4,886 matches
-
la clasicism, „cu încercarea de a înlătura mâzga postmodernismului opzecist al cărei poezie nu trasmitea nimic, aducând un deserviciu limbii literare”. Exegetul constată, cu obiectivitate, următoarele: „Poezia actuală, cea care nu se înscrie în globmodern, are diferite caractere revelatoare - colocvialitatea ironică, folosind semnele de punctuație nefirești și o oralitate simulată, discursurile care încearcă să spună totul pentru a masca diferite complexe, cum ar fi forme de demențializare a realului, poeme schizofrenice, pornografice, obsesii viscerale, autoexecuțiile eului și simțiri dereglate, promovarea gradului
CU DURERE ŞI DRAGOSTE PENTRU ARTISTUL CONTEMPORAN, DE FLORIN T ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371718_a_373047]
-
după ce concepe un număr de opere, umple cupa creației cu idei în mod diferit, deodată diferit, față de acumulările sale scriitoricești, schimbă stilul și chiar atitudinea. Dacă până la momentul acela a trecut prin perioade line, sau revoltate, a fost furibund sau ironic, a râs sardonic, sau a plâns resemnat, a suferit de temeri, îndoieli, a revenit optimist sau a extras radical ideatic din experiența sa- toate acestea s-au întâmplat din harul său aparte, cel de a sublima trăirea și realitatea prin
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
după ce concepe un număr de opere, umple cupa creației cu idei în mod diferit, deodată diferit, față de acumulările sale scriitoricești, schimbă stilul și chiar atitudinea. Dacă până la momentul acela a trecut prin perioade line, sau revoltate, a fost furibund sau ironic, a râs sardonic, sau a plâns resemnat, a suferit de temeri, îndoieli, a revenit optimist sau a extras radical ideatic din experiența sa- toate acestea s-au întâmplat din harul său aparte, cel de a sublima trăirea și realitatea prin
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
LA ‘NEANT’, de Cristina Ștefan , publicat în Ediția nr. 1855 din 29 ianuarie 2016. Calistrat Costin- soluții la ‘neant’ Intru timidă în birou: USR, Filiala Bacău. Îl găsesc mereu jovial, pus pe glume, pe complimente mai mult sau mai puțin ironice, pe când mă ia la întrebări: - Ce faci? Ai terminat volumul x? tot cu Lira aia a ta? Ia mai scrie și pentru tine! Apoi se lamentează că nu vreau cafea și fursecuri și-mi mai spune despre vreun scriitor, îl
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
al vremurilor actuale, încă de acum câțiva ani. Azi am recitit ... Citește mai mult Calistrat Costin- soluții la ‘neant’Intru timidă în birou: USR, Filiala Bacău. Îl găsesc mereu jovial, pus pe glume, pe complimente mai mult sau mai puțin ironice, pe când mă ia la întrebări:- Ce faci? Ai terminat volumul x? tot cu Lira aia a ta? Ia mai scrie și pentru tine! Apoi se lamentează că nu vreau cafea și fursecuri și-mi mai spune despre vreun scriitor, îl
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
era îmbrăcată? O rochie lungă, vaporoasă, garnisită pe piept cu două șiruri de paiete care sclipeau orbitor în lumina candelabrelor și un set de bijuterii grele, de vampă. Parcă fusese destul de clar! Concert, nu nuntă! Cu colțul ochiului, surprinse zâmbetul ironic al Denisei pe diagonala lui și se simți al naibii de nefericit. Dacă tot era să iasă cu o fată, de ce aceasta trebuia să se împopoțoneze în halul acela? Parcă i-ar fi plăcut să-i facă în ciudă colegei lui de
CONCERTUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374266_a_375595]
-
Piscul muntelui,ideea cucerita sau pierdută, sacrificiul are sufletul pietrei, din prima rază de soare ,se naște nemurirea copiii neînțeleși,se-ntorc în lacrimile noastre, fără nimic ...am străbătut și mari și oceane, tălpile lăcomiei ne-au condus spre fericirea ironică, suferință ne cutremura așternutul bogăției sub talpă ideii murdare, vom fi astăzi campionii carismatici și apatici. Se râde ,se plânge ,se strigă...se-mprăștie mizeria cuvintelor, se fură liniștea nopților ,prin fericirea viciului, gladiatorii pierduți ai Atenei se-ntorc din
SACRIFICIUL ARE SUFLETUL PIETREI de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378785_a_380114]
-
perla-i perlă, orice-ai spune. (O. BÖHTLINGK, op. cit., n. 209, în: C. FORMICHI, La gnomica, ed. cit., p. 192.) 2) Neînțeleptul Neînțeleptul sau prostul sau nebunul (prostia și nebunia sînt puse pe același plan de indian) ne este prezentat (ironic) ca avînd opt avantaje: "Opt sînt avantajele prostului: nu are griji, mănîncă mult, vorbește totdeauna el, doarme zi și noapte, nu-și frămîntă creierul cu privire la ceea ce trebuie să facă sau nu, rămîne indiferent la laudă și la blam, se crede
