26,665 matches
-
pentru toate clipele sterpe în care timpul minții proprii este umplut cu inutilități. Să tai coada pisicii numită obișnuință pentru a nu permite ca prin ușa păstrată prea mult deschisă să intre momentele seci. ٭ Trecerea din timpul circular în cel istoric este angoasantă; momentul a putut fi depășit într-o oarecare măsură prin reproiectarea existențelor în funcție de noile cadre, cariera putând constitui un exemplu. De remarcat că ambele temporalități sunt pândite de riscul infinitului. Succesul creștinismului este datorat și rupturii pe care
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
consistent "domnului Costel" pentru informațiile oferite. A doua zi, pe la 10, era la catedrală, un edificiu impozant, cam încorsetat între imobilele vecine. Intră în biserica pustie la acel ceas, admiră altarul, cu icoane de preț... Citise la intrare un scurt istoric al lăcașului construit prin secolul al XIV-lea ca o capelă catolică, cumpărată de călugări dominicani în 1865 și, după expulzarea acestora în 1880, achiziționată de statul român pe 500 000 de franci. Aici se închinaseră George Enescu, Mircea Eliade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
pentru a se prinde pește; - Zăvoi - pădurice din Lunca Siretului formată din plopi, răchite, sălcii, arini, pe teritoriile satelor Buda, Lespezi, Heci;Zăvorul Sirețelului - loc mai strâmt al Văii Sirețelului, înainte de a pătrunde pe teritoriul satului Dumbrava. V.S. 1.3 ISTORICUL CERCETĂRILOR ZONEI În ceea ce privește comuna Lespezi, au apărut de-a lungul timpului lucrări cu caracter general sau lucrări speciale asupra regiunilor mai întinse din care face parte și acest sector al Siretului. - 1870, Foethede, în timpul construirii liniei ferate Cernăuți Pașcani, cercetează
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
migrațiilor. În epoca bronzului (1150 î.Chr. - 106 d.Chr.) se cunoaște o agricultură primitivă și păstoritul transhumant. Așezările preferă terasele inferioare, la începutul epocii, iar spre sfârșit poziții mai înalte, uneori întărite de șanțuri și cetăți de apărare. Unii istorici susțin că după cucerirea Daciei de către romani, Moldova ar fi făcut parte din provincia romană Moesia Inferioară și că romanii au construit aici o rețea de linii de apărare (Valul lui Traian) ale cărei urme sunt semnalate de mai mulți
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
XIII-lea, al XIV-lea și al XV-lea, dovedind că aceste locuri au fost locuite permanent. După ce peste teritoriul dintre Carpați și Nistru au trecut goții, hunii, slavii, maghiarii, cumanii, în sec. IX - XI au apărut primele structuri politice. Istoricul și geograful Dimitrie Cantemir scrie că înaintea întemeierii Moldovei erau un fel de „republici”, probabil formate din sate răzeșești, care au stat la baza formării statului feudal Moldova, în secolul al XIV-lea. În timpul năvălirilor barbare, populația autohtonă nu și-
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
1398, când domnitorul Ștefan I Mușat, dăruiește Mănăstirii Poeana (Probota) „un sat Bodino și altul mai sus de acesta ... hotarul se începe de la Coman și până la... movila lângă drum”. După Mitropolitul Dosoftei „satul de mai sus” era Tătărușiul, iar după istoricul M. Costăchescu, era Heciul, părere pe care o împărtășim și noi, dacă ținem cont că la hotarul dintre Heci și Tătăruși se mai păstrează toponimul de ,,La Movilă “, iar pădurea Tătăruși, foarte aproape de Heci, este numită de localnici Bodești. Cătunul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și s-au ostenit cu dragoste pentru Sfânta Biserică, preoții parohi succesivi ai parohiei, ajutați de epitropie și consiliul parohial. BISERICA DIN BURSUC DEAL Biserica parohială din satul Bursuc Deal are hramul ,,Cuvioasa Parascheva” care se prăznuiește la 14 octombrie. Istoricul bisericii se împletește cu a satului nou înființat după anul 1864, datorită reformei agrare a lui A.I.Cuza. Primii locuitori au fost aduși din județul Baia, Neamț și Iași. Prima biserică a fost adusă din satul Pleșăști, județul Baia, în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de un lider, fondatorul. Apoi, fiecare generație de conducători îi modifică trăsăturile inițiale, o reproiectează și o consolidează în timp. Personalitatea conducătorilor, nivelul de pregătire managerială și de specialitate, leadership-ul sunt tot atâtea elemente care își pun amprenta asupra culturii. Istoricul sau originile unei companii, care înglobează tradiția, legendele și simbolurile, modifică o cultură, o fac unică. Fondatorul joacă un rol foarte important, convingerile și valorile sale au un rol esențial, mai ales în etapa de formare și consolidare culturală. Pe măsură ce
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
filmul documentar extras din cadrul Arhivei Naționale de Film propriul său film, făcut acum câteva decenii, care aspiră astfel la aceeași demnitate documentară, oferindu-ne un avatar al lui Carol I, Sergiu Nicolaescu. La fel de grav mi se pare faptul că reputatul istoric Ion Bulei, alături de Stelian }urlea, semnează o carte serioasă, Carol I, un destin pentru România (Ed Rao, București, 2009), unde pe copertă nu apare câtuși de puțin regele Carol I, ci Sergiu Nicolaescu din film. Istoricul semna o altă carte
