3,529 matches
-
mod curent, prin lector se înțelege "cititor", cel ce are capacitatea (dobîndită) de a citi (adică de a recunoaște grafemele și literele ca semnificant și de a le atribui un semnificat / o semnificație textuală). În semiotica textuală, acțiunea receptivă și interpretativă a lectorului este un obiectiv fundamental, deoarece lectura este în acest caz un proces complex de analiză. Prin extensie, lectura devine sinonimă cu interpretarea oricărui tip de text. În cadrul teoriei literaturii, "lectorul" este conceptul care stă la baza teoriei receptării
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
discursului, prin valorificarea distincțiilor dintre coerență, coeziune și conexitate. Mai frecvent folosită este sintagma lingvistica textului (sau lingvistica textuală) și aceasta însă o realizare a ultimelor decenii, dar cu evidente posibilități de a deveni denumirea unei discipline cu mari posibilități interpretative. Lingvistica textului nu este o teorie a frazei extinsă la text, ci o "translingvistică", adică o disciplină care, alături de lingvistica limbii, analizează coeziunea și coerența textelor. E. Coșeriu este cel care lansează acest concept, în studiul "Determinación y entorno. De
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ai înfuriat numai puțin, încît ne-ai speriat pe toți.). V. figură, ironie. DUBOIS 1973; DSL 2001; CRUSE 2006. RN LOCUTOR. Pentru cuvîntul locutor cu semnificația "persoană care vorbește; subiect vorbitor care produce enunțuri" există, în funcție de teorii și de orientările interpretative, mai multe sinonime. Într-o interpretare ce ține de rigorile teoriei enunțării, prin locutor nu se înțelege persoana care produce efectiv enunțul, ci persoana pe care enunțul o prezintă ca sursă a enunțării. Aceasta permite ca, în cazul unor formulare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
entitate sau ansamblu care reprezintă o unitate distinctivă (și esențială) sub aspect valoric sau funcțional". În analiza fenomenelor și structurilor lingvistice, modul se folosește ca element central al unor sintagme numitoare ce fac parte din nomenclaturi propuse pentru diferite metode interpretative. Astfel, pentru J. A. Fodor, modulul lingvistic este cel care furnizează forma logică a enunțului, adică suita structurată de concepte ce servește drept intrare (bază inițială) în procesul de interpretare pragmatică a enunțului de către sistemul central de gîndire. Această interpretare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
explicat procesele de interferență aflate la baza înțelegerii enunțurilor în context. Pragmatica s-a dezvoltat, pe de o parte, sub forma unei aplicații pe baza unui program conceptual și, pe de altă parte, prin descoperiri progresive, care au identificat mijloace interpretative, îndeosebi pentru aspectele non-contextuale ale enunțurilor. Relațiile pragmaticii cu lingvistica sînt deosebit de complexe și vizează în mod deosebit semantica, impunîndu-se exigența de a delimita frontierele, deoarece unele aspecte ale analizelor reflectă atît folosirea limbii și procesele de comunicare (domeniu atribuit
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
același cîmp topic în discurs, este necesară generalizarea enunțurilor prin metapredicate. Acestea, la rîndul lor, trebuie să ia o formă care ține cont de proprietățile semantice comune celor două enunțuri. În funcție de maniera în care X și Y prezintă aceleași instrucțiuni interpretative de natură argumentativă, ce vizează aceleași concluzii, iar orientarea argumentativă este aceeași pentru cele două enunțuri, se stabilește gradul de diferență și cel de asemănare, împărțit în trei clase: refrazare, reformulare cu grad ridicat de asemănare și reformulare cu asemănare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
extinsă. În cadrul a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, determinarea semelor și combinarea lor rezultă din stabilirea intertextualității, a contextelor și a situațiilor de comunicare. De fapt, operațiile interpretative ale lectorului (interlocutorului) construiesc sensul folosindu-se de seme, delimitate cu diferite grade de precizie și în diferite combinații. În acest mod, dacă noțiunea "sem" își păstrează trăsătura de element de bază, ea nu urmează o rigurozitate deplină, fiind adaptată
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
constantă - fixitatea, ca atribut al expresiei finite (ediție definitivă, operă completă), și una variabilă, la nivelul sensului, deci la polul receptării, dar variabilitatea sensului este imanentă procesului de creație: după U. Eco, un text este un produs al cărui destin interpretativ trebuie să facă parte din propriul său mecanism generativ. Abordarea din perspectivă semiotică a textului a presupus trei direcții de investigare, distribuite la cele trei niveluri ale semiozei: sintactic, semantic și pragmatic. Ipostaza sintactică a textului are drept premisă ideea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
