare (oferire de modele, exemple) exersare; b) variabila antrenare și transfer individual și în grup; c) variabila îmbogățire si structurare a fondului informațional interdisciplinar; d) variabila stimularea vectorilor creativi (motivație, afectivitate, vârstă); Grupul creativ de formare se poate utiliza și pentru dezvoltarea unor competențe sociale ca: empatie, comunicare, asertivitate, relaționare, rezolvare de conflicte sau pentru constituirea unor echipe de lucru etc. Pentru începerea activității
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
depăși sau măcar a le reduce intensitatea. Cele mai întâlnite blocaje interne sunt: neîncrederea în forțele proprii, timiditatea, frica de ridicol, de blamul celorlalți, lipsa motivației pentru creativitate, la care se adaugă unele de natură cognitivă: lipsa unui fond informațional interdisciplinar, incapacitatea formulării problemelor etc. Aceste blocaje au fost eradicate și înlocuite cu manifestarea spiritului de inițiativă, încredere în propriile forțe, în evaluarea amânată, toleranță la ambiguitate, interes pentru strategiile creative, creșterea sensibilității la probleme, dorința de afirmare prin originalitate. Aici
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
mult, cu atât se vor dezvolta mai mult răbdarea, îndemânarea, atenția, spiritul de observație, gustul estetic, fantezia și alte calități ce deschid calea spre creație. Am ales această temă deoarece am observat, din experiența avută la catedră, ca o abordare interdisciplinara a conținuturilor învățării asigura o bună înțelegere a cunoștințelor, precum și formarea de deprinderi temeinice de manevrare a acestora. În acest fel câmpul de cunoștințe al elevilor se lărgește, elevii devin capabili să emită judecați de valoare cu mai multă ușurință
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
bună înțelegere a cunoștințelor, precum și formarea de deprinderi temeinice de manevrare a acestora. În acest fel câmpul de cunoștințe al elevilor se lărgește, elevii devin capabili să emită judecați de valoare cu mai multă ușurință. Un rol deosebit revine abordării interdisciplinare a materialului de studiu, aplicățiilor practice. În cadrul abilităților practice am urmărit că elevii să-și îmbogățească, aprofundeze și să-și consolideze cunoștințele dobândite la celelalte obiecte de învățământ și totodată, să le aplice în practică pe unele dintre acestea. Prin
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
practice, clasele I-IV” , editura Petrion, București ,2000 ; Roșca,A. , Marcu V. “Aplicații cu materiale din natură”, editura Aramis, București , 2003. CONCLUZII Abilitățile practice în noul curriculum național au un loc bine definit în formarea armonioasă a personalității. În viziunea interdisciplinara, ca principiu și modalitate de restructurare a conținuturilor școlare, abilitățile practice au menirea de a dezvolta latura practică a personalității, de a-l apropia mai mult pe școlar de muncă, de integrarea în colectivitate, de viața socială. Contribuind la conturarea
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
în același timp să-și autoevalueze comportamentul prin raportare la cele zece porunci. Învățarea și interiorizarea acestor reguli se realizează prin aplicarea la clasă a mai multor metode activ participative: conversația, exercițiul, problematizare, dezbaterea etc. Unele activități extrașcolare, precum Concursului Interdisciplinar Județean Un copil bun pentru o lume mai bună, inițiat și organizat de școala noastră, ajuns în anul 2009 la a șasea ediție, au ca scop educarea elevilor în spiritul cunoașterii și respectării valorilor morale și civice. Dintre obiectivele acestui
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
harului Duhului Sfânt prin Sfintele Taine, ei pot tinde spre împlinirea pentru care au fost creați: asemănarea cu Dumnezeu și fericirea veșnică. În această etapă elevii trebuie să utilizeze în diferite contexte expresiile și noțiunile religioase nou învățate, realizând corelații interdisciplinare (istorie, literatură, muzică, geografie, artă). Demersul didactic va avea finalitățile scontate în măsura în care vom ști să rămânem fideli principiilor evanghelice și, totodată, să apelăm la metodele și mijloacele de învățământ ale didacticii moderne. Orice informație referitoare la Dumnezeu, Biserică, Sfintele Taine
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
onestitate, dar și de valorizare din perspectivă contemporană. Religia ca disciplină cuprinde numeroase lecții de Istorie a Bisericii Ortodoxe Române și de Istorie a Bisericii Universale. Când explicăm un eveniment istoric cu ajutorul unor informații oferite de alte discipline, stabilim legături interdisciplinare. De exemplu, în lecția „Lumea în momentul apariției creștinismului” va trebui să apelăm la mai multe discipline de învățământ, reactualizând informații din următoarele domenii: istorie - situația politică în Imperiul Roman în momentul apariției creștinismului, integrarea fenomenului religios în istoria omenirii
