4,397 matches
-
a pus totuși în față pomul cunoaș¬terii binelui și răului, din care i-a interzis să mănânce. De ce i-a pus, deci, ispita în față, El, Atotștiutorul, cunoscând că omul va cădea, ispitit de cel rău? Acest pom al ispitei i-a fost pus omului în cale tocmai pentru ea el să-și dea permanent seama că este o ființă creată, supusă Creatorului său, și nu egală cu El, Căruia Îi datorează fericirea nemuritoare, dar și ascultare și supunere. Dumnezeu
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
Lupta este până la sfârșitul vieții, și deci și amenințarea răului, respectiv moartea sufletească. De aceea Apostolul Pavel spune: „...Cine mă va izbăvi de trupul morții acesteia?“ (Romani 7, 24). Moartea trupească însă curmă această luptă. Nici un om nu scapă de ispită, de boală, de foame, de trudă, de suferință, de durere. Viața însăși, de care ne cramponăm atât, este o ispită continuă. Cine ne scapă de toate acestea, dacă nu moartea? Și totuși numai prin aceste ispite ne putem mântui, putem
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
va izbăvi de trupul morții acesteia?“ (Romani 7, 24). Moartea trupească însă curmă această luptă. Nici un om nu scapă de ispită, de boală, de foame, de trudă, de suferință, de durere. Viața însăși, de care ne cramponăm atât, este o ispită continuă. Cine ne scapă de toate acestea, dacă nu moartea? Și totuși numai prin aceste ispite ne putem mântui, putem recuceri nemurirea. Prin încrederea, recunoașterea și ascul¬tarea față de Iisus câștigăm veșnicia: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața!“. Ascultarea, smerenia
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
om nu scapă de ispită, de boală, de foame, de trudă, de suferință, de durere. Viața însăși, de care ne cramponăm atât, este o ispită continuă. Cine ne scapă de toate acestea, dacă nu moartea? Și totuși numai prin aceste ispite ne putem mântui, putem recuceri nemurirea. Prin încrederea, recunoașterea și ascul¬tarea față de Iisus câștigăm veșnicia: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața!“. Ascultarea, smerenia, faptele bune, răbdarea servesc de sprijin sufletului în clipa părăsirii corpului. Moartea dreptului nu seamănă deloc
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
atestat postul întregii Săptămâni a Patimilor, în Siria și Egipt. Pe de altă parte, postul de 40 de zile a luat naștere din dorința creștinilor de a urma modelul Mântuitorului, Care, după Botezul Său, a postit 40 de zile, biruind ispitele diavolului. Acest post se ținea cu strictețe în Egipt și el începea după încheierea sărbătorii Botezului, urmând ordinea cronologică a istorisirii Evanghelistului Marcu, Apostolul Egiptului (Marcu 1, 9-13) și a lui Matei (4, 1-11). De asemenea, întrucât în primele secole
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
o victorie asupra suferinței și a lumii, o biruință și o depășire a lor, în Iisus Hristos, indiferent de activitățile și acțiunile pervertite și pervertitoare ale unora dintre semenii noștri!... Prin urmare, așa stand lucrurile, trebuie să realizăm faptul că ispitele și necazurile noastre pot face rugăciunea noastră tot mai curată și mai simțită, spălând-o cu lacrimi. Iar atunci când ne rugăm cu stăruință, nu se poate ca Iisus Hristos să ne lase uitați și întristați, să ne priveze de mângâierea
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
Trăind ca un anahoret, În egoismul fără margini Și ura unui lup flămând, Lăsându-și sufletu-n paragini Și viața peste el trecând. Când învăța-vei sensul clipei Că nu poți fi ușor vândut Pe tot ce stă-n mâna ispitei, Nu-ți va fi sufletul pierdut. București 03.09.2016 Referință Bibliografică: Salvarea omului modern / Ilie Marinescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2073, Anul VI, 03 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ilie Marinescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
SALVAREA OMULUI MODERN de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380480_a_381809]
-
care să știu de trăiesc... Sunt inca viu, respir și-ntreb nemurirea Ce căi să cutreier să te regăsesc. Univers peste tot și căi infinite S-aștern încurcate în față-mi, iar eu Te caut, te caut cu-alean de ispite Și nu m-oi opri, te-oi caută mereu! MOTTO: Distanțele de spațiu și timp năruiesc sentimente și speranțe, schilodesc suflete! Virgil Ursu Munceleanu ... Citește mai mult Te caut în tinda... pe-afară... oriunde...Să văd dacă umbli sau poate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
crezi c-am învățat să mă accept într-un acum imprecis eu tac să nu-ți tulbur amăgirea ascult cum trupul își scutură frunzișul lumina fumegând pe finister în seară au mai rămas în noi himere amiezile de vara anemică ispită cu tinere dogori rotindu-se cărunte pe umerii prea slabi să poarte rodul grădinilor încă necules în sufletul inundat de ceață șoimii își poartă zborul indecis tot mai aproape de pământ amețiți de efigiile anotimpului când puteau săruta soarele eu cred
