4,202 matches
-
te voi ajunge odată, chip de naiadă, vom fi iară mireasmă în doi; lasă-te pe umărul meu, s-ascultăm murmurul ploii, mutând în legendă visele, râzând și plângând... cad ploile pe casa mea de meșter cioplitor în cuvinte, te inundă toamna, poezie, cu dansuri stranii de cocori, poate că noi în rotire continuă și-n veșnică ardere suntem naivii acestui secol care mai credem în tine, lacrima noastră poate renaște o altă lume cu alte văi care despart munții, visatul
TRECE SEPTEMBRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376123_a_377452]
-
puzderie-n frumusețevor înflori mâine, în timpuri de elită.... IX. LA MULȚI ANI, ROMÂNIA!, de George Pena , publicat în Ediția nr. 2161 din 30 noiembrie 2016. Iubim precum Soarele iubește pământul în superb moment de treziri terestre; vrem să ne inunde prin simțiri triumful acestor prefaceri ce deschid ferestre. Și astăzi ne răsfrângem în împlinire, ne regăsim solemni - timpi victorioși - spre viitor, viața, călătorește-n devenire și pulsează-n noi, sânge de strămoși. Ne risipim în lume într-o clară iubire
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
sonoră. Plămădiți suav, din esențe tari, nebănuite, râvnim setoși, un timp înalt, sărbătoresc; în noi, teluric, mari iubiri dezlănțuite ne rostesc, mereu, cu tot ... Citește mai mult Iubim precum Soarele iubește pământulîn superb moment de treziri terestre;vrem să ne inunde prin simțiri triumfulacestor prefaceri ce deschid ferestre.Și astăzi ne răsfrângem în împlinire,ne regăsim solemni - timpi victorioși -spre viitor, viața, călătorește-n devenireși pulsează-n noi, sânge de strămoși. Ne risipim în lume într-o clară iubire,tot intuim
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
Citește-l pe Homer cel orb el doar și-a imaginat iubirea pe când tu ai iubit orbește. Marea e ca inima unui om îndrăgostit. E nesfârșită, năvalnică și tare zbuciumată când pierde iubirea. Știi bine că marea e ca inima inundată de iubire unde înoată peștii odată cu glasurile amintirilor și unde li se umezesc ochii pironiți în zarea amurgită. Când erai copil visai să fii argonaut, să străbați toate mările inclusiv marea iubirii. Un corsar ți-ar fi spus că toate
INIMA MĂRII de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376248_a_377577]
-
trebuie scrise, și trebuie citite! Trebuie scrise fiindcă, dincolo de anecdotica lor individuală, de nota lor subiectivă, aceste cărți, ce ignoră în aparență beletristica, cumulează valențe documentare și de frescă socială, panoramând o lume vie, reală, lipsită de butaforie idilică, și inundată de o imundă suferință, față de care nu mai puțin imunda boemă riscă să devină o “prestidigitație” la modă. Într-o lume tot mai văduvită de repere paseiste, lume ce-și uită regretabil de repede propriul său trecut, proiectându-și în
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
Iarnă îmi bate la geam Cu fulgi mari, albi, frumoși Sufletu-mi strigă în înalt - Doamne la mine e cald Aburind se înalță simțirea În mine aprind Devenirea ... Iarnă îmi bate la geam Îl deschid și respir aer tare Ființă inundă întreg Universul Universul inundă o ființă Tobe ce bat sacadat ... Îngâna al meu respirat! Citește mai mult Iarnade Maria Teodorescu BahnareanuIarna îmi bate la geamCu fulgi mari, albi, frumosiSufletu-mi strigă în înalt- Doamne la mine e caldAburind se înalță
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
geam Cu fulgi mari, albi, frumoși Sufletu-mi strigă în înalt - Doamne la mine e cald Aburind se înalță simțirea În mine aprind Devenirea ... Iarnă îmi bate la geam Îl deschid și respir aer tare Ființă inundă întreg Universul Universul inundă o ființă Tobe ce bat sacadat ... Îngâna al meu respirat! Citește mai mult Iarnade Maria Teodorescu BahnareanuIarna îmi bate la geamCu fulgi mari, albi, frumosiSufletu-mi strigă în înalt- Doamne la mine e caldAburind se înalță simtireaIn mine aprind Devenirea
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
Citește mai mult Iarnade Maria Teodorescu BahnareanuIarna îmi bate la geamCu fulgi mari, albi, frumosiSufletu-mi strigă în înalt- Doamne la mine e caldAburind se înalță simtireaIn mine aprind Devenirea ...Iarnă îmi bate la geamIl deschid și respir aer tareFiinta inundă întreg Universul Universul inundă o fiintaTobe ce bat sacadat ...Îngâna al meu respirat!... IX. FETIȚĂ BIBELOU ȘI CÂINELE FĂRĂ UMBRELA, de Maria Teodorescu Băhnăreanu , publicat în Ediția nr. 1782 din 17 noiembrie 2015. Fetiță bibelou și câinele fără umbrela A
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