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
ne oferă și ea exemple de arbori remarcabili: Gorunul lui Horea de la Țebea, Stejarul lui Ștefan cel Mare din Borzești, Teiul lui Eminescu, etc. Lecțiile introductive ale fiecărui obiect de învățământ ne conduc în mod logic spre stabilirea de corelații interdisciplinare prin: obiective, metode de lucru, strategii, etc. Lecțiile de sinteză constituie și ele o modalitate de abordare interdisciplinară. Acestea realizate sub forma unor dezbateri, prezentări de lucrări elaborate pe grupe de lucru sau comentarea informațiilor asimilate de elevi din sursele
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
extinde și adâncește conexiunile dintre discipline. Pentru realizarea acesteia profesorul, fără să fie un encicloped, trebuie să posede o solidă pregătire în disciplina sa, pe fondul unei culturi generale, care să-i permită descoperirea analogiilor și elaborarea sintezelor. Prin conexiunile interdisciplinare stabilite, accentuăm caracterul formativ al studiului Religiei, mărim resursele ei de modelare a personalității elevilor prin apelul la valori și la modele umane. Religia este o sursă inepuizabilă de valori și comportamente cu valoare de model, atât pentru ființa umană
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
extrașcolară are mereu în atenție nevoia de adaptare la cerințele individuale, diverse ale tuturor copiilor, la interesele de cunoaștere și potențialul lor. Modalitățile de concretizare a acestui tip de educație: proiecte, manifestări cultural-religioase, conferințe, pelerinaje, excursii etc, oferă posibilitatea abordărilor interdisciplinare și transdisciplinare, exersarea competențelor și abilităților de viață într-o manieră integrată, de dezvoltare a personalității elevilor. Alături de acestea, putem enumera și alte beneficii ale activităților extrașcolare în cadrul procesului instructiv educativ: • creșterea calității actului educațional și a rezultatelor învățării; • introducerea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
cu efort propriu la soluționarea unor situații, probleme noi. Guilford evidențiase posibilitatea ca întregul sistem educativ să-și îndrepte atenția spre educarea creativității. Instruirea trebuie realizată în direcția formării gândirii independente, a formulării juste a problemelor, a căutării unor răspunsuri interdisciplinare, stimulării curiozității, deschizându-se drum liber originalității. Educarea creativității nu mai este și nu mai trebuie să fie pentru nimeni o contradicție în termeni (Skinner, 1971); dimpotrivă, trebuie să devină calea transformării creativității dispoziționale în creativitate manifestă, drumul valorificării și
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
diversificarea și diferențierea adecvată a conținutului și metodologiei activității didactice în raport cu receptivitatea optimă a școlarului față de aceste activități. Gestionarea optimă a resurselor, crearea unor situații de învățare cu sporită valoare formativă, utilizarea metodelor și procedeelor didactice interactive, realizarea unor corelații interdisciplinare, stabilirea tipurilor de interacțiune didactică capabile să promoveze manifestarea liberă a potențialului psihic în învățare, realizarea unei evaluări cu efecte formative constituie tot atâtea direcții de exersare a dispozițiilor creative ale elevilor. Învățarea școlară trebuie să conducă la formarea și
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
familiei au fost inițial filologice, etnologice și istorice, abia în secolul al XX lea concepându-se teorii și cercetări sistematice sociologice, psihosociale, psihologice, sexologice și de psihopatologie familială." Așadar, prin complexitatea sa problematica familiei, a suscitat numeroase abordări de pe poziții interdisciplinare. Sociologic, familia este un grup special axat pe funcțiile sale, pe realitățile dintre membrii, pe sistemul de comunicare și interrelaționare. Ca formă specifică de comunitate umană desemnează „grupul de persoane unite prin căsătorie, filiație sau rudenie,ce se caracterizează prin
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
și avertizarea. 5. Promovarea unei densități ecologice mai mari. 6. Menținerea populațiilor dăunătoare la un nivel minim, pentru a menține și dușmanii naturali în vederea prevenirii apariției unor noi patogeni care-i pot înlocui pe cei vechi. 7. Orgnizarea unei activități interdisciplinare. 8. Urmărirea dezvoltării plantei gazdă. 9. Folosirea metodelor agrotehnice de combatere. 10. Folosirea soiurilor rezistente. 11. Organizarea unor cursuri de instruire și a unui program de popularizare. 12. Organizarea unui sistem administrativ eficace pentru protecția plantelor. Este evident, că în cadrul