imposibil de aplicat o grilă unică secvențelor textuale eterogene; totuși, se poate aprecia că există o dominantă (discursiv-)textuală supraordonată la care tind secvențele microtextuale inclusive adiționate sau inserate ierarhic, macrotextul fiind diagnosticat în ansamblu ca narativ ori descriptiv. Practica interpretativă demonstrează însă mai degrabă o eterogenitate sau o cvasieterogenitate a textelor, întrucît secvențele descriptive și dialogice se transformă uneori în soluții de continuitate în textele narative, astfel încît este admisibilă ideea că toate speciile, genurile și subgenurile sînt clase, stabilite
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
semiotica generale, Bompiani, Milano, 1975 (trad. rom. Tratat de semiotică generală, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1982); A Theory of Semiotics, Indiana University Press, 1976 (trad. rom. O teorie a semioticii, Editura Trei, București, 2008); Lector in fabula. La cooperazione interpretativa nei testi narrativi, Bompiani, Milano, 1979 (trad. rom. Lector in fabula, Editura Univers, 1991); Semiotica e filosofia del linguaggio, Einaudi, Torino, 1984; I limiti dell'interpretazione, Bompiani, Milano,1990 (trad. rom. Limitele interpretării, Pontica, 1995, Polirom, 2011), La ricerca della
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cadenței ca viteză cu care se povestește ceea ce se spune nemijlocit. 3.2.3. Rezumatul și scena Mai des întîlnite și mai interesante ca cele discutate mai sus sînt prezentarea relativ accelerată și aceea relativ lentă - cunoscute ele în urma descrierii interpretative a poeticii lui Henry James realizată de Lubbock, ca rezumat și scenă (Lubbock, 1921). Pe scurt, cadența este accelerată printr-o comprimare textuală a unei anumite perioade a istoriei într-o formulare relativ scurtă a trăsăturilor sale esențiale. Rimmon-Kenan (1983
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
informații asupra lumii”), pe care le putem folosi în interpretări. Modul de a le aduce în discuție va varia de la cititor la cititor în cel puțin două lucruri, în ceea ce privește calitatea (profunzimea și acuratețea) cunoștințelor cititorului cît și evaluarea interpretativă a acestor cunoștințe. Am putea rezuma aceste două componente informaționale astfel: fapte și ideologie. Ca să luăm un exemplu, presupun că citesc următorul text: Este August 1880, și străzile prospere din capătul de vest al Londrei sînt aglomerate de trăsuri cu
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
simplei denominalizări textuale a cuvîntului "cerșetor”, am tratat cerșetorul ca o problemă în curs de a fi salvată. Acest gen de analiză pare a fi pusă în evidență de către chiar termenul în sine, "cerșetor”; pare a aparține unui cîmp semantic interpretativ pe care îl invocă termenul denotînd o specie ce este mai extinsă și subiectivă decît o explicație dintr-un dicționar tradițional. Comparînd, să considerăm ce s-ar întîmpla din punctul de vedere al interpretării dacă textul s-ar termina în
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
același ansamblu de trăsături și să cadă de acord asupra prezenței sau absenței lor la personajele unui text. Prezența unor asemenea neconcordanțe într-o analiză sau alta, ca și faptul că ele reflectă ipostazele analiștilor, reprezintă un indiciu al divergențelor interpretative și chiar ideologice. Printre elementele fundamentale ale analizei personajelor, un subiect delimitabil și care atrage de multe ori atenția este pur și simplu felul în care personajului i se dă un nume în text: atunci cînd se referă la un
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
procesare mentală” pentru a ne da seama de ceea ce am văzut, pentru a stoca imaginea, cel puțin în memoria de scurtă durată a filmului, și pentru a fi capabili să vorbim despre film după aceea, și să ne formăm opinii interpretative. Cum facem aceste lucruri este mai puțin clar și mai puțin exact decît în cazul romanului, unde de obicei avem textul în fața noastră și ne raportăm la el. "Citirea” unui text scris este foarte diferită de "citirea” unui film, în
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
de vedere similar, în interpretare? Este o sarcină categoric diferită, deoarece un spectator atent va observa o serie de descrieri (nu citite) ale Emmei care face, vorbește și poate gîndește. Și din aceste descrieri spectatorul trebuie să ajungă la concluzii interpretative. Dar, în afara reprezentării filmice a vorbirii și gîndirii personajelor, materia spectatorului este în mare parte nonverbală. Din această fuziune a vorbirii personajelor și a descrierilor nonverbale, spectatorul trebuie să ajungă la concluzii interpretative. l. În ce măsură filmul și novelizările la, de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
descrieri spectatorul trebuie să ajungă la concluzii interpretative. Dar, în afara reprezentării filmice a vorbirii și gîndirii personajelor, materia spectatorului este în mare parte nonverbală. Din această fuziune a vorbirii personajelor și a descrierilor nonverbale, spectatorul trebuie să ajungă la concluzii interpretative. l. În ce măsură filmul și novelizările la, de exemplu, Trainspotting sau Like Water for Chocolate trebuie să aibă obiective diferite și, de fapt, să nu fie aceeași narațiune? Este redarea unei cărți în film, sau invers, comparabilă cu traducerea literară? Limba