TU CREZI... EU TAC de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380533_a_381862]
-
bocet de gorun, pasăre vicleană Zidită-n cuvânt precum o altă Ană. Cușmă neagră noaptea se varsă în ploaie, Urlă așteptarea, lacrimă văpaie, Ca un corb pribeag și nesătul trecutul Te mâna din urmă umbrind începutul. Furnicarul lumii colcăie-n ispită, Fățarnic botează clipa travestită, Pierdută de haită desface zăvoare, Cu bani de argint să cumpere uitare. Baloane de săpun se-nmultesc și dispar, Caverne de idei înscrise-ntr-un ferpar. Organica celulă se umflă-n zadar, Sfârșitul este scris de
MOMENT ÎNTR-O NOAPTE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380532_a_381861]
-
ȘI PE PĂMÂNT - acționează asupra Timusului; PÂINEA NOASTRĂ CEA SPRE FIINȚĂ DĂ-NE-O NOUĂ ASTĂZI - deschide Gonadele, Glandele Sexuale; ȘI NE IARTĂ NOUĂ GREȘELILE DUPĂ CUM ȘI NOI IERTĂM - acționează asupra Glandelor Suprarenale; ȘI NU NE DUCE PE NOI ÎN ISPITĂ - acționează asupra celulelor Lyden, celule secretoare de hormoni; ȘI NE FEREȘTE DE CEL RĂU - acționează din nou asupra Timusului; CĂ A TA ESTE ÎMPĂRĂȚIA - acționează din nou asupra Tiroidei; ȘI PUTEREA - acționează asupra Glandei Pineale; ȘI MĂRIREA - redeschide Pituitara; AMIN
MIRACOL de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380540_a_381869]
-
Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1670 din 28 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Ne știm? Daaaa, parcă ne-am mai întâlnit Privirile prin iarba necosită A unui vis plăpând și hămesit De dragoste... Ți-am fost și-atunci ispită Și m-așteptam ca-n gânduri să-mi mângâi Obrazul fin, ca pârgul de caisă. Deja te auzeam cum strigi “Rămâi! Ești viața mea!”... Dar nu ți-am fost promisă Și am plecat... Cu pași desculți, pe nori Am rătăcit
CE ZICI... de AURA POPA în ediţia nr. 1670 din 28 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380558_a_381887]
-
-mi/ rătăcită printre constelații” pentru a ne scrie o „istorie universală de amor fără frontiere”. Adusă la rangul de religie, aș spune, iubirea în poezia lui Ion Țoanță scuză totul, iartă totul, chiar și păcatul de a fi căzut în ispita acelor „dulci păcate”. O poezie plăcută, cu metafore surprinzătoare, acesibilă dar cu unele subtilități, este închinată eternului, fascinantului și veșnicului feminin. Ea este actuală precum iubirea însăși e veșnic valabilă, și nu ține cont de ani, de timpuri ori de
ÎN AŞTEPTAREA CELEI CE MĂ INARIPEAZĂ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380567_a_381896]
-
calea, Iar colbul norilor,sub soare-mi cântă jalea. Aproape că ajunsesem,sau doar asa-mi părea, La ce i-mi propusesem când noaptea se lasă. Ce să întâmplat atunci,în faptul inserării, Nu înțeleg nici astăzi,în pragul renunțării. Ispita este mare,s-o iau de la început? Să aflu taină care atunci s-a petrecut? O voce-mi spune,te duce! o altă,esti copil? Poate că-i păcăleală ca-n luna lui April. Cum este atunci posibil să aflu
SEARA DE TAINA de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380604_a_381933]
-
în: Ediția nr. 2011 din 03 iulie 2016 Toate Articolele Autorului De vă jucați De vă jucați, deși nu-i timp de joacă Nu contemplați când marea se agită! Nici nu lăsați păcatele să zacă Și nefiresc să cădeți în ispită! De complotați câinește pe la colțuri Când frații se aruncă în vâltori Voi imbecil vă desfătați în porturi Și pentru voi e timp de sărbători Mulți navigați în ape liniștite Când din adâncuri ne pândesc rechinii Ca îmbuibați ai zilei fericite
DE VĂ JUCAŢI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380618_a_381947]
-
cuvinte” Cum se frământă sufletele nude Nu pot să cred în sentimente sfinte Când înfruntăm puterile zălude. Prefer chemări să-și regăsească sensul Nu amintiri ce nu au fost trăite Când spre tăceri va trece universul Vor defila cohorte de ispite Am onorat romanța “către nime” Cu nostalgia clipelor trecute Și-am respectat fidel suave rime Dar eu detest să scriu din servitute! Vibreze coardele de la țambale Răsune grav tubulaturi de orgă Plutească pe cărările astrale Necredincioșii ce-au scăpat de
ECOU ROMANŢEI “CĂTRE NIME” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380626_a_381955]
-
minuțios elaborată, cu străfulgerări de diamant în lumina pură a zorilor sufletului, fecundează trecutul și istoria printr-un prezent melancolizant, într-o iluzorie contopire cu dragostea și ființa iubită, cea care transformă clipa în metaforă. În multe poeme se devoalează ispita autorului pentru depărtatele și mistuitoarele semne ale trecutului, ale istoriei și ale strămoșilor, căci Kelmendi vibrează, precum o orgă, atunci când rememorează ce s-a întâmplat odată, pe locurile în care s-a născut și a trăit, considerate a fi „fondement
