2,723 matches
-
la toaletă. — A fost perfect, îi zise Adriana în momentul în care el se ridică în picioare. — Serios? Am impresia că l-am jignit. Am fost atât de nepoliticoasă că l-am făcut să plece! — Absolut perfect. Nu l-ai jignit și n-ai fost nepoliticoasă — ai fost misterioasă. Ține-o așa toată seara și sigur veți pleca împreună acasă. Dă-i puțină atenție, apoi ignoră-l. Fă-i ochii dulci, apoi retrage-te. O să înnebunească încercând să te cucerească. Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
jura că o să vorbească și de fiecare dată strângea din dinți dacă o fricționa prea puternic, muzica era prea tare sau era prea frig în cameră. Se întrebă dacă nu cumva își făcea griji că s-ar putea s-o jignească pe maseuză. Ar fi o ironie. Când și-a înșelat logodnicul, n-a avut nicio ezitare, dar ca să-i spună unei salariate străine să n-o mai apese atât de tare, mai bine nu! Leigh scutură din cap cu dezgust
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
dar numai ca să ajute la transferarea autoriilor ei altor editori. Henry a avut înțelepciunea să-l preia el pe Jesse și, așa cum numai un editor super-experimentat putea s-o facă, a reușit să-l convingă pe Jesse, fără să-l jignească, să mai lucreze la stil. Când a citit șpaltul, Leigh doar a clătinat din cap vâzând îmbunătățirile: cu siguranță Jesse avea în mâini încă un succes uriaș. Leigh reușise să nu se mai gândească la el până în ziua în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
mâinile În buzunare, zâmbea și felul În care Își Încrețea ochii Îl făcea și mai atrăgător. — Ce te-a făcut să te specializezi În ginecologie? Adică, e un pic... Ridică din umeri, În căutarea unui cuvânt care să nu-l jignească. —Ciudat? Pervers? Misogin? spuse el, mai mult amuzat decât jignit. Alege tu. Am fost acuzat de toate trei. Ruby sublinie că „misogin“ i se părea un termen cam dur. Sunt de acord, dar unele femei cred că bărbații ginecologi sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
frumos arcuite, cu o formă perfectă, Îi dădeau lui Nigel aerul efeminat. — Da, și eu le-am remarcat, zise Ronnie. Sper că nu și le pensează, adăugă ea În șoaptă. —Ronnie, Nigel nu Își pensează sprâncenele, răspunse mătușa Sylvia profund jignită de insinuare. Sunt cât se poate de naturale. Sunt de acord că par ciudate, dar eu una m-am obișnuit cu ele. Ca să fiu sinceră, adăugă ea după o pauză, ceea ce mă supără de fapt la Nigel este lipsa lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
coaste, de ceafă. Poate că am zgâriat-o pe spate, dar nu m-am putut abține. Apoi, am căutat în buzunarul pantalonilor portmoneul. I-am lăsat banii pe masă. — Pentru alimentele congelate... Nu răspunse, Angela. Poate că reușisem s-o jignesc. Mama ta era în grădină cu Raffaella, care vara închiria un cottage pe plajă, nu departe de noi. Râdeau. M-am aplecat și am sărutat ușor obrazul Elsei. Era întinsă pe un șezlong, mi-a trecut o mână leneșă prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
nu-i cunoști? Nu-și schimbă expresia, dar primise o lovitură. Privi drept în față și nu știu în care grădină i se rostogoliră gândurile. Privirea îi era îmbâcsită ca aceea a câinelui. Nu, nu aveam nici un drept să o jignesc, mi-am deschis palmele și m-am ascuns înăuntru. Spune-mi că nu e adevărat, spune-mi că numai cu mine te tăvălești și devii gri și bătrână ca un șarpe muribund, numai cu mine ai curajul să mori. Crevalcore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
alung imaginea mea, văd un bărbat, o spinare a poftei apropiindu-se de tine. Îl prind de beregată și îi spun: fii atent, aceea este Angela, lumina vieții mele. Apoi îi dau drumul din strânsoare. Abandonez gândurile acelea care te jignesc, nu am nici un drept să mă gândesc la tine făcând dragoste. Va fi cum vei vrea tu. Va fi frumos. Va fi cu un bărbat mai bun decât mine. Ziua mea de naștere. Nu este o sărbătoare pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