Maria Teodorescu BahnareanuIarna îmi bate la geamCu fulgi mari, albi, frumosiSufletu-mi strigă în înalt- Doamne la mine e caldAburind se înalță simtireaIn mine aprind Devenirea ...Iarnă îmi bate la geamIl deschid și respir aer tareFiinta inundă întreg Universul Universul inundă o fiintaTobe ce bat sacadat ...Îngâna al meu respirat!... IX. FETIȚĂ BIBELOU ȘI CÂINELE FĂRĂ UMBRELA, de Maria Teodorescu Băhnăreanu , publicat în Ediția nr. 1782 din 17 noiembrie 2015. Fetiță bibelou și câinele fără umbrela A fost odată ca niciodată
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
treaz cu spiritul să audă vocile celor pe care i-a căntat. Poate ne influențează să nu mai semănăm un asemenea tip de pesimism. Sorii călători: „Nu ne mai așteaptă mările eminesciene, să ne prăbușim în ele. Valurile lor au inundat nisipul clepsidrelor și noi vedem cum timpul curge mai repede prin sufletul omului.” Luceferii și cetina: „Brazii eminescieni au fost duși la căpătăiul dalbilor pribegi. Noi nu mai răsărim din umbră de cetini. Ne e deschisă mai larg calea spre
OMENIREA POATE CERE IERTARE? de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379686_a_381015]
-
aprins-a focul vălvătaie. Ascultă-mi inima, ce zbate focul cel pune în cuvinte ! Până la tine nu răzbate dogoarea dragostei fierbinte? Ascultă-mi inima și...taci ! Lasă, doar, inima-ți răspundă ! Răspunsu-ți va fi drept tălmaci a vrăjii care ne inundă . 5 iunie 2015 Mara Emerraldi Referință Bibliografică: ASCULTA-MI INIMA / Mara Emerraldi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1617, Anul V, 05 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mara Emerraldi : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ASCULTA-MI INIMA de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379743_a_381072]
-
Autorului condorul ridicat în zare de pe înalții Cordilieri voia să vadă dacă-n soare se-ascund sau nu se-ascund tăceri urca purtat de aspre vânturi apoi plutea pe calde unde pândind ca primele cuvânturi din stea pornite să-l inunde s-a ridicat chiar peste nouri unde și aerul dispare și rătăcit printre halouri a dat să prindă glas din soare soseau săgețile din astrul ce-avea căldură și mărire și inundau tăcut albastrul cu un potop de strălucire dar
CONDORUL RIDICAT ÎN ZARE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379746_a_381075]
-
ca primele cuvânturi din stea pornite să-l inunde s-a ridicat chiar peste nouri unde și aerul dispare și rătăcit printre halouri a dat să prindă glas din soare soseau săgețile din astrul ce-avea căldură și mărire și inundau tăcut albastrul cu un potop de strălucire dar nici un sunet nu răsare purtat de raze de lumină privește înc`odată-n zare și zboară-apoi pe calea-i lină în rotocoale largi cât lumea s-a pogorât pe vârf de munte
CONDORUL RIDICAT ÎN ZARE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379746_a_381075]
-
dimensiuni. A recunoscut, după mare sforțare, chipul îngrijorat aplecat asupra ei și a văzut lacrimile mari izvorând, în cea mai adâncă tăcere, din ochii mamei sale. A suspinat adânc și a strigat cu un ultim efort: - Mamă! Lacrimile i-au inundat ochii și toată ființa ei s-a prăbușit într-un alt leșin... Referință Bibliografică: Episodul 4, cap. Vise spulberate, din CHEMAREA DESTINULUI / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1633, Anul V, 21 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
EPISODUL 4, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379680_a_381009]
-
se prind de suflet, Noaptea-mi înfășoară trupu-n mantia-i de abanos, La prăpastia răbdării îmi opresc nesigur umblet, Către Cer mă-nchin, în așteptare. Vreau ca al nesiguranței văl să fie dat de-o parte, Zorii izbăvirii să-mi inunde trup și inimă Citește mai mult Noaptea, pasăre de pradă lacomă și hrăpăreață,Aripi negre a întins și freamătă pământul tot,Prins în menghină de întuneric nu mai face fațăUmbrelor ce-au biruit lumina.Nou-născutele cuvinte s-au umplut de
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
se prind de suflet,Noaptea-mi înfășoară trupu-n mantia-i de abanos, La prăpastia răbdării îmi opresc nesigur umblet,Către Cer mă-nchin, în așteptare.Vreau ca al nesiguranței văl să fie dat de-o parte,Zorii izbăvirii să-mi inunde trup și inimă... XXXI. MAREA SPERANȚEI, de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 1293 din 16 iulie 2014. Mi-ascund sentimentele-n pânza corabiei tale fugare Să plângă, să râdă, să cânte cu valuri nebune ori calme, Să uite că
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
margine de pădure, într-un decor decupat dintr-un pliant promoțional, câțiva turiști și turiste ascultau vrăjiți simfonia primăverii. Stăteau tolăniți pe iarba mătăsoasă, cu ochii închiși și gurile deschise, dornici ca trilurile ce picurau din frunzișul des să le inunde sufletele. Simțeau cum energia lină a misterioaselor ciripituri le purifica celulele otrăvite de stresul cotidian. Dar toți căzură în extaz când fagotul cucului din depărtare le transmise fascinantele silabe. Ce efect aveau acestea când zburau prin eter de peste tot și