Carol Nicolaescu Întâiul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7186_a_8511]
-
pare faptul că reputatul istoric Ion Bulei, alături de Stelian }urlea, semnează o carte serioasă, Carol I, un destin pentru România (Ed Rao, București, 2009), unde pe copertă nu apare câtuși de puțin regele Carol I, ci Sergiu Nicolaescu din film. Istoricul semna o altă carte, Viața cotidiană în timpul lui Carol I, unde regele apărea pe copertă ca efigie a unei epoci și expresie a edificării României moderne. Mi se pare o impostură această stupidă încercare de substituție simbolică, figura crescătoare a
Carol Nicolaescu Întâiul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7186_a_8511]
-
ședințelor de partid sau vizitelor de lucru, dar subliniază și impostura grosolană, alibiul dinastic conferindu-i lui Carol Nicolaescu ceea ce-i lipsea, un cal între picioare și o goarnă în mână. Filmul este de nefrecventat ca documentar, un soi de istoric traversează scena și ne explică ce și cum, în timp ce, imperturbabil, regele își vede de-ale lui, îngândurat, așa cum crede regizorul că trebuie să fie un monarh în fața camerelor de filmat. În timp ce istoricul își face meseria și ne povestește despre isprăvile
Carol Nicolaescu Întâiul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7186_a_8511]
-
este de nefrecventat ca documentar, un soi de istoric traversează scena și ne explică ce și cum, în timp ce, imperturbabil, regele își vede de-ale lui, îngândurat, așa cum crede regizorul că trebuie să fie un monarh în fața camerelor de filmat. În timp ce istoricul își face meseria și ne povestește despre isprăvile monarhului și contextul politic complicat, Carol Nicolaescu stă fie la birou, fie se plimbă, fie ascute creioane, însă orice ar face, alăturarea celor doi este de un grotesc iremediabil. Metoda a încercat
Carol Nicolaescu Întâiul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7186_a_8511]
-
doi este de un grotesc iremediabil. Metoda a încercat-o și Mircea Veroiu în ecranizarea sa din 1995 după Craii de Curtea-Veche, romanul lui Mateiu I. Caragiale, cu un efect lamentabil, ca și în cazul de față. Puțin lipsește ca istoricul să nu se ciocnească de rege, desigur cei doi și-ar cere scuze, fapt pe care istoria l-ar putea consemna, desigur cea scrisă de Carol Nicolaescu, regizorul tuturor românilor.
Carol Nicolaescu Întâiul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7186_a_8511]
-
obiect Specialistul în antropologia modei, Alexandru Bălășescu, cu masterat în Etnologie (Lyon) și doctorat în Antropologie (Universitatea din California), a ținut o prelegere la Centrului Național al Dansului București (CNDB), intitulată Proiectul modern sau Etica Corpului Transparent. După un succint istoric al modului cum a fost și este privit corpul omenesc, din Evul Mediu și Renaștere până în epoca modernă, prelegerea s-a concentrat asupra discuțiilor prilejuite de o expoziție americană Corpul nostru, bine primită în țara de origine, dar care, itinerată
Caleidocop coregrafic by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7207_a_8532]
-
și se retrage la conacul de la Schitul Vovidenie din Vânătorii Neamțului, ridicat prin osteneala sa ca loc de odihnă pentru ierarhii din Mitropolia Bucovinei. Ea este aprobată, cu mare regret, de regele Carol al II-lea, contrasemnată de ministrul Cultelor, istoricul Ion Nistor. Să fi avut iluminatul păstor de suflete o intuiție prevestitoare în fața primejdiei? Era o formă de protest și, totodată, de avertisment pentru forțele politice ale timpului? După revenirea, temporară, a Basarabiei și a Bucovinei (întregi) la Regatul României
O prietenie complicată by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7223_a_8548]
-
e adevărat - ca un poet, nu ca un critic literar. A scrie despre versurile Marianei Codruț că au drept notă distinctivă "harul poetic" îmi pare un verdict de poet, subliniind tautologic valoarea unor texte, iar nu unul de analist și istoric literar, obligat să disocieze, să circumscrie și să înscrie opera unui autor într-un anumit compartiment al "poeziei bune dintotdeauna și de peste tot"... Evoluând pe o linie fin-zigzagată, între sensibilitatea vulnerabilă, cu substrat moral (precum în Mutilarea artistului la tinerețe
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
e adevărat - ca un poet, nu ca un critic literar. A scrie despre versurile Marianei Codruț că au drept notă distinctivă "harul poetic" îmi pare un verdict de poet, subliniind tautologic valoarea unor texte, iar nu unul de analist și istoric literar, obligat să disocieze, să circumscrie și să înscrie opera unui autor într-un anumit compartiment al "poeziei bune dintotdeauna și de peste tot"... Evoluând pe o linie fin-zigzagată, între sensibilitatea vulnerabilă, cu substrat moral (precum în Mutilarea artistului la tinerețe