impunea vârsta. Se purta oribil cu soția lui, care era prea aiurită ca să-și dea seama de asta. Elsa avea o adevărată venerație pentru tatăl ei, atenția exagerată, pe care i-o demonstra în primii noștri ani de căsnicie, mă jignea. Când el era de față, eu nu existam. Apoi lucrurile s-au mai atenuat o dată cu trecerea timpului, el a îmbătrânit de tot și, din păcate, am început să îmbătrânesc și eu. Acum, când își petrece zilele în fața televizorului cu mica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Cine crezi că ești, tu! Cine te crezi?! Are chipul răvășit, vocea răgușită, n-am văzut-o niciodată așa. Mă las lovit și mi-e milă de mine, de ea, care face eforturi să găsească cuvintele cu care să mă jignească. — Tu... Tu... Ești un rahat! Un rahat egoist! Reușesc să-i prind o mână, apoi cealaltă, o îmbrățișez. Plânge. Îi mângâi părul, respiră cu greu printre hohote. Ai dreptate, Elsa, sunt un rahat egoist. Reușesc să stric viața tuturor persoanelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
privesc, mâna aceasta unsă care mă reține. Nimeni nu m-a iubit așa, nimeni. Nu te voi duce acolo înăuntru, nici o canulă nu te va curăți. Te vreau și acum sunt puternic și voi găsi mijlocul să nu te mai jignesc. — Gândește-te la tine, gândește-te cu adevărat la tine, șoptește. Am hotărât deja, te iubesc. Și dacă îmi vrei capul, dă-mi o secure, îți voi da capul unui bărbat care te iubește. Să plecăm de aici. Și i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
nu e decât un traficant fără inimă. — Adică dumneata pretinzi să depind de dumneata, pentru că nu-ți sunt indiferentă... Oh, nici gând, nici gând, nici gând de-așa ceva. Nici vorbă, Eugenia, nici vorbă! Nu urmăresc să depinzi de mine. Mă jignești și numai nutrind bănuiala asta. Vei vedea - și, lăsând-o singură, ieși cuprins de-o mare agitație. Se întoarse în scurt timp aducând niște acte. — Iată, Eugenia, documentele care-ți atestă datoria. Ia-le și fă ce vrei cu ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Să vrea să mă cumpere pe mine..., pe mine! Galantonie, nu-i așa, Galantonie..., gest de bărbat galant! Bărbații, mătușă, o văd cu ochiul liber, sunt grosolani, brute, sunt lipsiți de delicatețe. Nu știu să facă nicio amabilitate fără să jignească... — Toți? — Toți, da, toți! Cei care sunt cu adevărat bărbați, se-nțelege. — Ah! — Da, pentru că ceilalți, cei care nu-s grosolani și brute și egoiști, nu sunt bărbați. — Da’ ce sunt? — Eu știu..., fătălăi! — Ce mai teorii, fetițo! — În casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
fi vrut. Și-acum, dacă o să mă părăsească, o să-mi pară foarte rău, dar o să fiu iarăși liber. — Liber? — Liber, da, pentru alta. Cred că o să vă împăcați... Cine știe!... Dar mă-ndoiesc, fiindcă are o fire..., și astăzi am jignit-o, zău, am jignit-o. XVII — Îți amintești, Augusto - îi spunea Víctor -, de don Eloíno Rodríguez de Alburquerque y Álvarez de Castro? — Funcționarul ăla de la Fisc, atât de amator să umble după fuste, mai ales dacă nu-l costa prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
dacă o să mă părăsească, o să-mi pară foarte rău, dar o să fiu iarăși liber. — Liber? — Liber, da, pentru alta. Cred că o să vă împăcați... Cine știe!... Dar mă-ndoiesc, fiindcă are o fire..., și astăzi am jignit-o, zău, am jignit-o. XVII — Îți amintești, Augusto - îi spunea Víctor -, de don Eloíno Rodríguez de Alburquerque y Álvarez de Castro? — Funcționarul ăla de la Fisc, atât de amator să umble după fuste, mai ales dacă nu-l costa prea mult? — Chiar el. Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
-l accepte? — Zice că da, că e dispusă, ca să-ți dovedească buna credință și sinceritatea regretelor ei, să-ți accepte donația generoasă, dar fără ca asta să presupună... Destul, doamnă, destul! Acum se pare că, fără să vă dați seama, mă jigniți iar... — Poate fără intenție... Sunt împrejurări în care cele mai grave jigniri sunt cele produse fără intenție, cum se spune. Zău nu pricep... — Și totuși lucrurile sunt foarte clare. Am intrat odată într-o reuniune și unul dintre cei prezenți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
istorie la un liceu din New England folosește în mod frecvent arhivele. Dar pliantul pe care turiștii îl iau la intrarea în muzeu și pe care îl aruncă într-un coș de gunoi sau pe trotuarul din districtul Columbia mă jignește într-o oarecare măsură. Chiar dacă păstrează pliantul, ca amintire a vizitei lor, tot mă jignește. E doar o șaradă. E ca și cumnata mea sentimentală care pretinde victimizarea prin asociere. Lângă mine, pe bancă, Madeleine întrebă dacă eram gata să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