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Modelul nu este așadar teoria sau o teorie, ci aplicarea unei teorii la un obiect, modelul se înrădăcinează așadar într-o teorie prealabilă. În sfârșit, modelul celor patru clivaje e un model de tip deictic, adică descrie și enunță reguli interpretative, însă nu pretinde că furnizează vreo explicație. Luarea în calcul a proprietăților inerente caracterului de model sau, mai exact, statutului logic sau epistemologic, impune ca utilizatorii acestuia să-i respecte constrângerile structurale. Astfel, dorința de a adăuga clivaje noi, sau
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
prin adăugarea unei coloane, matricea inițială 2 x 2 într-una nouă de tipul 2 x 3; se adaugă astfel două clivaje potențiale, unul teritorial și altul funcțional. Tabelul 4 ilustrează încercarea noastră de a integra vechile democrații populare în cadrul interpretativ rokkanian. Tabel 4 Revoluție națională Revoluție agroindustrială Revoluție internațională Clivaje Clivaje Clivaje Teritorial Centru / periferie Piață contra natură Postcomuniști contra democrați Funcțional Biserică / stat Proprietari contra muncitori Ultraliberali contra socioliberali Principalul merit al schemei noastre este acela că există și
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
unul dintre argumente fiind acela că există construcții în care nominalul acordat nu are nicio relație sintactică cu verbul care se acordă cu el. Potrivit lui Bobaljik, componenta sintactică ar genera o reprezentare abstractă, care stă la baza a două componente interpretative: (45) Sintaxă (Narrow Syntax) | | /\ Morfologia - / \ / \ Forma Fonologică Forma Logică Această reprezentare adaugă componenta Morfologie ca parte a Formei Fonologice: Morfologia ar utiliza structura sintactică oferită de componenta Sintaxă și ar modifica-o pentru a produce o formă fonologică. Un rol
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
colectivă): (183) a. Ion este etno- și antropolog- b. Maria este etno- și antropolog. Dacă lectura este cea din (183), propoziția (181) nu este problematică sub aspectul acordului în număr. În schimb, pentru lectura din (182), se pune problema reconstituirii interpretative a sintagmei etno- și antropologi ca o coordonare de două singulare. Aceasta trebuie să aibă sensul "etnolog și antropolog", pentru această lectură, nu sensul "etnologi și antropologi" (care corespunde propozițiilor din (183)). Trebuie să presupunem că există două tipuri de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și adjectivul. Având în vedere că articolul nu poate realiza un acord de tip referențial și că sintagma coordonată nu are trăsături formale, singurele posibilități de exprimare rămân: (a) acordul doar cu cel mai apropiat conjunct, urmând ca la nivelul interpretativ să fie refăcută unitatea sintagmei coordonate (unitate "ruptă" de acordul doar cu un conjunct); această posibilitate este limitată de constrângerea ca genurile conjuncților să coincidă (sau să impună aceeași realizare a acordului țintei adjectiv); (b) repetarea termenului care se acordă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
să unifice toate operațiile gramaticale pe baza principiului "minimului efort" (least effort). Principalele diferențe de ordin tehnic dintre PM și modelele anterioare privesc, pe de o parte, arhitectura sintaxei: respingerea D-Structurii ca nivel între Lexicon și cele două interfețe interpretative, LF și PF − altfel spus, în PM, nivelele de reprezentare sunt limitate la cele necesare conceptual, adică la cele de interfață cu sistemele performative −; pe de altă parte, mecanismele tehnice: se renunță la operația de guvernare, fundamentală în GB, preferându
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
10. În mod indirect, studiile de caz pot avea o contribuție importantă la stabilirea unor afirmații generale și, astfel, la construcția de teorii în știința politică", admite Arendt Lijphart 11, care distinge între șase tipuri de studii de caz: non-teoretic, interpretativ, generator de ipoteze, care confirmă teoria, care infirmă teoria și cazuri deviante. Un studiu asupra unei singure țări ar putea deveni, retrospectiv, cu adevărat comparat dacă este reprodus în una sau mai multe alte țări, și dacă această reproducere se
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
lui Eminescu, Ed. Europa Nova, 1994, Misterul morții lui Eminescu de Ovidiu Vuia, Ed. Paco, 1996, Dubla sacrificare a lui Eminescu de Th. Codreanu, Ed. Macarie, 1997 și Înspre alt Eminescu, de Ion Filipciuc, Ed. Augusta, 1999. Ultimele două preiau interpretativ sugestii și date sporadice din cele anterioare, care, la rândul lor, alteori, au în vedere lucrarea Eminescu. Structura somato-psihică a medicului militar din lași, Ion Nica, apărută în 1977. Toate se bazează pe pasiunea și competența cu care autorii încearcă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]