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
că după dispariția Editurii Univers, în forma în care a funcționat pînă spre sfîrșitul anilor 1990, au dispărut și proiectele ample de traducere și retraducere a marilor clasici ai literaturii universale în ediții critice, stabilite de echipe de traducători și istorici literari. Cu toate acestea traducerile de literatură clasică nu lipsesc, sînt însă de cele mai multe ori reeditări ale vechilor traduceri fără nici un fel de revizuire (și nu discut aici de editurile obscure care se susțin amatoristic doar din reeditări), cărora li
Prețul dorinței de a traduce by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8719_a_10044]
-
în biblioteci La joncțiunea dintre real și himeric Prin cele șapte suplimente tematice alcătuite de Geo Șerban, revista REALITATEA EVREIASCĂ a avut cea mai vastă și substanțială contribuție din presă la sărbătorirea Centenarului Mihail Sebastian. Evitînd festivismul comemorativ, criticul și istoricul literar a valorificat surse mai puțin cercetate, publicînd articole, interviuri, corespondență și fotografii - unele inedite - de excepțional interes, însoțite de comentarii clare, fără metaforizări pompoase și fără partizanat tendențios. Suita de "Suplimente Sebastian", coordonate cu rigoarea cercetătorului și profesionalismul jurnalistului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8742_a_10067]
-
dobândi - tot după spusa poetului - învățături folositoare patriei lor. Și numărul lor n-a fost deloc mic. O investigație întreprinsă de C. Amzär și publicată în 1941 în revista Cercetări literare a Facultății de Litere din București, editată prin grija istoricului literar N. Cartojan, a revelat, bunăoară, că numai Universitatea din Berlin a fost frecventată, între 1821 și 1850, de 144 de tineri români sau originari din ținuturile românești. Încât de acolo le-a informat comilitonul Kogălniceanu pe scumpele sale surori
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
de amplă desfășurare, cît și față de "barbaria dulce" a "lumii televiziunii", propagată de homo americanus , în care "discursul grav se dizolvă în chicoteli". Îl citează Constantin Călin, al cărui volum intitulat, salutar, Gustul vieții, ne propunem a-l înfățișa aici. Istoric literar, dar și analist al actualității pe un caleidoscop de subiecte, universitar, dar și gazetar, d-sa se situează la igienică distanță în raport cu ambele brand-uri ale epocii în curs, în numele unei poziții ce se axează pe interesul față de om
Un conservator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8754_a_10079]
-
Teodor Vârgolici Pentru a salva de la deteriorare principalele reviste românești, apărute cu începere din primele decenii ale secolului al XIX-lea, consultate necontenit în Biblioteca Academiei Române și în marile biblioteci din țară, o seamă de cărturari, istorici literari și editori și-au asumat nobila misiune de a le oferi cercetătorilor în reproduceri facsimilate sau anastatice, textul original în alfabetul chirilic sau de tranziție aflându-se în paralel cu textul transliterat în alfabetul latin, cu respectarea riguroasă a
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8760_a_10085]
-
Mariana Costinescu și Petre Costinescu, cu un studiu introductiv, note și comentarii de Paul Cornea, o contribuție esențială având lectorul Daciana Vlădoiu și tehnoredactorul Pompiliu Statnai. în acest domeniu, un reviriment s-a produs, în dificilile condiții actuale, prin strădania istoricului literar I. Oprișan. Recunoscut ca eminent exeget hasdeian, autor, printre altele, a două fundamentale lucrări monografice, Viața lui B. P. Hasdeu sau setea de absolut (2001) și Opera literară a lui B. P. Hasdeu (2007), I. Oprișan a readus la
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8760_a_10085]
-
lor reflectând spiritul patriotic al vremii. Cel mai important este amplul studiu Negoțiul moldovan sub Alesandru Bunul. în Foița de istorie și literatură, B. P. Hasdeu a publicat vibrantul său studiu Pierit-au dacii?, care a declanșat vii polemici printre istoricii din acel timp. în prefața ediției, I. Oprișan precizează: "înțelegând necesitatea proslăvirii latinității din interes patriotic, B. P. Hasdeu nu putea pricepe însă exclusivismul tratării problemei, până la falsificarea mărturiilor antice și a frizării bunului simț, ce avea ca efect, între
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8760_a_10085]
-
acestui premiu decernat la Ipotești, în fața unui public restrîns, premiu, de altfel, girat de un mare nume, Basarab Nicolescu, și obținut, pînă acum, de personalități ca Pompiliu Crăciunescu și Corin Braga, nume importante, dar care, față de mulți alți critici și istorici literari, nu au adus mari contribuții la critica și istoria literară românească, dacă e să ținem cont de domeniile cărora îi este consacrat premiul. Aceeași instituție, de anul acesta, s-a dezis și de Premiul Național de Poezie "Mihai Eminescu
Tradiția unui mare premiu by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8772_a_10097]