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
legislația existentă privind dezvoltarea metropolitană <footnote www.mai.gov.ro. footnote> . Proiectul de structurare a Zonei Metropolitane Iași a fost cel mai complex proiect abordat în cadrul Programului GRASP și pe teritoriul României în domeniul parteneriatului metropolitan. A presupus eforturi integrate interdisciplinare, interinstituționale și intersectoriale, a solicitat contribuții din partea factorilor de decizie, a specialiștilor, a consultanților români, activând la nivel local și central. (Trebuie menționat debutul în 2002 a unui proiect similar, inițiat tot cu finanțare USAID, Zona Metropolitană Oradea; iar în
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
antropice, dar și elemente instituționale și culturale - reprezintă acel complex funcțional care susține calitatea vieții populației. Amenajarea teritoriului are un caracter predominant strategic, stabilind direcțiile de dezvoltare în profil spațial, care se determină pe baza analizelor multidisciplinare și a sintezelor interdisciplinare. Documentele care rezultă din acest proces au un caracter atât tehnic, prin coordonările spațiale pe principiul maximalizării sinergiilor potențiale ale dezvoltării sectoriale în teritoriu, cât și legal, având în vedere că, după aprobarea documentațiilor, acestea devin norme de dezvoltare spațială
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
banilor. Așa cum s-a arătat, bursa este o piață prin excelență, o instituție specifică economiei concurențiale, privată sau de stat, înființată prin lege și supraveghetă de stat. Referitor la conceptul de bursă, acesta este destul de complex, având un caracter plurivalent, interdisciplinar și integratoriu. Bursa este o piață special organizată de către stat sau de asociații private, în cadrul căreia se pot încheia tranzacții de mărfuri, acțiuni, obligațiuni, redevențe, bonuri de tezaur, trate, bilete la ordin, navluri, asigurări, valute etc. Bursa reprezintă o instituție
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
calificativelor prin raportare la descriptorii de performanță; apariția metodelor alternative de evaluare; complementaritatea probelor scrise, orale, practice); La nivel metodic, aplicativ există varianta introducerii unui curs practic de creativitate, repetabil la anumite variante de timp. Acesta prezintă un triplu caracter: interdisciplinar informații, metodologie, aplicații; supradisciplinar ca realizare și finalitate; paradisciplinar ca plasare în programa școlară, alături de celelalte discipline de studiu. Scopul oricărei educații/ autoeducații creative este acela de a da/ de a avea posibilitatea folosirii din plin a întregul potențial, iar
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
pedagogii a creativității ceea ce la nivel de teorie se realizează, însă în practică întâmpină dificultăți; b) introducerea unui curs aplicativ de creativitate ca o materie de sine stătătoare, repetabil la anumite intervale de timp. Acesta va avea un triplu caracter: interdisciplinar (ca metodologie, material faptic și aplicații), supradisciplinar (ca realizare și finalitate) și paradisciplinar (ca plasare în programa școlară, alături de celelalte discipline de studiu). Deși susținători există de ambele părți, soluția eficientă o considerăm a fi complementaritatea celor două perspective, concretizată
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
priceperilor. În antrenamentul specific grupului creativ sunt activate următoarele variabile îCaluschi M., 2001, p. 45): a) variabila demonstrare îoferire de modele, exemple) exersare; b) variabila antrenare și transfer individual și în grup; c)variabila îmbogățire și structurare a fondului informațional interdisciplinar; d) variabila stimularea vectorilor creativi îmotivație, afectivitate); Grupul creativ de formare se poate utiliza și pentru dezvoltarea unor competențe sociale ca: empatie, comunicare, asertivitate, relaționare, rezolvare de conflicte sau pentru constituirea unor echipe de lucru etc. Pentru începerea activității și
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
ordinii și clarității...” Jules Michelet „Puterea și măreția naturii în toate aspectele ei nu-l impresionează pe acela care se mulțumește să o contemple în detaliul părților și nu în tonalitatea ei.” Pliniul cel Bătrân Există preocupări, tradiții ale cercetării interdisciplinare, tendința spre unitate nefiind nouă. Aplicarea, căutarea interdisciplinarității devine, una dintre marile axe ale istoriei cunoașterii. Pe măsura ce progresul științific se realizează prin specializare, preocuparea pentru unitate trezește dorința unei regrupări care să remedieze insuportabila fărâmițare a domeniilor cunoașterii
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]