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Romînului" n-a fost fără folos pentru onorabilii confrați. Noi constatăm numai ceea ce oricine poate vedea, că e cu mult mai deznădăjduit saltul mortal al onorabililor confrați decât atitudinea noastră arareori polemică, în genere calmă și din când în când ironică. Desperarea trebuie căutată cu totul într-altă parte decât într-aceea a partidului conservator. Atunci când vom fi deznădăjduiți, crează-ne confrații vom avea alte lucruri, mai bune poate de făcut decât acela de a polemiza cu gazetele guvernamentale. Dar să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nația e înjosită în ochii lumii și ai ei proprii, că cel mai adânc dezgust trebuie să roază orice suflet onest față c-o asemenea stare de lucruri. Dar la urma urmelor câți oameni fără de merit nu ajung, prin acea ironică întîmplare ce pare a stăpâni universul, acolo unde nu li se cuvine? Oamenii, cu morala lor și cu ideile lor de merit și de demerit, au ajuns a face deosebiri între cap și cap, între inimă și inimă; pentru natură
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din lână postav etc. Dar oare un judecător care hotăraște raporturi de drept face postav? Un profesor de matematici face cărămidărie? Un episcop, prin predicele lui, durează vagoane? În fine, redactorii "Romînului" fac roate? Nu-i vorba, după o espresie ironică a lui Petru Maior, ar face mai bine dac-ar face roate; dar în realitate nu le fac. Daca noi vom vorbi de una, " Romînul" de alta, noi de muncă materială, el de muncă în genere, discuția n-ar avea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
august 1880] SCHOPENHAUER ÎN FRANȚA D. Jules Claretie, un cunoscut foiletonist francez, scrie în "Le Temps" că o carte a lui Schopenhauer e atât de mult la modă, mai cu seamă între damele Parisului, ca și Alexandre Dumas-fiul. Pesimismul adesea ironic al filozofului a sedus pe pariziene, încît Aforismele pentru înțelepciunea în viață se citesc ca un roman scris în gustul zilei. E o plăcere a vedea mâni frumoase răsfoind cartea filozofului german. Cunoscătoarele noastre nu se mulțumesc numai a fi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și de vederi. Se știe asemenea că între studenții din România sânt unii, mai cu seamă dintre aciia cari se ocupă cu științele naturale, cari nu tăgăduesc că idealul lor politic este democrația socială. E ciudat, însă nu fără nuanță ironică, ca tocmai adepții științelor naturale să n-aibă nici un fel de pricepere pentru natura statului și pentru fiziologia societății. Nu ei sânt însă de vină la aceasta, ci întreaga dezvoltare modernă și întreaga manieră liberală de-a reprezenta statul ca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la masa noastră veniseră și alții, necunoscuți nouă pînă atunci, dar deveniți repede companioni simpatici, în fond, era o cozerie obișnuită, la o libație obișnuită (indicative întreținute de noi leneș prețios neologistic, tocmai pentru a ne menține într-un alexandrinism ironic), să nu forțăm, să nu supărăm pe nimeni, să lăsăm lucrurile așa cum sînt, doar să le survolăm un pic, la joasă altitudine, să nu aterizăm, nu, era încă o discuție, încă o vorbă de clacă, unul spunea una (cam același
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
românii nu ei îl vor mai spre est. Mai spre est! Demagogia regimului bate, invaraibil, spre vest. Faptele au, însă, nedezmințit, fața spre est. Cît mai spre est. Închid aparatul și mă întorc la Patapievici. Într-o pagină, fără tentă ironică, doar de discernere calmă a marxismului falimentar, printre motivațiile resentimentare ale omului Marx: hemoroizii. Diagnosticul imediat îmi aparține și e pus cu o clipă înainte de-a adormi: noi, românii, suferim (încă) de hemoroizii lui Marx. Sorb un bitter (mic
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-i mărturisesc mult îngăduitorului Steve ceva din propria-mi împătimită strategie de lector (lectura unui pictor, la urma urmei!). Pomenindu-i, ca start personal, pe Virginia Woolf și pe James Joyce pe care i-am și pictat cu îndrăcită acribie ironică și trecînd prin Iris Murdoch, John Fowles, David Lodge, m-am oprit, finalmente, la figurile de top actual unul internațional, se-nțelege din care nu pot lipsi (aceiași incomparabili englezi): Julian Barnes, Ian McEwan, Jonathan Coe. Actanți postmoderni ai unor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Îl văd în picioare, în lumina murdară a acelei după-amieze de sfîrșit de iarnă, privindu-mă cu ochii lui albaștri, limpezi, cu multiple licăriri, țîșnind din masca sa răvășită, atît de demn, atît de calm, cu acel zîmbet afectuos și ironic, indicibil, în fața emoției pe care nu mi-o puteam stăpîni"2. Episodul este cunoscut. Jean Paulhan i-a prevenit pe Lupasco și Cioran de arestarea lui Fondane, deși avea naționalitate franceză, și a surorii sale, care era de naționalitate română