ION DEACONESCU DESPRE JETON KELMENDI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380635_a_381964]
-
și a redactat mai multe scrieri teologice de morală și de istorie a Bisericii, intrând astfel în tradiția Sfinților Părinți din patria sa, împotriva influențelor occidentale care asaltau țările ortodoxe. Pentru toate acestea, diavolul a ridicat asupra Sfântului Nectarie numeroase ispite, căutând să-l biruiască. Astfel, numeroși slujitori și ierarhi ai Bisericii din Grecia s-au ridicat cu invidie asupra fericitului, făcându-i multe ispite. Dar Dumnezeu îl izbăvea din toate necazurile. Trăind ca un înger în trup și iubind neîncetata
VIAŢA ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH NECTARIE DIN EGHINA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379231_a_380560]
-
influențelor occidentale care asaltau țările ortodoxe. Pentru toate acestea, diavolul a ridicat asupra Sfântului Nectarie numeroase ispite, căutând să-l biruiască. Astfel, numeroși slujitori și ierarhi ai Bisericii din Grecia s-au ridicat cu invidie asupra fericitului, făcându-i multe ispite. Dar Dumnezeu îl izbăvea din toate necazurile. Trăind ca un înger în trup și iubind neîncetata rugăciune, tăcerea, smerenia, postul și milostenia, Sfântul Nectarie trăgea pe mulți la Iisus Hristos, revărsând în jurul lui, pacea, bucuria și lumina cea necreată a
VIAŢA ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH NECTARIE DIN EGHINA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379231_a_380560]
-
pelerinaj cu icoana Maicii Domnului în insula Eghina, Sfântul Nectarie a descoperit ucenicilor săi că în curând va pleca la Iisus Hristos. Apoi, îmbolnăvindu-se, a fost dus la un spital din Atena. El răbda cu tărie toată boala și ispita, așteptând cu bucurie ceasul ieșirii sale din această viața. După aproape două luni de suferință, Sfântul Nectarie și-a dat sufletul cu pace în mâinile lui Iisus Hristos, la 8 noiembrie 1920, izbăvindu-se de toate ispitele acestei vieți, pentru
VIAŢA ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH NECTARIE DIN EGHINA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379231_a_380560]
-
toată boala și ispita, așteptând cu bucurie ceasul ieșirii sale din această viața. După aproape două luni de suferință, Sfântul Nectarie și-a dat sufletul cu pace în mâinile lui Iisus Hristos, la 8 noiembrie 1920, izbăvindu-se de toate ispitele acestei vieți, pentru care s-a învrednicit să se numere în ceata Sfinților lui Dumnezeu. Ucenicii săi, după ce l-au plâns mult, l-au înmormântat, după rânduială, în biserica zidită de el, făcând multe minuni de vindecare cu cei bolnavi
VIAŢA ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH NECTARIE DIN EGHINA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379231_a_380560]
-
Preda (1980) Sunt lucruri care, când ni se întâmplă, ne fac să ne dispară orgoliul, umilința nu ne mai umilește, adevărul, oricare ar fi el, e singurul care ne poate liniști. Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980) Ispita lucidității care te îndeamnă să afli de ce nu te mai iubește cineva constă în faptul că ai sentimentul acut, irezistibil că, după ce vei afla, vei înceta să suferi. Poate, îți spui, ai făcut vreo greșeală care se poate repara. Poate
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379188_a_380517]
-
Preda Părerea mea e că un țăran chiar dacă ajunge doctor în filozofie, tot țăran rămâne. citat din Marin Preda Moartea e un fenomen simplu în natură, numai oamenii îl fac înspăimântător. Vorbesc de moartea naturală, care adesea e o dulce ispită. Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980) Ființa noastră e la discreția celorlalți, nu apari tu în ochii unuia așa cum ești, ci cum au reușit alții să sugereze o imagine despre tine. Marin Preda în Cel mai iubit
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379188_a_380517]
-
din romanul Moromeții, II de Marin Preda Eu râd când e rău pentru că știu că o să fie bine și nu râd deloc când e bine pentru că știu că o să fie rău. Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980) Ispita lucidității care te îndeamnă să afli de ce nu te mai iubește cineva constă în faptul că ai sentimentul acut, irezistibil că, după ce vei afla, vei înceta să suferi. Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980) Va învinge cel
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379188_a_380517]
-
pamanteni - Marin Preda 1. „Iubirea înstrăinează cumplit, ne aruncă parcă într-o altă planetă și facem ochi uluiți când dăm de cineva cu care ne-am culcat în pat, de a cărui gură am lipit-o pe a noastră.” 2. „Ispita luciditații care te îndeamnă să afli de ce nu te mai iubește cineva constă în faptul că ai sentimentul acut, irezistibil, că, după ce vei afla, vei înceta să suferi. Poate, îiți spui, ai făcut vreo greșeală care se poate repara. Poate
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379188_a_380517]