care turiștii îl iau la intrarea în muzeu și pe care îl aruncă într-un coș de gunoi sau pe trotuarul din districtul Columbia mă jignește într-o oarecare măsură. Chiar dacă păstrează pliantul, ca amintire a vizitei lor, tot mă jignește. E doar o șaradă. E ca și cumnata mea sentimentală care pretinde victimizarea prin asociere. Lângă mine, pe bancă, Madeleine întrebă dacă eram gata să o luăm înapoi spre hotel. I-am spus că eram și ne-am ajutat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
Tamar Greenwich doar pentru că din cauza unui capriciu de pigmentație s-a născut cu un ochi verde și unul căprui. I-ai disprețuit pe Eitan și pe Wahrhaftig, dar cu ce, mă rog, ești tu mai bun decât ei? L-ai jignit fără motiv pe Ted Tobias, un om cinstit și harnic, care nu ți-a făcut niciodată vreun rău. Altul În locul său nici măcar nu ți-ar mai fi permis să pui piciorul În casa lui. Ca să nu mai vorbim de faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
nu mă distrează deloc. Eu mă aflu În exact aceeași situație. Nu e zi să nu râdă de mine. Nu pierde niciodată ocazia să mă umilească. De fapt ieri, când tu n-ai fost aici, aproape că nu m-a jignit. Ba chiar mi-a oferit o bomboană contra durerilor de gât. Îți vine cumva În minte o pasăre din opt litere care se termină În S? Fima curăță cu cuțitul o portocală veche pe care o găsise În birou: reuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
răzgândi: nu avem voie să devenim isterici. Fu pe punctul să sune din nou la Țvi pentru a-l avertiza contra disperării și isteriei care ne pândește acum pe toți. Se simți rușinat de grosolănia sa, de faptul că Își jignise prietenul din adolescență, un erudit corect și inteligent, una din ultimele voci Încă raționale. Deși Îl Întrista puțin gândul că cercetătorul mediocru care va deveni acum șeful catedrei și se va așeza În scaunul marilor săi Înaintași nu valora nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
și cu Teddy ture de zi și de noapte pentru a-l Îngriji, Întrucât făcuse febră mare, iar el se comportase ca un copil răzgâiat și nu Încetase să-i necăjească pe toți. Și uite, acum nu numai că Îl jignise, dar Îl și deranjase În mijlocul bărbieritului și poate că Îl făcuse chiar să Întârzie la cursul pe care trebuia să-l țină la universitate, iar asta taman Înainte de-a fi numit șeful catedrei. Chiar diseară, hotârî, o să-i telefoneze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
atenția ta profundă, plină de Înțelegere și simțire. Cred că nimeni pe lumea asta nu m-a ascultat ca tine. Iar eu am fost atât de ciudată, de egoistă, pierdută complet În problemele mele. Îmi pare rău că te-am jignit. Mai adăugă că ea, dintotdeauna, avea mare Încredere În vise: dovadă că tocmai În noaptea asta, când Fima o visa pe ea, Yeri o sunase pe neașteptate din Milano. Părea cam amărât. Spunea că habar n-avea ce-o să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Scandinavia, de fapt, din Întreaga Europă. Spuse deodată, fără nici o legătură: —Uite, Nina. Referitor la alaltăieri seară. De fapt răsalaltăieri. Am dat buzna peste tine arătând ca un câine plouat, am vorbit numai prostii, am sărit pe tine, te-am jignit și am fugit fără nici o explicație. Acum Îmi e rușine. Nu știu ce gândești despre mine. Dar nu vreau să crezi că nu sunt atras de tine sau ceva În genul ăsta. Nu e asta, Nina. Dimpotrivă. Mai mult decât oricând. Pur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
replică adresată lui Günter Grass despre vină și responsabilitate, și una personală, un răspuns tardiv la scrisoarea de despărțire a Yaelei de acum douăzeci și patru de ani. Cel mai important era să-și clarifice lui Însuși și Yaelei de ce i-a jignit cu grosolănie pe cei doi colonei din aviația militară care au venit la ei acasă În seara aceea de sâmbătă, ca să-l convingă că plecarea ei pentru a lucra un an-doi la Seattle era de importanță națională. Era și acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]