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
a Universului, avînd la bază ideea de lege și schița conștientizării unei rațiuni logice a Universului 111. Blake a introdus în acest sens în Milton numele Bowlahoola pentru ideea de lege, identificînd acest nume cu stomacul [probabil și în mod ironic: lumea materială este opusă celei spirituale în sensul că în lumea materială dictează rațiunile naturale ale necesității fizice mintea este în "pîntece", subzistînd prin hrană fizică finita -, este deci de rangul Devoratorilor, în vreme ce în lumea spirituală guvernează rațiunile spirituale ale
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
să acompaniezi cu partida bașilor”. Verdi tocmai își terminase studiile și nu avea nici o problemă, indiferent de care, cu partitura orchestrala așa că a acceptat și s-a așezat la pian pentru a începe repetiția. Verdi nu uita să amintească zâmbetele ironice cu care a fost întâmpinat de coriștii amatori din cor: “Aspectul meu de tânăr subțirel și hainele mele deloc elegante nu păreau să inspire prea multă încredere. Oricum am inceput repetiția și încet, încet, pe masura ce ma încălzeam și mă implicăm
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Msr. Quickly își cântă salutul ei Revernza pe un scurt ritm dansant în timp ce segmentele Buon giorno, buona donna și Povera donna! punctează conversația ei cu Falstaff. La sfarsit Verdi lasă numai coardele grave - viole și violoncele - să ofere un ecou ironic la gesturile personajelor. Micuța optime (opt note) care definește oră când Falstaff urmează să se întâlnească cu Alice (dalle due alle tre) este ca un motto vesel, în timp ce referirile la Meg, cealaltă presupusa victimă a farmecelor lui Falstaff, sunt acompaniate
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
nicicând, a intrat într-o cruntă depresie. Și nici măcar ziua de naștere nu-i cădea bine, nici ziua căsătoriei, nici chiar ziua soției! Iar când a încercat să facă invitații pentru aniversarea bunicii Matilda, a fost întâmpinat doar cu zâmbete ironice. Pe măsură ce spiritele se încingeau acasă la Ștefan Scalar, acesta era tot mai convins că a dat lovitura, iar după mai multe pahare de vin, l-a apucat chiar un sentiment duios referitor la bietul Flink: Robert era cu zece ani
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Asemenea făpturi sînt și ele tragice, numai că nefiind clăditoare de valori existențiale, ci destrămătoarea de sinea propriei existențe, tragismul lor e derizoriu. Spectatorii unei asemenea dramaturgii populate de fantomele rătăcind grotesc în imponderabilitate, nu pot încerca decît o compasiune ironică, semn al unei complexe atitudini care semnalează inimii limitele pe care evaluarea critică le impune. Anti-eroii CALULUI VERDE, Ilie și Mina Popescu, aduc în teatrul românesc tipologia și problematica unui cuplu alienat la fața locului. Mecanismul dramatic al trecerii de la
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de la început, de la primele replici, distorsiunea universului palpabil. Se alunecă în fantasmagoric printr-o lentă acumulare de semne stranii. Cortina, în piesa pe care o supunem analizei, se ridică pe un moment de exuberanță. Glume, rîsete, dar și cîte o ironică înțepătură care îl avertizează pe spectator (și pe cititor deopotrivă) că lucrurile nu stau de fapt așa cum par. Cîte o încordare subită și fără justificare imediată, încruntările tot mai dese te pun pe gînduri. Dacă le treci cu vederea, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
colorată, plastică, cu multe dimensiuni și profumzime... RADU ANTON ROMAN, scriitor, ... o piesă foarte bună, cu elemente de fantastic și umor... Regulamentul de bloc Actor, poet, dramaturg, absolvent al facultății de filosof ie, înzestrat cu lirism și sarcasm, tandru și ironic, gentilom și boem, cabotin și grav, dînd impresia de egoism și indiferență exact atunci cînd este mai generos și solidar, visînd mereu la propria-i autenticitate, Constantin Popa nu și-a publicat decît versurile care puteau fi publicate și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
presus de toate, datorită celor doi șefi de delegații Corneliu Mănescu și Willy Brandt. Îmi amintesc și acum de anecdota pe care Corneliu Mănescu i-a servit-o lui Willy Brandt într-o problemă care incita mai curând la remarci ironice sau iritante, decât să bine dispună. În prima zi a vizitei, în cursul convorbirilor, când era vorba despre balanța comercială disproporționat în defavoarea Părții române (având un volum mai mic de exporturi în R.F.G.), Corneliu Mănescu a solicitat concursul Părții vest-germane
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]