CU-CU! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379755_a_381084]
-
a găsi un aliat în filozofia existențialistă (“greața”, Camus) nu-i furnizează eului nici o soluție în efortul său nemilos de a depăși criza: neantul, prin el însuși, refuză orice profunzime (Melancolia Capricornului). Tot ce rămâne este locul dintre două lumi, inundat de singurătate, melancolie, suferință: “În prozele tale nu iubește nimeni?!”(p.141). Un fel de Samsara sui-generis. În plan artistic, această luptă, această dezbatere continuă, această mascare a durerii, a disperării, a angoasei, sub (auto)deriziune bonomă, sub o grimasă
EUGEN DORCESCU, PROZA UNEI LUMI INTERMEDIARE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374703_a_376032]
-
atrase atenția un mic magazin de legume-fructe, înghesuit între un magazin cu perdele și un atelier foto. În fața intrării, se înălța o piramidă de lăzi din care sclipeau orbitor ciorchini uriași de struguri rubinii. Mihai simți instant cum saliva îi inundă gura. Boabele rotunde și cărnoase, păreau să plesnească sub încărcătura unui must luminos și secret, care promitea un răsfăț pe cinste papilelor gustative. O vânzătoare mărunțică apăru pe trotuar, scuturându-și părul prins într-o coadă roșcovană. Îi aruncă o
STRUGURI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374755_a_376084]
-
înscrisă De la-ncepulul lumii, fără contract de-accept; Poate s-ar plânge-o clipă, dar lacrima-i închisă Într-o clepsidră spartă, și n-ar fi înțelept Ca fluvii reci de sare să curgă în neștire Încetinind și gândul și inundând tăceri; Te-ating eu cu aripa, te-adun într-o privire Și te trimit, să dormi în visul meu de ieri. Așa te voi surprinde într-un moment de teamă Și îți voi prinde trena, să te încetinez, Și nu
O PAUZĂ DE-O MOARTE SĂ-MI IAU de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374800_a_376129]
-
sa spre Infinitul Tată. Ordinea versurilor autoarei este dată de dezordinea clocotului interior. Scrisul ei este asemeni unui râu de munte după o ploaie torențială care nu mai are spațiu suficient între maluri, se sufocă de restricții și se revarsă inundând toate limitele înconjurătoare prin versul încifrat, greu de abordat de un neinițiat. Anne Marie scrie coduri existențiale dictate de Tatăl Creator, pentru luminarea celor care ating cu sufletul opera sa. Este ca o Mamă Universală, creatoarea frumosului în toate formele
AUTOR: CARMEN POPESCU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371680_a_373009]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > POEMELE IUBIRII 5 Autor: Maria Luca Publicat în: Ediția nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Noatalgie de toamnă Mă inundă toamna cu ploaie și frig... În tăcerea nopții te mai chem...te strig Și ascult ecoul miilor de șoapte Ce se nasc timid și se pierd în noapte... Toamna mă îndeamnă la melancolii Dar îmi plânge dorul și te chem
POEMELE IUBIRII 5 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371713_a_373042]
-
șoapte Ce se nasc timid și se pierd în noapte... Toamna mă îndeamnă la melancolii Dar îmi plânge dorul și te chem să vii Să pășim în doi a iubirii trepte Înveliți în noapte și cu toamna-n plete... Mă inundă toamna și e frig...și plouă... Și mi-e dor de tine...de o viață nouă... Unde ești? Te-aștept...Toamna va pleca Eu aștept cuminte revenirea ta! Mai spune-mi... Mai spune-mi...mai vreau să aud Cuvinte ce
POEMELE IUBIRII 5 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371713_a_373042]
-
cărturari moldoveni, trecând cu lejeritate și cu o anumită formă de evlavie peste tot ceea ce înseamnă istorie și cultură în spațiul geografic al Bucovinei și al Câmpulungului Moldovenesc. Vocea sa gravă cucerise întreaga asistență și pătrundea, prin liniștea profundă ce inundase încăperea, în urechile și în conștiințele noastre, subordonându-ne gândirea și impresionându-ne prin miezul cuvintelor și expresiilor folosite. Erau, fără îndoială, izvorâte din adâncul sufletului unui iubitor al istoriei și al literaturii neamului românesc, al unui împătimit al literelor
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
merg ades Să sorb licori albastre din cupe de cristal. Fantasme diafane în preajma mea se țes Și mă cuprind, în taină, în zborul sideral. Cunosc un tărâm pe unde-am fost hoinară Și-am adormit la sânul înmiresmat al verii, Inundată de-o lumină purpurie crepusculară Și de-al clopotelor cântec din noaptea învierii. Cunosc eu sfânt tîrâm-EDENUL meu din vis Pe unde-alerg în noapte și-n ZORI m-adăp din nou Din cupele-mbujorate ale florii suave de cais Și din
TĂRÂM DE VIS de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375640_a_376969]